Connect with us
"
"

Politică

„Ștefan cel Mare, Vladimir Putin sau Iosif Stalin”. Moldovenii au spus cine poate fi numit „erou al zilelor noastre”

Publicat

pe

Moldovenii consideră că „erou al zilelor noastre” poate fi numit Ștefan cel Mare, Vladimir Putin, Iosif Stalin sau Vlad Țepeș. Cel puțin aceasta arată datele Barometrului Opiniei Publice, realizat la comanda Institutului de Politici Publice.

Trebuie de precizat, totuși, că mai mult de jumătate din respondenți au considerat că este dificil să se dea numele acestui „erou”.

Autorii sondajului i-au întrebat pe respondenți „ Cine credeți că ar putea fi numit erou al zilelor noastre?” . Potrivit condițiilor sondajului, acesta putea o personalitate din Moldova sau străinătate, una istorică sau din perioada contemporană.

Pe prima poziție s-a situat Ștefan cel Mare cu 5,8%, pe locul doi clasându-se Vladimir Putin – cu 4%, iar cea de-a treia poziție fiind ocupată de Iosif Stalin – cu 1,7%.

Vlad Țepeș a acumulat 1,5 % din voturile respondenților, Igor Dodon -1.2 %, iar Vladimir Plahotniuc-1%.

75 la sută din cei intervievați nu au vrut sau nu au știut ce să răspundă.

Barometrul Opiniei Publice a fost realizat de CBS-AXA pe un eșantion de 1115 persoane intervievate. Marja de eroare este de 3 la sută.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Politică

Dacă duminica ar avea loc alegeri / Un sondaj ne spune cine ar ajunge în parlament și cine ar fi președinte

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare, în Parlament ar accede trei partide – Partidul Socialiștilor (PSRM), Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Democrat (PDM). Cel puțin aceasta arată un sondaj realizat și prezentat astăzi de compania de consultanță Intellect Group.

Cercetarea a mai arătat că dacă duminica următoare ar fi organizate alegeri prezidențiale, atunci lupta se va între reprezentantul PSRM și cel al PAS

Sondajul a fost realizat de Intellect Group, în comun cu asociația Spero. Reprezentanții companiei au declarat că și-au asumat toate cheltuielile pentru realizarea chestionarului. De asemenea, ei au menționat că sondajul a inclus 20 de întrebări, dintre care presei au fost prezentate doar 10. Celelalte întrebări, compania le va folosi pentru consultanță în campania electorală. De notat că Intellect Group a realizat un sondaj și înaintea alegerilor generale locale din Chișinău, din octombrie 2019, unde l-a arătat favorit la funcția de primar general pe Ion Ceban, actualul edil al capitalei.

PE LUNG

Astfel, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare pentru PSRM ar fi votat – 31% dintre cetățeni,pentru  PAS – 21,3%, pentru PDM – 8,2 %. Partidul ȘOR ar fi acumulat  3,7%, PPDA – 3.1%, Partidul Nostru – 2,7%. 9,3% din cei chestionați au răspuns că nu ar vota, iar 14,3% nu au răspuns sau nu au vrut să răspundă la întrebare.

Dacă se ia în calcul voturile celor deciși, atunci rezultatele ar arăta în felul următor:  PSRM 40,6%, PAS -27,9% și PDM – 10,7%.

În același timp, sondajul relevă că dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri prezidențiale, cel mai probabil în turul II ar fi acces reprezenții PSRM și PAS. Astfel, 35,4% din respondenți au declarat că ar vota pentru reprezentantul PSRM, pentru candidatul PAS – 24,3%, iar pentru cel al PDM – 4,7%.

Despre alegerile parlamentare în circumscripția Hâncești care chiar vor avea loc pe 15 martie au știut doar o treime din respondenți.

Încrederea în politicieni

Politicienii care se bucură de cea mai mare încredere din partea votanților sunt Igor Dodon, Zinaida Greceanîi și Maia Sandu, arată cercetarea. În procente, rezultatele sunt distribuite după cum urmează: Igor Dodon – 38,4%, Zinaida Greceanîi – 26,4%, Maia Sandu – 23,1% și Ion Ceban – 15,1%.

Rezultatele s-au schimbat atunci când respondenții au fost întrebați cine dintre politicieni chiar ar putea să le îmbunătățească viața. Ceban a dispărut din top, iar Greceanîii a căzut pe ultimul loc din top. Rezultatele au arătat în felul următor: Igor Dodon 32,4%, Maia Sandu – 22,6%, Pavel Filip – 6,9%, Ilan Șor – 3,5%, iar Andrei Năstase – 3,3,%. Alte 25 la sută au preferat să nu răspundă sau nu au știut. 

În același timp, respondenții consideră că socialiștii, democrații și membrii ȘOR sunt mai activi în localitățile țării decât ceilalți. Din cei chestionați au răspuns că PSRM – 86%, PDM – 66%, Partidul ȘOR – 46%, PAS – 27 %, Platforma – 22 %, iar Partidul Nostru – 12%.

Veșnica-ntrebare. Încotro? 

Potrivit cercetării, adepții aderării la UE și cei la Uniunea Euroasiatică sunt aproximativ la același nivel. Cei mai mulți dintre cetățeni își doresc „relații bune cu toți”.

Astfel, pentru stat în componența UE – au optat 19,6%, pentru stat în Uniunea Euroasiatică au optat 19,4 %. Pentru stat independent, neutru au optat 21,4%, iar pentru relații bune cu toți 35,9. Pentru stat în componența României au pledat doar 3,7%. 

În același timp, la nivel local, cele trei mari probleme depistate de oameni sunt economice: minimul de existență și prețurile -21.1%, veniturile mici 19,3% șomajul 12,2 %, medicina – 11,3 %, pensiile 10,2%.

 Cine a avut de pierdut în urma coaliției PSRM – Blocul ACUM?

La această întrebare, oamenii au spus că cei mai mari perdanți în această ecuație sunt cei de la Platforma DA și Blocul ACUM în general. Mai exact, iată cum arată opiniile respondenților: doar PSRM – 7,5 %, doar PAS – 11, 7%, doar Platforma DA – 23,5 %, Blocul ACUM – 15,5%. PSRM și ACUM 10,2 %. Toți au pierdut 19,2%

Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 ianuarie pe un eșantion de 1134 de persoane. Marja de eroare 3%. 

Citește mai departe

Politică

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar dacă ar fi organizate alegeri prezidențiale niciunul dintre candidați nu ar acumula destule sufragii și ar ar fi necesar turului II, unde s-ar confrunta Igor Dodon și Maia Sandu, arată un sondaj prezentat astăzi de Asociația Sociologilor și Demografilor.

Potrivit aceleiași cercetări, mai mult de jumătate din cetățeni spun că lucrurile merg într-o direcție greșită, iar lucrurile care îi îngrijorează cel mai mult pe moldoveni sunt sărăcia și șomajul. Greu de crezut, dar studiul mai arată că dacă ar fi fost organizat un referendum și cetățenii ar trebui să aleagă între aderarea la UE și Uniunea Euroasiatică, cei mai mulți ar opta pentru cea din urmă.

De notat că, Asociația Sociologilor și Demografilor a publicat rezultatele altui sondaj înainte de alegerile din februarie 2019, unde diferența față de scorul obținut de PSRM era de  +17.2%. Situația a fost comentată de Doru Petruți.

PE LUNG

Alegeri parlamentare anticipate

Astfel, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, În forul legislativ ar accede PSRM, PAS și PDM, care au acumulat potrivit sondajului 32,1%, 15,6% și respectiv 7,3 %. Același sondaj mai arată totuși că dacă se iau în considerație votul decișilor, atunci în Parlament ar mai accede și Platforma DA. Rezultatele în baza voturilor celor deciși arată în felul următor- PSRM-44%, PAS 21,4, PDM-10 și Platforma DA 6,3 la sută.

Întrebați dacă vor merge la scrutin, 59,5% din respondenți au declarat că sigur că vor merge, iar 21,6- probabil că da.  

Totodată, sondajul mai arată că cetățenii nu vor alegeri parlamentare anticipate. 69,5% au declarat că apreciază negativ declanșarea unui scrutin parlamentar anticipat, în timp ce 17,3% au apreciat pozitiv, 7,8 s-au declarat indiferenți. 

De notat că cercetarea a arătat că 47 la sută din cetățeni nu și-au schimbat în ultimii cinci ani formațiunea politică preferată, în timp ce circa o treime – 33,8% au declarat că și-au schimbat partidul politic favorit. 58,4% au apreciat situația social-politică din țară drept una calmă și bună. 

Alegeri prezidențiale și cum trebuie ales șeful statului?

Potrivit sondajului, 71,7% din respondenți au declarat că președintele trebuie ales direct de popor, în timp ce 20,6% au spus că de Parlament. Aproape 70 la sută au spus că vor merge la scrutinul pentru alegerea șefului statului, iar 14,1 – probabil că da.

Totodată, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, atunci actualul președinte Igor Dodon și președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, s-ar confrunta în turul doi. Pentru Igor Dodon și-au exprimat intenția de vot aproape 34,8 dintre participanții la sondaj, iar pentru Maia Sandu – 20,2 %. Cei doi sunt urmați de liderul PDM Pavel Filip cu 7,5% și de PPDA, Andrei Năstase cu 6,1%. Votul decișilor a arătat în felul următor: Igor Dodon 43,9%, Maia Sandu – 25,5%, Pavel Filip – 9,5% și Andrei Năstase – 7,7%. 

În ce direcție merge Republica Moldova și cum va fi viața peste un an?

67,2 din cetățenii noștri consideră că lucrurile din Republica Moldova merg într-o direcție greșită, 21,5% au spus că în direcția cea bună. Totodată, mai mult de jumătate din respondenți s-au declarat nemulțumiți de situația economică – 32,6% au spus că nu prea sunt mulțumiți, iar 28,3%- deloc mulțumiți. Cele mai mari îngrijorări ale moldovenilor sunt sărăcia (25,8%), șomajul(23,1%), migrația (21,3%) și corupția (19,2).

Totodată 45,1% dintre respondenți au spus că viața din localitățile lora rămas la fel ca și acum cinci ani, iar 20,5 că a devenit mai proastă, iar 17,1% a spus că a devenit ceva mai proastă.  

În plus, aproape 40 la sută din cei chestionați au spus că veniturile le ajung numai pentru strictul necesar, iar 24,3 au spus că acestea nu le ajung nici pentru strictul necesar. 

Interesant este de notat că 41,4 la sută din cetățeni declară că reformele derulate în țară nu prea au fost eficiente, iar 8,6% -deloc eficiente. Pe de altă parte 39,5% au spus că oarecum au fost eficiente.

În pofida acestor rezultate, potrivit sondajului, moldovenii rămân optimiști. Întrebați cum cred că vor trăi peste un an, respondenții 31,9 au au răspuns că probabil mai bine, 24,5% că aproximativ la fel, iar 19,4 % că ceva mai prost. 

Uniunea Europeană sau cea Economică Euroasiatică?

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum, la care cetățenii ar trebui să aleagă între aderarea la UE sau UEE, atunci cei mai mulți ar vota pentru UEE 40,1%, iar pentru UE -38,7%.7,8% nu ar vota pentru niciuna, iar 13 la sută au spus că nu ar participa sau nu au vrut să răspundă. 

Cercetarea sociologică a fost realizată în perioada 2-13 ianuarie pe un eșantion de 1189 de respondenți și are o marja de eroare de 3%.

De notat că, în vara anului 2019, după prezentarea unui sondaj al Asociației Sociologilor și Demografilor, sociologul Doru Petruți a reacționat într-o postare pe Facebook că „măcar mass media independentă ar fi bine să spună și că aceiași realizatori au publicat un sondaj înainte de alegerile din Februarie 2019 care a fost la +17.2% diferență față de scorul obținut de PSRM”. 

Citește mai departe

Externe

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după aceasta, prim-ministrul Dmitri Medvedev a anunțat că el și miniștrii săi își dau demisia, pentru a da posibilitate președintelui „de a lua toate deciziile necesare”. În aceeași seară, Putin a înaintat Dumei de Stat candidatura noului șef de Guvern – șeful Serviciului Fiscal de Stat Mihail Mișustin. Îndoieli că deputații o vor aproba, nu sunt, scrie presa de la Moscova.

Pentru a înțelege cum s-a ajuns la acest moment, citește și „Guvernul Federației Ruse a demisionat”

Relativ necunoscut marelui public, Mihail Mișustin de 53 de ani este de profesie inginer, fiind absolvent al Universitatea „Stankin” din Moscova. A devenit funcționar în 1998, iar de-a lungul carierei s-a manifestat prin faptul că  a fost întotdeauna echidistant de toate grupurile și clanurile politice și nu a avut ambiții pentru funcția de prim-ministru. Totuși, acesta „juca hochei cu cine trebuia”.

PE LUNG

Mihail Mișustin și-a început cariera de funcționar, în 1998, devenind asistent al șefului Serviciului Fiscal de Stat, iar apoi șef adjunct al acestuia. Șeful instituției era atunci energicul om de afaceri și politician Boris Fedorov. Mișustin era responsabil pentru sistemele informaționale de contabilitate și controlul plăților fiscale, scrie Meduza.io. Așadar – pentru modernizarea tehnică a serviciului fiscal.

Cariera lui

În 1999, când serviciul a fost transformat în minister, Mișustin a devenit viceministru. În mare parte, datorită lui instituția fiscală s-a transformat ulterior într-una dintre cele mai avansate structuri informaționale de stat din Rusia. Printre proiectele la care a participat Mișustin au fost introducerea sistem „ghișeului unic” și a semnăturii digitale.

Iar în 2004, funcționarul și-a primit în subordine propriul departament – Agenția Cadastru care făcea parte din Ministerul Dezvoltării Economiei. Aici s-a ocupat cu ceea ce l-au învățat la „Stankin” – crearea de sisteme tehnologice. Și anume a creat sistemul unificat de control al imobilelor. 

În 2006, Mișustin este numit șef al Agenției pentru Gestionarea Zonelor Economice Speciale. Departamentul a început să deschidă zone industriale, turistice, de agrement și alte zone speciale.

Perioada  2008- 2010 a fost o perioadă care nu are legătură cu serviciul public, dar legat cu primul său șef. Mișustin a obținut un post de manager în  compania de investiții OFG Invest, unul dintre fondatorii căruia era fostul său șef Boris Fedorov.

În primăvara anului 2010, Mihail Mișustin a devenit din nou funcționar public – a primit postul de șef al Serviciului Fiscal de Stat.

Hocheiul se joacă cu cine trebuie

În toți anii de conducere, șeful Fiscului nu a intrat în conflict cu businessul mare, dar a încercat întotdeauna să „mai stoarcă ceva”. „Trăiește cu senzația că ceva este încă neplătit”, a spus unul dintre marii oameni de afaceri pentru The Bell.

Mihail Mișustin este clar mulțumit de rezultatele muncii sale. La sfârșitul lui 2018, într-un interviu acordat publicației Vedomosti, el a subliniat că în ultimii cinci ani, cu o creștere medie a PIB-ului de 1,2%, creșterea veniturilor fiscale s-a ridicat la aproape 70% (fără inflație 39,6%). „Adică, diferența dintre creșterea economiei și veniturile fiscale este de 33 de ori”, a spus cu mândrie șeful Serviciului Fiscal.

În ultimii ani, Mișustin s-a arătat și ca fan al jocurilor de hochei și a participat la meciurile din „Liga Hockeyului Nocturn” – da, da, acelea unde joacă și Vladimir Putin. 

Un fost oficial din blocul financiar și economic al guvernului rus, care a solicitat anonimatul a declarat pentru Meduza că Mișustin  a fost întotdeauna echidistant de toate grupurile și clanurile politice.

„Mișustin a încercat să rămână echidistant, dar de jucat hochei juca cu cine trebuia.”

Declarația a fost făcută pentru The Bell de unul dintre cei mai mari oameni de afaceri ruși, făcând referire la faptul că Mișustin juca de obicei în Liga Hockeyului Nocturn, într-o echipă cu prietenul lui Putin , antreprenorul, Gennadi Timcenko.

În același timp, economistul  Serghei Alexașenko, fost prim-vicepreședinte al Consiliului de administrare a Băncii Centrale a Rusiei, a declarat pentru currenttime.ru, că după declarațiile lui Putin se creează impresia că, pentru liderul de la Kremlin, un prim-ministru bun este ca cel din sistemul sovietic: eu am spus, v-am dat obiective – ai primit planul și alergi să îl realizezi.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social11 ore în urmă

2 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT/ +188 cazuri noi de COVID-19. 17 sunt lucrători medicali

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

PoliticăO zi în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

SocialO zi în urmă

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

PE SCURT  Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele...

SocialO zi în urmă

1 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 109 cazuri noi și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Cultură2 zile în urmă

Festivalul Mai Dulce anulat, dar alături de fanii deserturilor. 5 rețete pe care ai vrea să le încerci

PE SCURT Din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor, festivalul Mai Dulce a fost anulat. Însă organizatorii nu s-au...

Lifestyle2 zile în urmă

6 cartiere post-comuniste superbe, unde ai vrea să locuiești

PE SCURT În vremea comunismului, blocurile erau simboluri ale politicii locative egalitare. Iar mai târziu au devenit un simbol al...

Cultură2 zile în urmă

Câte o librărie în fiecare sat: apariția și dispariția librăriilor Luminița în Moldova

În ambele sate ale bunicilor mei se găsesc două clădiri similare, cu ferestre mari, care în anii 70 au fost...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930