Connect with us
"
"

Social

Și-a bătut fiii cu sârma și pumnii, pentru că fumează, consumă alcool și nu frecventează școala

Publicat

pe

Șase ani de închisoare riscă un bărbat din raionul Nisporeni care a decis să le dea celor doi fii ai săi „o lecție de comportament”. Bărbatul i-a lovit de câteva ori cu sârma și apoi cu pumnii. Unul dintre băieți a ajuns la spital și urmează să mai stea internați încă o săptămână. Mama copiilor nu poate explica comportamentul soțului.

Era 12 noiembrie, aproximativ ora 16:30. Tatăl i-a chemat pe băieți în casă să discute despre plecarea lor la bunica, pentru a o ajuta la tăiat lemne. Totuși, nu a mai tăiat nimeni lemnele, pentru că bărbatul i-a bătut. Potrivit șefului secției securitate publică din cadrul Inspectoratului de Poliție Nisporeni, după ce tatăl a revenit din România unde prestează servicii sezoniere, acesta a discutat cu oamenii din sat, cu dirigintele și a aflat că fiii lui ar fi năzbâtioși, nu ar frecventa școala, ar fuma și ar consuma alcool în weekenduri.

După o oră și jumătate, a parvenit un apel anonim la 112 și a fost solicitată ambulanța. Poliția a sosit la fața locului și a constatat violență în familie, eliberând un ordin de restricție, pe un termen de 10 zile, interzicându-i tatălui să se apropie de copii și de domiciliu.

Mai mult, s-a constatat că bărbatul deținea ilegal o armă pneumatică. Arma a fost ridicată de polițiști și urmează să i se aplice o amendă de 4500 de lei.

Astăzi, cel mai mic fiu merge la școală, pentru că durerile pe care le are sunt suportabile. Potrivit spuselor mamei lor, colegii fiului ei a văzut imaginile video pe Facebook și l-au întrebat ce s-a întâmplat. Cel de-al doilea fiu este încă la spital, nu are fracturi, însă va mai fi spitalizat alte șapte zile. Nici mama copiilor nu se simte bine. „Eu trebuie să mă duc la Chișinău pentru un consult neurologic, pentru că mă doare capul. Am o durere stranie în partea dreaptă. Eu mă simt, cum să vă spun, după așa situație, nu bine”, povestește femeia.

Dacă medicul legist va constata leziuni corporale neînsemnate, tatăl riscă 15 zile de arest contravențional. Dacă leziunile corporale vor fi ușoare sau medii, riscă până la 6 ani de închisoare.

Jurnalistă și racheta redacției, omul cu idei și cu metode verificate de a le aduce la viață. Nu există subiect pe care să nu-l îmblânzească Georgeta, cu viteză, talent și atenție la detalii.

Cultură

Neesențialii: artiștii

Publicat

pe

De către

Ei sunt oamenii care și-au pus talentul și toată dedicarea la bătaie și au încercat să-și creeze o viață bună aici, acasă, în Moldova. Fără surse de venit, fără susținere financiară din partea autorităților, ei sunt oamenii care au fost determinați drept „neesențiali” în aceste vremuri grele.

Regizorul Alex Bred, împreună cu Eugenia Boldescu și Olesea Sarandi au cules poveștile acestor oameni. Moldova.org are onoare să ți-i prezinte. De data aceasta vorbim despre artiștii din Moldova.

Neesențialii: Artiștii

Pandemia a afectat artiștii în egală măsură. În al treilea episod din „Neesențialii” artiștii noștri Iulia Panici, Sandu Cordonean, Geta Burlacu, Andrei Glavan și Ronin Terente povestesc cum s-au simțit și ce schimbări le-a adus pandemia.Un proiect de Alex Bred, în colaborare cu Eugenia Boldescu și Olesya Sarandi

Geplaatst door Moldova.org op Woensdag 8 juli 2020

În al treilea episod din „Neesențialii” artiștii noștri Iulia Panici, Sandu Cordonean, Geta Burlacu, Andrei Glavan și Ronin Terente povestesc cum s-au simțit și ce schimbări le-a adus pandemia.

Citește mai departe

Social

8 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: Circa 370 de studenți de la Medicină sunt implicați în lupta anti-COVID

Publicat

pe

De către

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

370 de studenți de la Medicină implicați în lupta anti-COVID

Igor Șarov, ministrul Educației, Culturii și Cercetării, a venit cu un mesaj de mulțumire în adresa studenților care s-au implicat în lupta anti-COVID. Potrivit lui, circa 370 de studenți de la  Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” sunt angajați ai instituțiilor medicale și lucrează ca asistenți medicali, mulți dintre ei – în prima linie în lupta cu COVID-19.  Studenții-mediciniști au realizat acțiuni de voluntariat pe două filiere: au acordat consultanță persoanelor la linia verde instituită de Agenția Națională de Sănătate Publică și, respectiv, au activează în calitate de asistenți medicali și infirmieri în diverse instituții medicale din țară.

Studenții de la Universitatea Tehnică a Moldovei au confecționat viziere pentru personalul medical din întreaga țară, iar cei de la Universitatea de Stat din Moldova au oferit consultanță și suport psiho-emoțional solicitanților în încercarea de a depăși această perioadă dificilă. De asemenea, pe perioada pandemiei, studenții multor universități din țară au susținut și au promovat zeci de afaceri în mediul online, începând cu producătorii agricoli autohtoni și finalizând cu librării și cursuri de limbi străine. „Sunteți un exemplu de curaj, devotament și responsabilitate socială. Suntem mândri de voi!”, se arată în mesajul ministrului. De notat că, până la ziua de azi, au fost confirmate 2546 cazuri de infectare în rândul angajaţilor sistemului de sănătate.

Punctul de trecere a frontierei Costești-Stânca își reia activitatea

Punctul de trecere a frontierei moldo-române Costești-Stânca și-a reluat activitatea de astăzi, u începere de  ora 08:00. Astfel, a fost restabilit traficul prin punctul de trecere menționat atât pentru călători, cât și pentru transportatorii de mărfuri, însă în condițiile de menținere a anumitor restricții de circulație impuse pe perioada pandemiei. Poliția de Frontieră precizează că numărul punctelor de trecere a frontierei deschise traficului se ridică la 24 – șapte la hotarul cu România și 17 – la cel cu Ucraina.

Donațiile pentru combaterea COVID-19 pot fi vizualizate pe platforma tender.health

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat despre noua funcționalitate a platformei tender.health, care permite vizualizarea și analiza datelor despre donațiile externe si interne ale partenerilor Republicii Moldova, donate pentru consolidarea capacităților instituțiilor medico-sanitare publice, implicate în tratamentul COVID-19. Noua funcționalitate permite vizualizarea donațiile oferite, dar și unde, și în ce mărime au fost distribuite acestea. „Datele despre contracte și facturi sunt prezentate în format de tabele și grafice clare, cu funcții de filtrare pentru analiză și monitorizare. Analiza datelor din contracte și facturi permite evaluarea și îmbunătățirea eficienței planificării și utilizării banilor publici”, susține ministerul.

Citește mai departe

Social

Un genocid sovietic nerecunoscut, discutat la Europa Liberă

Publicat

pe

De către

S-au trezit în miezul nopţii, în trenuri pentru vite, fără cei dragi alături, fără nume, fără bunuri, îmbulziți cu alți moldoveni la fel de disperați și nedumeriți ca ei. Au fost duși în locuri neprietenoase, geroase, fiind pedepsiți pentru simplul fapt că au lucrat o viață întreagă și au agonisit bunuri, au studiat și au avut o părere, pe care nu au ținut să o ascundă. A fost un adevărat genocid comis de sovietici, spun istoricii, dar cu toate acestea sunt puțini oameni care știu această istorie, puțini sunt cei care vor să o cunoască și prea mulți care nu vor să audă nimic despre ea. 

Al doilea val al deportărilor din 1949 şi-a lăsat adânc întipărită durerea şi teroarea în vieţile celor care, într-o dimineaţă de vară, au fost duşi departe de casă şi de cei apropiaţi. Potrivit arhivelor istorice, deportările din Basarabia au fost o formă a represiunii politice puse în practică de autorităţile sovietice. Dezrădăcinarea oamenilor care ocupau funcţii importante şi au contribuit la dezvoltarea satelor şi oraşelor în care locuiau era scopul principal al celor trei valuri de deportări. Cel mai mare val al deportărilor a fost cel din anul 1949, când peste 11.000 de familii, adică peste 35.000 de oameni, au fost duse în Siberia sau Kazahstan. Însă, sursele neoficiale afirmă că aceste cifre nu reflectă nici pe departe întreaga dimensiune a dramei moldovenilor, deoarece numărul victimelor deportărilor a fost calculat cu o medie de 3 membri per familie. Se ştie, însă, că au fost ridicate familii cu 7-8 şi chiar 14 copii.

„Собаке-собачья смерть”. Deportați și rămași

Ecoul şi efectele deportărilor din 1949 se resimt şi astăzi în societatea moldovenească. Mii de persoane, fiind pe atunci copii, acum, la apusul vieţii, mai aşteaptă să fie reabilitate, să li se întoarcă măcar o parte din averea confiscată. 

Despre deportări, destine, durere, uitare și nepăsare au discutat pe 3 iulie jurnaliștii de la Europa Liberă împreună cu mai mulți experți și copii ai deportaților în cadrul unei dezbateri online, parte din proiectul multimedia „AntiNostalgia – privind spre viitor”, care face legătura dintre trecutul nu foarte îndepărtat și prezentul pe care îl trăim fiecare chiar în aceste zile. 

Ce au fost și de ce au fost posibile deportările? La șapte decenii distanță, cum au modelat ele destinele celor rupți, peste noapte, de vatră? Anume la aceste întrebări au încercat să răspundă participanții la dialog.

„Generațiile tinere și cele în etate continuă să rămână victime ale neadevărurilor folosite de diferiți actori politici, în pofida faptului că chiar ei sunt copiii deportaților”, susține istoricul și ex-deputatul Ion Vatra. Potrivit lui, în Moldova nu se vorbește despre genocidul la care au fost supuși oamenii. Mai mult, în societatea noastră există încă suficiente voci care găsesc o justificare pentru acele acțiuni – „așa au fost timpurile, la o adică”.

Asumarea trecutului

„Elitele noastre politice suferă de o amnezie crasă și de o nedreptate față de oamenii care nu aveau nicio vină. S-au consumat trei decenii de independență, dar foarte puțini deputați s-au gândit la acești oameni care au fost deportați, lipsiți de bunurile pentru care au lucrat o viață întreagă. Amnezia cumplită și colectivă naște monștri”, susține Ion Vatra. Potrivit lui, anume necunoașterea ne face să propulsăm în fruntea statului clase politice „viciate”.

„Noi învățăm preistoria, antichitatea, istoria modernă, dar de ce nu și ce s-a întâmplat cu trei generații în urmă?”, se întreabă Viorica Olaru-Cemîrtan, cercetătoare științifică superioară și lectoră universitară în Suedia. Esperta susține că foarte mulți ani aceste episoade sumbre erau ascunse, erau subiecte tabu și nu puteai ajunge la arhivele. „Ni s-a ascuns ceea ce li s-a întâmplat părinților și bunicilor noștri”, spune ea. Însă acum, când arhivele au fost deschise, oamenii au început să vorbească, trebuie să recuperăm timpul pierdut. Deşi au trecut 71 de ani de la valul deportărilor, cuvântul „Siberia” continuă să mai provoace amintiri dureroase, lacrimi şi, mai ales, frică. O frică strecurată parcă în fiecare celulă a corpului, de care oamenii care au trecut prin acel calvar nu reuşesc să scape.

„Собаке-собачья смерть”. Durerea celor deportați în Siberia

„Când am ajuns în Siberia, ne mâncau păduchii”, spune Valentina, deportată în Siberia când avea nouă ani. „Toată averea omului era pământul, dar acum stă pârloagă și nu trebuie la nimeni”, concluzionează Ion Botnaru, cel care a trecut prin foamete, acasă, îngrijind de patru frați mai mici.https://reportaje.moldova.org/собаке-собачья-смерть-deportati-si-ramasi/Reportaj de Georgeta Carasiucenco și Louchika Tăut

Geplaatst door Moldova.org op Dinsdag 9 juli 2019

„Geopolitic suntem sub influența Rusiei și acest lucru nu reprezintă un factor care ar stimula procesul de însănătoșire la acest capitol”, subliniază Viorica Olaru-Cemîrtan. 

Deportările au țintit, în special, populația intelectuală şi au avut rolul de a distruge „coloana vertebrală a poporului”, ca să-i determine pe cei rămași acasă să accepte mai ușor colectivizarea și exproprierea de bunuri, susține și Ion Vatra.

Potrivit istoricilor, de obicei, o echipă formată din doi-trei militari înarmaţi şi un lucrător al securităţii (NKVD) bătea la geamul casei, în plină noapte, luând prin surprindere gospodarii. Oamenilor li se dădea ordin ca într-un sfert de oră să fie gata. Deportaţilor le era permis să ia câte 10 kg de fiecare persoană. Apoi, erau urcaţi în camioane sau în căruţe, fiind duşi până la gara de trenuri. În staţiile de cale ferată, membrii fiecărei familii erau separaţi în felul următor: bărbații într-o parte, tinerii peste 18 ani în altă parte, iar femeile cu copii mici şi bătrânii – aparte. Oamenii erau îmbarcați în vagoanele de marfă, câte 70-100 de persoane, fără apă şi hrană. Cei deportaţi în Siberia sau Kazahstan, de la copil la bătrân, erau repartizaţi la muncă în întreprinderile industriei silvice, în sovhozuri şi în cooperative meşteşugăreşti. Pentru munca depusă nu erau remuneraţi echitabil, ci li se achita doar un minimum necesar pentru trai. 

De la ore la luni: Ce face foametea din om?

Despre toate acestea adesea se trece cu vederea, amintirile se șterg cu radiera, „pentru că politica și prezentul este mai important”, spun unii deputați, care sunt copii ai deportărilor. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Cultură45 de minute în urmă

Neesențialii: artiștii

Ei sunt oamenii care și-au pus talentul și toată dedicarea la bătaie și au încercat să-și creeze o viață bună...

Social4 ore în urmă

8 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: Circa 370 de studenți de la Medicină sunt implicați în lupta anti-COVID

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social22 de ore în urmă

Pandemia în Italia: „Cu toții a trebuit să învățăm o lecție”

Acuzată că a reacționat prea târziu, că a permis răspândirea virusului COVID-19 prin întreaga Europă, după cinci luni de luptă...

Divertisment23 de ore în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

SocialO zi în urmă

7 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 235 cazuri noi de infectare și opt decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Educație2 zile în urmă

Masterand pe Zoom. Cum am susținut teza pe timp de pandemie

Pe 11 martie 2020, în momentul în care în Republica Moldova era înregistrat deja cel de-al treilea caz de COVID-19,...

Social2 zile în urmă

Trei știri bune: Film în pod, chipsuri sănătoase și solidaritate împotriva virusului

Pe urmele lui Zaharia Cușnir Astăzi va avea loc premieră unui film în care regizorul Victor Galușca reconstruiește momentul în care au fost găsite legendarele negative...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

PoliticăO săptămână în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031