De Larisa Muntean/ Chișinău / Moldova.ORG/ — Am pășit în al treilea deceniu de independență pentru Republica Moldova. E un succes pentru noi.
Desigur, pe fonul altor țări și altor istorii suntem mici și fără multă experiență, dar acești douăzeci de ani sunt o nouă generație, un viitor pentru noi și urmașii noștri.
În cadrul şedinţei festive organizate de guvern în ajunul Zilei Independenţei au luat cuvântul toţi preşedinţii R. Moldova: M. Snegur, P. Lucinschi, V. Voronin precum şi interimarii M. Ghimpu şi M. Lupu, și prim-ministrul Vlad Filat.
Pe fonul gărzii militare care poate din plictiseală, poate după nopți nedormite de pregătiri intense pentru marea sărbătoare, cască și doarme în cel mai direct sens al cuvântului, alocuțiunile rostite și-au găsit ascultătorul.
Urmărind discursurile, nu am sesizat, erau cuvinte de felicitare? De laudă? O enumerare a evenimentelor pe care toți le cunosc? Sau o simplă satisfacere a obligațiunilor de serviciu?
Ex președinții, și-au citit de sine stătători mesajul, dedicând o însemnătate deosebită istoriei perioadei în care au stat în fruntea statului, lăudând și enumerând evenimentele mari petrecute atunci, completând neînsemnat cu enumerarea neajunsurilor guvernării de astăzi.
Atât Marian Lupu, care nu s-a condus de textul de discurs pregătit modificându-și pe parcurs ideile, cât Mihai Ghimpu și Vlad Filat au vorbit la general, neasumându-și mari realizări personale, punând la bază interesele poporului.
Vlad Filat a mers mai departe de toți în ceea ce privește dotarea tehnică.
În prezentarea discursului său, s-a folosit de telepromter.
Nu prea e popular în Republica Moldova acest mod de prezentare publică, dar dacă așa se simte el mai sigur în fața țării, fie.
Am așteptat mai multe cuvinte calde, cuvinte de mulțumire. Însă, fraza Președintelui Interimar, Marian Lupu, ”Excelența voastră, Poporul Republicii Moldova”, le-a acoperit pe toate.
Merităm și noi la douăzeci de ani de independență, după ani întregi de nedumeriri politice și sociale, să ne simțim mândri, la noi acasă.
