Connect with us

Economie

SINTEZĂ / Istoria atacurilor asupra liceelor „Orizont” și schimbul de vizite oficiale dintre Moldova și Turcia

Publicat

pe

Ziua de ieri a fost marcată de expulzarea a șase cetățeni turci din Republica Moldova, angajați ai instituțiilor private de învățământ „Orizont”. Aceștia sunt suspectați de legături cu o grupare islamistă, care ar desfășura acțiuni ilegale în mai multe țări. Aceștia au fost declarați indezirabili de către organele competente. Numeroase instituții internaționale au condamnat acțiunile organelor moldovenești, iar unele persoane politice le-au conectat cu susținerea părții turci oferite aparatului prezidențial pentru reconstrucția clădirii.

***

Instituțiile private de învăţământ „Orizont” activează pe teritoriul Republicii Moldova începând cu anul 1999 (la invitația  Ministerelor  Educației al Republicii Moldova și Turcia, după cum este menționat pe site-ul oficial al instituției).

Acestea au 5 filiale pe teritoriul țării, la:

  • Ceadîr-Lunga, din 1993
  • Durlești, din 1999
  • Chișinău: la Ciocana, din 1999, și Buiucani, din 2010
  • Bălți, din 1 septembrie 2014

Școli similare liceelor Orizont din Moldova activează în peste 100 de țări ale lumii.

În 2016, elevii instituției private de învățământ Liceul Teoretic „Orizont” au obținut 26 din cele 33 de medalii pentru R. Moldova în cadrul olimpiadelor internaționale. În 2017, din cele 43 de medalii obținute de către elevii R. Moldova, 33 au fost câștigate de elevii de la „Orizont”.

Pentru a vedea unde a începutul totul, am răscolit în arhive. Istoria a luat avânt încă la finele lui 2016…

Decembrie 2016

La cererea autorităților de la Ankara, instituții similare școlilor „Orizont” din Republica Moldova, aflate în Cambodgia au fost închise. Țări precum România sau Albania au respins demersurile din partea guvernării turcești.

Enlarge

1024382373
Fethullah Gülen

Fethullah Gülen a fost un aliat apropiat al președintelui turc Recep Erdogan, pe care l-a ajutat să ajungă la putere. Acesta trăieşte în exil în Statele Unite de la sfârşitul anilor 1990 și este acuzat de preşedintele turc că s-ar afla în spatele tentativei de lovitură de stat de la 15 iulie 2016, ceea ce Gulen neagă categoric. Erdogan a solicitat Washingtonului extrădarea clericului acuzat de terorism. Autoritățile americane au cerut dovezi, însă până acum nu le-au primit.

Gulen este inițiatorul mișcării islamiste moderate Hizmet și se află în fruntea unei vaste reţele de ONG-uri şi şcoli din întreaga lume. În ultimele decenii, acesta a deschis mai multe instituţii de învăţământ în Balcani, Africa şi Asia Centrală.

16 decembrie 2016

Hulusi Kilik, noul ambasador al Turciei în Moldova cere autorităților de la Chișinău să naționalizeze liceele private „Orizont”. Acesta afirmă că instituții similare din alte țări au fost închise și acuză rețeaua internațională de licee că ar pregăti teroriști.

Ministerul Educației susține că școlile respectă toate regulile, iar ministerul de Externe afirmă că încă nu a decis cum să răspundă solicitării ambasadorului.

Administratia liceelor moldo-turce respinge declarațiile diplomatului.

„Nu cunoaștem care este sistemul lor de finanțare. Sunt școli ale unui grup terorist și pe viitor nu dorim ca în denumirea lor să fie folosit numele de „turc”. Ar fi bine ca liceele să fie administrate de autoritățile moldovenești sau să treacă în fondul de Educație al Turciei.“

5 mai 2017

Aflat într-o vizită oficială în Republica Moldova, premierul Turciei Binali Yildirim a cerut autorităților moldovene să închidă rețeaua de licee „Orizont”. Atunci, premierul Pavel Filip a sugerat că mai întâi trebuie să fie demonstrat faptul că rețeaua de licee s-ar ocupa cu alte activități decât cele din domeniul educației.

30 iunie 2017

Igor Dodon a avut o întrevedere cu o delegaţie de parlamentari din Republica Turcia. Acesta a menționat sprijinul pentru politica promovată de Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în vederea „edificării unui stat puternic şi suveran”.

14 septembrie 2017

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a avut o vizită oficială în Turcia, unde s-a întâlnit cu liderul de la Ankara, Recep Tayyip Erdoğan.

În cadrul întrevederii, s-a discutat și despre riscurile și provocările de securitate din regiune. Președintele Erdoğan a menționat că Turcia condamnă orice formă de separatism și a declarat că statul pe care îl conduce îi va încuraja mereu pe găgăuzi să se integreze în procesele din Republica Moldova, să învețe limbile găgăuză și română și să participe activ în treburile interne.

29 septembrie 2017

Liderul PDM, Vlad Plahotniuc, a efectuat o vizită la Ankara, unde a avut o întrevedere cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Unul dintre subiectele discutate a vizat securitatea şi stabilitatea în regiune, dar și situaţia din UTA Găgăuzia. Părțile au decis că Turcia va deschide în curând un consulat general la Comrat.

Printre altele, un subiect important a fost accesul cetăţenilor moldoveni în Turcia în baza buletinelor de identitate, respectiv, a cetăţenilor turci în Republica Moldova cu acelaşi document. Vlad Plahotniuc şi Recep Tayyip Erdoğan au discutat şi despre deschiderea în ţara noastră a unor centre culturale turce.

Octombrie 2017

La o zi după întrevederea cu Președintele Turciei, Vladimir Plahotniuc a oferit bursa anuală absolventului liceului „Orizont”, care în opinia conducerii Turciei, este „parte a rețelei teroriste”.

19 decembrie 2017

Turcia a decis să finanțeze integral lucrările de reparație a clădirii Președinției, preconizate a fi finalizate până în luna mai 2018, anunță Igor Dodon. „Acest lucru a devenit posibil grație înțelegerilor anterioare cu Președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan, la solicitarea mea”, a adăugat șeful statului.

20 ianuarie 2018

Este anunțat faptul că o companie de construcții din Ankara va repara clădirea Președinției Republicii Moldova. Este vorba de firma „Sonbay”, care a fost desemnată în urma unei licitații organizate de Agenția Turcă de Coordonare și Cooperare (TIKA).

„Solicitarea lui Igor Dodon a fost aprobată în iulie 2017 de către președintele Recep Tayyip Erdogan, iar în zilele de 22-23 decembrie, Agenția Turcă de Coordonare și Cooperare (TIKA) a desfășurat o licitație conform legislației Republicii Turcia, la care au participat trei companii turcești.

Licitația a fost câștigată de compania Sonbay cu sediul la Ankara, care a propus cel mai mic preț. Decizia statului turc de a repara edificiul președinției Republicii Moldova a fost comunicată autorităților de la Chișinău și, în special, Guvernului, toate procedurile fiind realizate în mod transparent”, se precizează în declaraţia difuzată de Ambasada Turciei.

15 martie 2018

Președintele Igor Dodon a avut o întrevedere cu Prim-ministrul Republicii Turcia, Binali Yildirim. Atunci președintele RM a menționat pe pagina sa de Facebook, că:

„Turcia este unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Moldovei şi ne dorim ca economia țării noastre să rămână o destinaţie atractivă pentru businessul turcesc. Am pledat pentru valorificarea deplină a potențialului existent de colaborare, în beneficiul ambelor state. […] În mod special am mulțumit, pentru asistenţa financiară oferită de Guvernul Republicii Turcia la renovarea sediului instituției prezidențiale, subliniind că vom fi bucuroși de prezența dlui Recep Tayyip Erdoğan, Preşedintele Republicii Turcia la inaugurarea clădirii Preşedinţiei Republicii Moldova.”

29 martie 2018

Serviciile de informaţii ale Ankarei au „repatriat” în Turcia şase presupuşi susţinători ai clericului Fethullah Gulen, care au fost arestaţi în Kosovo. Cei şase bărbaţi au fost aduşi în Turcia la bordul unui avion privat, după ce au fost arestaţi într-o operaţiune comună a serviciilor de informaţii turce şi kosovare.

Cu puţin timp înainte, Ministerul de Interne din Kosovo a anunţat arestarea a cinci profesori turci, care predau la o şcoală din Pristina, având legatură cu clericul Gulen şi revocarea permisului lor de şedere din considerente legate de „siguranţă a statului”.

Premierul kosovar a declarat, ulterior, că a aflat post-factum despre operaţiunea de extrădare, pe care nu a aprobat-o, şi i-a eliberat din funcţii pe Ministrul de Interne şi pe şeful Serviciului Secret din Kosovo.

31 martie 2018

Procurori și ofițeri SIS îl rețin pe Turgay Şen, directorul general al Liceului Teoretic „Orizont” din Chișinău. Reținerea a avut loc când cetățeanul turc se pregătea să zboare spre Bucureşti, din Aeroportul Internațional Chișinău. Turgay Şen este cercetat într-un dosar penal cu privire la „fapte calificate ca infracțiuni grave și deosebit de grave”, care ar fi fost deschis cu un an în urmă.

După ce a fost audiat de către procurori, Turgay Şen a fost eliberat și i-a fost pusă interdicția de a părăsi R. Moldova în următoarele 10 zile. Ulterior, acesta a cerut azil politic în Moldova, din cauza represiunilor care avuseră loc recent în Turcia împotriva adepților clericului Fethullah Gulen, la solicitarea președintelui Recep Erdoğan.

5 mai 2018

Turgay Șen, consideră că închiderea liceelor Orizont face parte din promisiunea conducerii R. Moldova ca răspuns la finanțarea Turciei pentru reconstrucția clădirii Președinției din R. Moldova:

„Totul se rotește în jurul finanțării Turciei a clădirii Președinției din R. Moldova, iar închiderea liceelor „Orizont” face parte din promisiunea conducerii R. Moldova ca răspuns la această finanțare, deoarece în timpul vizitei prim-ministrului turc în primăvara anului trecut în R. Moldova, acesta a declarat public să fie închise aceste școli pe motiv că profesorii ar fi participat la organizarea puciului din iulie 2016 în Turcia.”

Potrivit acestuia, în planul autorităților ar fi fost transmiterea lui către reprezentanții Turciei. Totuși, din cauza cererii de solicitare a azilului politic în R. Moldova, reprezentanții SIS i-au pus la dispoziție în formă electronică o citație la procuratură. În documentul respectiv, era indicat că dosarul penal în care Turgay Șen are statut de bănuit a fost inițiat în noiembrie 2017, pe motive de „finanțare a terorismului”.

5 septembrie 2018

Igor Dodon anunță că lucrările de reparație la Președinție au fost finalizate. Data inaugurării se preconizează pentru începutul lunii octombrie, când va permite agenda președintelui Turciei Tayyip Recep Erdogan. Potrivit lui Igor Dodon, partea turcă s-a angajat să instaleze și mobilierul din Președinție. Igor Dodon a mai menționat că gardul a rămas același care a fost instalat pe timpul lui Vladimir Voronin, în 2009.

După inaugurare, echipa președintelui RM, compusă din 60-70 de persoane, se va muta în clădirea Președinției. Șeful statului a promis și organizarea zilelor ușilor dechise, o dată la două săptămâni.

Potrivit reprezentanților TIKA, valoarea proiectului este de cel puțin șapte milioane de euro și reprezintă un ajutor pentru care Turcia nu cere nimic în schimb.

6 septembrie 2018

Șapte angajați ai instituțiilor „Orizont” din Moldova au fost declaraţi indezirabili de către organele competente şi expulzaţi de pe teritoriul Republicii Moldova.

Este vorba despre Riza Dogan, directorul filialei Durleşti a Liceului Horizont, Hasan Karacaoglu, deputy general manager, Yasin Ozdil, responsabil pentru relații cu publicul, Ahmet Bilgi, directorul filialei Ciocana și Feridon Tufekci, directorul filialei din Ceadâr-Lunga a Liceului. Aceștia sunt acuzați de legături cu o grupare islamistă.

Potrivit Serviciului de Informații și Securitate, “în prealabil au fost făcute evaluări minuțioase, iar deciziile luate au avut ca scop asigurarea securității naționale”.

(Sursa foto principală: NewsMaker, sursele celorlalte fotografii: parlament.md, presedinte.md, nokta.md)

Economie

Peste o tonă de carne de porc, de proveniență canadiană, reținută de vameși în apropiere de orașul Căușeni

Publicat

pe

De către

Mai mult de o tonă de carne de porc, fără acte, a fost reținută în această noapte de către Echipele Mobile ale Serviciului Vamal în apropiere de orașul Căușeni. Carnea a fost depistată în microbuzul unui locuitor al raionului Ștefan Vodă.

Aceasta era ambalată în cutii pe care erau inscripționate logo-ul și denumirea unei companii canadiene de prelucrare a cărnii.

În cadrul audierilor, șoferul vehiculului a comunicat doar că lotul de carne ar proveni din Canada și că a procurat-o din orașul Bender (regiunea transnistreană).

Bărbatul a refuzat să ofere alte detalii privind locul exact de aprovizionare și destinația cărnii.

Conform procedurii, carnea a fost reținută pentru continuarea cercetărilor, iar bărbatul este documentat pentru eludarea controlului vamal.

Citește mai departe

Economie

Administraţia de Stat a Drumurilor a demarat pregătirea drumurilor naționale pentru sezonul de iarnă

Publicat

pe

De către

Administraţia de Stat a Drumurilor a început pregătirea drumurilor din țară pentru perioada de iarnă 2018-2019. Activităţile de administrare şi întreținere sunt efectuate prin intermediul a 12 întreprinderi rutiere de exploatare a drumurilor.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, la executarea lucrărilor de deszăpezire şi distribuire a materialului antiderapant pe drumurile publice se preconizează antrenarea mașinilor şi utilajelor rutiere în număr de 518 unităţi.

Totodată, pentru sporirea eficienţei lucrărilor de întreținere pe drumurile publice, S.A. „Drumuri” vor încheia contracte directe cu agenţii economici din teritoriu pentru utilizarea suplimentară a tehnicii de deszăpezire.

Peste 170 de utilaje ale S.A. „Drumuri” sunt dotate cu sisteme de monitorizare prin satelit (GPS), astfel acestea vor permite monitorizarea utilizării tehnicii rutiere la executarea lucrărilor.

De asemenea, pentru combaterea lunecuşului pe drumurile publice sunt pregătite circa 70 mii tone de material antiderapant și 15 mii tone de sare tehnică, conform lungimii drumurilor naționale din gestiune.

În același timp, pe sectoarele de drumuri naţionale supuse întroienirii, vor fi instalate circa 35 km parazăpezi.

Pe drumurile naționale funcționează 41 de camere video pentru monitorizarea şi vizualizarea stării condiţiilor de circulaţie pe timp de iarnă. La sectoarele dificile de drum cu declivități majore (10-13%), în caz de necesitate, vor fi organizate posturi de remorcare a unităţilor de transport de tonaj mare, care se confruntă cu dificultăţi la depăşirea sectoarelor dificile.

„ Este important ca și conducătorii auto să fie responsabili și să nu plece la drum neechipați corespunzător, folosind cauciucuri de vară sau uzate. Astfel se pun în pericol nu doar pe ei, dar și pe ceilalți participanți la trafic. Muncim să fim pregătiți cu echipamente, dar și cu materiale, pentru ca să putem interveni în forță și asigura acces liber tuturor cetățenilor noștri de pe întreg teritoriul țării”, a menționat, în context, ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici.

În conlucrare cu Inspectoratul de Patrulare al MAI, vor fi întreprinse măsuri pentru a nu admite blocarea drumurilor de către mijloacele de transport, care nu sunt echipate corespunzător circulației pe drumurile publice pe timp de iarnă.

Citește mai departe

Economie

Impactul economic după 4 ani de implementare a Acordului de Asociere RM-UE

Publicat

pe

De către

Pe un fundal economic și politic dificil, DCFTA a reușit să genereze primele rezultate palpabile, iar UE și-a consolidat poziția drept principala piață de desfacere a Moldovei, se arată într-o analiză a Expert-Grup.

Potrivit acesteia, în pofida temerilor privind impactul negativ al DCFTA, cele mai mari beneficii în urma liberalizării comerțului cu UE au fost observate în cazul exporturilor de agroalimentare.

Mai mult, pe lângă creșterea exporturilor, DCFTA (Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător) a avut și implicații macroeconomice mai profunde, iar aceste efecte pozitive încă nu s-au materializat pe deplin și urmează să fie observate și în anii următori.

Astfel, potrivit analizei, dacă analizăm perioada 2015-2017 (primii 3 ani compleți de implementare a DCFTA) în raport cu perioada similară până la DCFTA (2012-2014), observăm că exporturile către UE au înregistrat un trend ascendent, cu un avans de 22%.

Pentru comparație, exporturile către CSI în perioada de referință s-au diminuat cu 47%. În același timp, ponderea UE în total exporturi moldovenești a crescut de la 53,3% in 2014 la 65,8% în 2017.

Tendința respectivă a continuat și în 2018: după prima jumătate de an, exporturile în UE au crescut cu 38,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, piața UE reprezentând 68,5% din totalul exporturilor Moldovei.

Este important de menționat că această evoluție a avut loc pe un fundal economic și politic destul de dificil care a împiedicat o avansare și mai pronunțată a exporturilor în UE: criza politică, sancțiuni și restricții reciproce impuse de UE și Federația Rusă, aprecierea dolarului la bursele internaționale, condițiile climaterice nefavorabile și scăderea prețurilor internaționale la unele produse.

Efectul net al DCFTA asupra exporturilor totale este estimat la circa 410 milioane dolari (367 milioane euro) pentru perioada 2015-2017.

Contrar temerilor privind impactul negativ al DCFTA asupra sectorului agroalimentar, cele mai mari beneficii în urma liberalizării comerțului cu UE au fost observate în cazul exporturilor de agroalimentare.

Astfel, în perioada de referință, exporturile de agroalimentare au crescut tocmai cu 44%, față de creșterea cu 11% a exporturilor de industriale. Impactul net al DCFTA, la fel, a fost estimat mai sesizabil în cazul exporturilor de agroalimentare: 240 milioane dolari (215 milioane euro) față de 170 milioane dolari (152 milioane euro).

Constatăm o anumită creștere a competitivității exportatorilor de agroalimentare pe piața UE. Astfel, a avut loc o creștere a ponderii exporturilor de agroalimentare în total exporturi în UE de la circa 35% în 2014 până la circa 40% în 2017, cu o creștere de 44% a exporturilor respective pe parcursul 2015-2017 comparativ cu 2012-2014.

Cele mai impresionante creșteri au fost înregistrate în România, care este și cea mai importantă piață de desfacere a Moldovei din lume, inclusiv UE. În plus, poate fi observată o reorientare a exporturilor din direcția țărilor CSI în UE, în special în cazul semințelor de floarea soarelui, vinului și fructelor.

Creșterea exporturilor de agroalimentare în UE a compensat pierderile pe piața CSI. Pe parcursul perioadei 2015-2017, volumul exporturilor de agroalimentare în UE a crescut cu circa 515 milioane dolari, fapt ce a compensat reducerea cu circa 512 milioane dolari a exporturilor de aceste produse în Rusia, Belarus și Ucraina. Prin urmare, DCFTA a permis compensarea completă a pierderilor cauzate de restricțiile comerciale aplicate de Rusia față de Moldova, precum și de conflictul armat din Ucraina și înrăutățirea situației economice din Rusia, Ucraina și alte țări din CSI.

Exporturile de industriale în UE la fel au înregistrat o evoluție ascendentă, însă mai puțin surprinzătoare și spectaculoasă față de cele agroindustriale. Exporturile de aceste produse în UE au crescut cu circa 11% în perioada analizată și au rămas concentrare în 3 domenii: cabluri, tapițerii auto și articole textile, cele mai mari creșteri fiind caracteristice industriilor care activează în lohn (exportul produselor fabricate în bază de materia primă importată).

Temerile și speculațiile în ceea ce privește invazia mărfurilor agroalimentare din UE au fost spulberate. Astfel, importul de produse agroalimentare din UE a înregistrat o scădere bruscă imediat după intrarea în vigoare a DCFTA și ulterioara dinamizare a acestora, deși în perioada de referință indică asupra unei diminuări de 4%.

Pe parcursul implementării DCFTA, produsele autohtone au devenit mai competitive pe piața UE. În 2015- 2017, rezultatul creșterii exporturilor în UE cu 22% și reducerii importurilor cu 14% (față de 2012-2014) a avut loc o diminuare esențială a dezechilibrului în comerțul dintre Moldova și UE, prin reducerea deficitului balanței comerciale tocmai cu 45%. Prin urmare, în timpul implementării DCFTA, produsele autohtone au devenit mai competitive pe piața UE, contribuind la creșterea și diversificarea exporturilor, fapt ce este de bun augur pentru o creștere economică dinamică și durabilă în timp.

Pe lângă creșterea exporturilor, DCFTA a avut și implicații macroeconomice mai profunde, impulsionând creșterea economică, a veniturilor bugetare, importurilor, investițiilor, precum și a ocupării. Contribuția DCFTA la creșterea exporturilor spre UE, estimată la 410 milioane dolari (367 milioane euro) din 2015-2017, a impulsionat creșterea Produsului Intern Brut cu 7% sau circa 1,5 miliarde dolari (1,3 miliarde euro), creșterea investițiilor în capital fix cu 11% sau circa 360 milioane dolari (320 milioane euro), creșterea veniturilor bugetare cu 5% sau circa 400 milioane dolari (355 milioane euro) și creșterea ocupării cu circa 15 mii persoane.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com