Connect with us

Important

Scrisoarea unui tânăr din Bălți stabilit în Paris către Trăian Băsescu

Publicat

pe

Stimate Domnule Președinte,

Vă mulțumesc anticipat pentru atenția acordată răspunsurilor la întrebările mele. Din păcate, fiind actualmente la Paris, nu pot să vi le adresez personal.

BĂLȚI ȘI ROMÂNIA

    1. Sunt bucuros că la 82 de ani de la ultima vizită a unui demnitar român care poartă lumina, adică Regele Carol al II-ea în 1935, ați venit și Dvs. la Bălți, orașul în care probabil s-a început (Bălți a fost primul oraș din Basarabia, zemstva căruia a „votat” Unirea la 3 martie 1918 încă înainte de Sfatul Țării la Chișinău la 27 martie 1918) și s-a terminat (Holocaust la Bălți, bombardamente germano-române în 1941) istoria comună a României și Basarabiei din perioada interbelică, o perioadă de aur a acestui oraș până la ascensiunea fascismului în România, oraș care de-a lungul istoriei a suferit probabil cel mai mult dintre toate localitățile din Basarabia atât pe plan uman, cât și pe cel al infrastructurii urbanistice și care astăzi este complet desfigurat. Din motive recunoscute de comunitatea internațională nu consider ca „lumină” vizita lui Ion Antonescu pe 17 iulie 1941 la Bălți și întâlnirea sa cu Eugen Ritter von Schobert tot în capitala de nord a Moldovei, nici ultima trecere a lui Antonescu prin Bălți în august 1944 când a fost adus la Moscova. Tot acest oraș a cunoscut în vara-toamna lui 1944 gropi comune în care au fost aruncați prizonieri de război germani şi români uciși de sovietici. Tot acest oraș a cunoscut deportările organizate de către autoritățile sovietice începând cu anul 1940, apoi și 1949, în cadrul operațiunii Iug de pe gara Slobozia. Sunt sigur că cunoașteți și istoria basarabenilor, printre care și Doamna Stela Popescu, născută la Bălți, care au trebuit să fugă din Basarabia după anexarea acesteia de către URSS și trimiterea în lagăre a burgheziei, agricultorilor și a intelectualilor locali și nu numai.
    2. Acest oraș, chiar dacă s-a constituit ca oraș pe timpurile Imperiului Rus, a devenit oraș propriu-zis datorită evreilor. Fără îndoială cunoașteți cum bălțeni evrei organizau pe timpul Regatului României servicii speciale la sinagogile din Bălți pentru Mihai, fiul Regelui Carol al II-lea, cum păstra administrația românească grădina publică Maria la Bălți (fondată de Împărăteasa Rusiei Maria Alexandrovna, bunica Reginei Maria a României, în onoarea căreia a fost numită și strada paralelă cu grădina Maria în centrul Bălțiului – strada Regina Maria). Mozaicul istoric uman al acestui oraș, ca și cel al multor orașe shtetele a României din perioada interbelică, a fost decimat pe timpurile Holocaustului, când jumătate din populația Bălțiului a fost de origine evreiască, iar cealaltă jumătate alcătuită din români, ruși, polonezi, germani, austrieci și armenii.
    3. Este numai de lăudat faptul că România s-a întors spre lumină și Domnul Președinte Klaus Iohannis a promulgat legea inițiată de Domnul Crin Antonescu privind condamnarea și pedepsirea faptei unei persoane de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracțiuni de genocid contra umanității şi de crime de război, precum şi faptei de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, și pedepsirea lor cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. Potrivit acestei legi negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia, a genocidului, a crimelor contra umanității şi a crimelor de război, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
    4. Este numai de lăudat și că România a adoptat legea privind instituirea Zilei Limbii și Teatrului Idiș, proiect legislativ pe care l-a inițiat deputatul Domnul Silviu Vexler în urma dialogului cu Doamna Maia Morgenstern, care a primit chiar în ajunul sărbătorii de 1 decembrie ”Cheia orașului București” și Diploma de Excelență pentru întreaga activitate în slujba românilor.
    5. Cine știe, poate și cântăreața Doamna Isa Kremer de origine bălțeană, cunoscută în întreagă lume anume pentru cântecul Mayn Shtetele Belz, ar putea să aibă un astfel de premiu în ziua de astăzi?
    6. Cum să facem noi astăzi să reinventăm această cultură yiddish la Bălți? Cum să facem să reconstruim centrul vechi al orașului și cartierele evreiești distruse pe timpurile Holocaustului, distrugerea cărora a fost definitivată în perioada sovietică? Cum să reconstruim acel Mic Paris basarabean care a fost Bălți? Astăzi auzim mai multe voci care ba nu recunosc, ba încearcă să relativizeze Holocaustul la Bălți, descris drept „Iadul de la Bălți…” de către Ziarul de Iași: “În lagărul de lîngă Bălți nu a fost ca la Auschwitz sau Birkenau. A fost un lagăr de concentrare în care nici măcar nu a fost nevoie de gazare. Erau zile în care mureau cu zecile înghețați de frig sau de foame…” Trebuie să fim capabili să înfruntăm istoria Bălțiului, să fim capabili să ne privim în ochi unii pe alții și să ne recunoaștem erorile și să ne asumăm responsabilitățile respective – doar singurul lucru cu adevărat important este fericirea și bunăstarea oamenilor fără teste ADN. Doar asta reprezintă înțelegerea, iubirea adevarată, în cazul nostru înțelegerea și iubirea României. O crimă nu scuză o alta. Condamnați și Dvs. minimalizarea sau/și negarea Holocaustului la Bălți?

UNIONISM ȘI DE CE 26 DE ANI DE LA INDEPENDENȚĂ BASARABIA NU S-A REUNIT CU ROMÂNIA

  1. România, în pofida perioadelor de istorie întunecate ca fascismul și comunismul, a reușit să se întoarcă în familia țărilor europene care împărtășesc aceleași valori, care ca și România au fost fondate ca état-nation (state-națiuni) pe baza Iluminismului din Primăvara revoluțiilor europene din 1848. În opinia mea, aceasta reprezintă fundamentul națiunii românești, națiunii în sensul francez (iluminist) al cuvântului, adică al națiunii bazate nu pe sânge, ci pe alăturarea corpului politic care este statul Român.
  2. În acest context este foarte îngrijorătoare ascensiunea argumentului naționalist în discursul mai multor unioniști, inclusiv a celor care vă înconjoară în PUN. Mai mult decât atât, Dvs. și cu mine suntem unioniști, precum unioniști se consideră și cei care vă înconjoară. Dar oare ce înseamnă a fi unionist? Să-i numești public pe basarabenii rusofoni coloana a 5-a, să strigi cemodan – vokzal – Rossiya! (valiza – gara – Rusia în rusă)? Unionismul meu nu este cel al acestor persoane. Isterie, distrugere, învinuirea altora de propriile eșecuri, sălbăticie, absența culturii generale, primitivism, complexe personale și o profundă beznă spirituală la care se adaugă ignoranța totală cu privire la ceea ce este România de astăzi (dar și de ieri – unde regimul lui Antonescu a fost condamnat moral și juridic) – acesta nu este unionismul meu.
  3. Considerați că cei care vă înconjoară în partidul PUN reprezintă o forță nouă, proaspătă, nu sunt reciclați inclusiv din trecutul așa zis glorios sovietic, sunt o forță capabilă să motiveze singură (fără carismă Dvs.) păturile importante ale populației din actuala Republică Moldova? Oare această formațiune reprezintă oameni care nu sunt cunoscuți pentru promisiuni deșarte? Mulți dintre ei au fost în toate ramurile puterii de stat în Moldova: de la deputați în parlamentul Republicii Moldova până la miniștri și chiar președinte al Republicii Moldova. Dar ce au reușit aceștia în privința unirii? De ce după 26 de ani de promisiuni de la establishmentul moldovenesc unionist singurul lucru care rămâne stabil sunt însăși aceste promisiuni, dar nu și fapte?
  4. Unionismul meu trece în primul rând prin creier (dacă este) și înseamnă: creație, construcție, lumină, cultură, înțelegere, frăție și bineînțeles bune maniere și tutuială eventual numai după cunoștința personală a unei persoane. Din păcate constat că toate aceste noțiuni sunt străine mai multor unioniști – și aceasta este critica mea cea mai mare. Cuvântul unionist este o onoare ușor exagerată pentru unii, care prin acțiunile lor contribuie mai mult la scăderea susținătorilor unirii, decât la creșterea numărului lor. Cum să ajungem cu așa oameni la consens intern cu privire la unire în societatea moldovenească ? Câți dintre unioniști cunosc câte acte sunt în piesa Cântăreața Cheală a lui Ionesco? (un singur act), câți dintre ei cunosc cel puțin un film din noul val al cinematografiei românești (filmele lui Cristi Puiu/Cristian Mungiu spre exemplu)? 

INSTITUȚIONALIZAREA UNIONISMULUI vs. CUM SĂ ÎNVĂȚĂM SĂ IUBIM ROMÂNIA ȘI SĂ ÎNȚELEGEM MAI BINE BENEFICIILE UNIRII

  1. Nu sunt convins că pentru a înfăptui reunirea avem nevoie de partide politice. Apropo, primul partid care a constituționalizat unionismul la nivel de partid în Moldova a fost cel al Doamnei Pavlicenco. În opinia mea, Unirea, ca și România, ca să fie un lucru bine făcut, trebuie să treacă prin mințile oamenilor și nu prin emblema partidului respectiv. Unirea este mult mai mare decât apartenența la un partid politic oricare. Aici vine și întrebarea mea privind prezența Dvs. în politica moldovenească în cadrul unui partid: oare scopul și misiunea Dvs. de realizare a Unirii nu depășesc liniile partinice? Cât privește instituționalizarea unionismului în Republica Moldova, constat un singur lucru – de la mai mult de un milion de persoane la Podul de Flori în 1991 avem numai 30% din populație care, conform sondajelor, se declară în favoarea ideii Unirii. De ce numărul celor care sunt pentru Unire a scăzut pe când instituționalizarea unionismului a crescut și s-a ancorat definitiv în politica moldovenească? Cine trebuie să-și asume responsabilitatea pentru absența susținerii masive a reunirii? Câte acțiuni sunt constructive și nu dezbină (cum sunt inițiativele deputatului Domnul Constantin Codreanu privind construiea autostrăzii – aici  așteptăm cu nerăbdare și susținerea României privind reluarea zborurilor internaționale de la Aeroportul Internațional Bălți). Când vom putea cumpăra bilete la primul zbor regulat Bălți – București cu TAROM sau cu BLUE AIR sau de ce nu și cu CARPATAIR?
  2. Astăzi în Republica Moldova se resimte o profundă sărăcie spirituală, cauzată inclusiv de propaganda sovietică și de reminiscențele mentalității sovietice. Deși rusofonii în Republica Moldova sunt minoritari (chiar și în cazul în care toți ar fi împotriva Unirii, nu văd cum ar încurca votul lor la un referendum dacă majoritatea românofonă ar vota pentru). În acest context, aș vrea să vă întreb când vom avea cel puțin un post TV românesc difuzat în rusă (dublat, subtitrat sau chiar și emis în rusă) pe întreg teritoriul Republicii Moldova? Nu credeți că stereotipurile și clișeele negative ridicole despre România trebuiesc combătute? Cine va lucra cu Rusia și cu rusofonii și cu alte minorități din Basarabia să le explice că Unirea Republicii Moldova cu România nu este împotriva Rusiei, ci pentru oameni care trăiesc între Prut și Nistru?

ROMÂNIA ȘI EU

Am 50 la sută sânge românesc (basarabean dacă doriți) și restul distribuit între origini poloneze, lituaniene, rusești, ucrainene, șamane și franceze. Bunica mea este de proveniență lituaniano-poloneză și s-a stabilit în Basarabia după război și după ce s-a mutat de la Constanța și Galați. Înainte să fie medic în Armata Roșie, familia sa a fost mutată din Lituania la Vladivostok pe timpurile Imperiului Rus, după ce toți părinții și rudele ei au fost trimiși în lagăre de către NKVD – ultima dată când și-a văzut părinții a fost la vârsta de 15 ani. Bunica mea a trecut și prin asediul Leningradului studiind medicina la Universitatea Pavlov și fiind în același timp fiica dușmanilor poporului. Ea a fost medic emerit al Moldovei, a reconstruit și a condus Serviciul de Urgență de la Bălți mai mult de 30 de ani după război, dar nu a fost nicio zi membră a Partidului Comunist. Când a căzut Cortina de Fier, primul lucru pe care ea l-a făcut – m-a dus în excursie prin România, la Iași, Galați, București și Constanța – anume Constanța… Ea a vrut să-mi arate orașul în care a trăit puținele clipe fericite din viața sa, să mă întâlnesc cu români – oameni care i-au devenit dragi cât timp a trăit la Constanța, locul unde mama mea rusofonă a fost educată de o dădacă din România. Numai că Cortina de Fier a căzut prea târziu – bunica mea nu i-a mai găsit pe oamenii pe care-i cunoscuse pe vremuri după ce a bătut la ușile pe care le recunoștea – nu-i mai rămânea decât să se plimbe pe străzi și să plângă atingând zidurile clădirilor pe care le mai recunoștea. Așa am descoperit eu România – prin perspectiva relațiilor umane, prin respectul oamenilor, în primul rând. Viețile oamenilor sunt complicate, nuanțate și naționalismul nu-și mai are loc într-o societate modernă. Ca și aviatoarea Nadia Russo de origine rusă care a fost printre primele femei pilot din România în cadrul Escadrilei Albe, ca și Pavel Kisseleff, numele căruia îl poartă azi o arteră importantă din București între Piața Victoriei și Piața Presei Libere, ca și familia de germani basarabeni a fostului președinte al Germaniei Domnul Horst Köhler, părinții căruia sunt originari din regiunea Bălțiului. Asta este Bălți, Basarabia, România și Europa.

Cine ar fi acel Lech Wałęsa român care ar păstra pacea fragilă socială la Bălți și în Basarabia în general contribuind în același timp la renașterea conștienții și solidarității poporului României întregite, care ar fi precursorul căderii zidului de pe Prut și cine ar fi acel Urho Kekkonen român care ar fi capabil să găsească echilibrul în relațiile internaționale privind Unirea și înțelegerea Unirii pe planul politic internațional?

Cu respect,

Alexandr Baikalov

Citește mai departe
Advertisement

Important

Top 5 cele mai vizualizate reportaje marca Moldova.org

Publicat

pe

Anul acestea, pe Reportaje.Moldova.org au fost publicate peste 100 de reportaje ample despre multe subiecte. Noi am selectat cinci dintre ele care au cele mai multe vizualizări.

Locul 5

Per Bălți ad Chișinău. Marșul socialiștilor

– peste 158 de mii de vizualizări pe Facebook-

„Marșul național al majorității populației” – astfel a fost întitulat evenimentul organizat de Partidul Socialiștilor în această duminică, în Piața Marii Adunări Naționale. Pe 18 noiembrie, susținătorii partidului erau invitați în centrul Chișinăului pentru a cere întoarcere puterii în mâinile poporului, pentru a demonstra că ei sunt mulți, pentru a reitera „calea greșită pe care merge actuala conducere”, și a ajunge într-un final la o rezoluție.

Locul 4

Liniștea dinaintea furtunii, protestele din 26 august

– peste 216 mii vizualizări pe Facebook-

Duminică, 26 august, a fost o zi a protestelor și a cordoanelor de polițiști. Timp de câteva ore, Piața Marii Adunări Naționale a devenit o platformă pentru schimb de replici și reproșuri între participanții celor două proteste organizate de Ilan Șor și Comitetul Mișcării de Rezistență Națională ACUM.

Locul 3

Satul, oamenii și țevile cârpite

– peste 301 mii vizualizări pe Facebook –


Republica Moldova este plină de cârpituri. Drumurile sunt peticite. Țevile și casele sunt știrbite, iar cele mai rufoase și ponosite sunt inimile oamenilor și vieților lor grele, pline de lipsuri.

Locul 2

Hrișcă și тушёнка, cu drag de la Șor

– peste 307 mii vizualizări pe Facebook –

Hrișcă, tocăniță de carne, pâine pe săturate și muzică populară. Așa s-a desfășurat protestul împotriva scumpirii carburanților organizat de Ilan Șor. În același timp, mii de oameni s-au adunat, la fel, în PMAN pentru a protesta împotriva guvernării.

Locul 1

Serafima a plecat

– peste 426 mii vizualizări pe Facebook –

Serafima Gherman stă așezată pe podea în bucătărie. Se pregătește să plece la fiica ei în Milano. Ar sta și în picioare, dar nu o mai țin. Și nici cârja nu-i mai este de mare ajutor. A deschis frigiderul și a început să scoată de acolo bucăți înghețate de carne, pachete cu pătrunjel și leuștean, brânză de oi. S-a uitat îndelung la aceste bucăți, apoi și-a mutat ochii pe valiza albastră, încercând să se dumirească dacă o să încapă totul în ea. Știa prea bine că, acolo unde pleacă, este și carne din belșug, și cașcavaluri de tot felul, dar mai știa un lucru – ca mâncarea de acasă nu-i nimic. Și-apoi, nu știe pentru cât timp va pleca, să stea carnea să se strice?

Citește mai departe

Important

Top 5 cele mai citite articole pe Moldova.org

Publicat

pe

Continuăm să facem totalizările pentru anul 2018. În continuare, Moldova.org vă propune topul celor mai citite știri de pe site.

Locul 5

Zece FEMEI care au schimbat istoria Basarabiei și de care nu știai

Femeia basarabeană… Necunoscută în trecut, neînțeleasă nici astăzi, învăluită într-o rană ademenitoare a vremii.  Mai jos vă prezentăm zece femei care au schimbat istoria Basarabiei, celebre în epocile sale, care au lăsat o moștenire demnă de urmat.

Locul 4

20 de lucruri pe care le-a făcut noul prim-ministru al Armeniei în două luni de conducere  

Pe 8 iulie, s-au făcut două luni de când Nikol Pashinyan este prim-ministrul Armeniei. Pashinyan a ajuns în această funcție după ce a avut loc Revoluția de Catifea. Protestele masive în Armenia au început când fostului președinte al Armeniei Serzh Sargsyan (9 aprilie 2008 – 9 aprilie 2018), i s-a terminat mandatul și a fost desemnat prim ministru. Sargsyan a fost președintele Partidului Republican din Armenia, partid care a deținut majoritatea parlamentară.  

Locul 3

La revedere, Dorin 

La revedere, Dorin. Drum bun mai departe. Mai departe de Primărie. Ai fost un primar prost, dar câțiva ani ai fost primarul meu. Te-am ales eu și alții ca mine, care, de îndată ce am împlinit 18 ani, am mers la vot pentru tine și PL. Unii am reușit chiar să ne convingem și părinții să voteze cu tine. Ți-am strigat numele în piață în aprilie 2009.

Locul 2

Accident pe traseul Ialoveni-Costești. Un microbuz plin cu pasageri s-a răsturnat// VIDEO 

Un microbuz plin cu pasageri s-a răsturnat pe traseul Ialoveni-Costești. Microbuzul a derapat și s-a răsturnat într-un șanț de la marginea drumului. Potrivit primelor informații, victime nu sunt, doar câteva persoane s-au ales cu traume.  

Locul 1

Respinsă la Chișinău din cauza înălțimii, a devenit polițistă în SUA! INTERVIU cu Irina Celpan 

Povestea Irinei pare ruptă din filmele despre „American dream”. A mers pentru prima dată în SUA, în statul Delaware, pentru câteva luni, pentru a munci și strânge bani pentru anul universitar de la Chișinău, iar ce a găsit acolo a ambiționat-o să își urmeze visul – cel de a deveni polițistă. A fost o cale deloc ușoară, mărturisește chiar ea, însă dragostea pentru munca pe care o face zilnic nu-i lasă loc de regrete. Irina Celpan a povestit pentru Moldova.org despre provocările pe care le-a avut ultimii ani, viața peste ocean și frumusețea meseriei de polițist.   

Citește mai departe

Important

Comisia Europeană cere măsuri urgente R. Moldova pentru a beneficia, în continuare, de regimul fără vize

Publicat

pe

Comisia Europeană a transmis miercuri mai multor state din regiunea Balcanilor de Vest şi din estul Europei care nu sunt membre ale UE, inclusiv Republicii Moldova, că pentru a beneficia în continuare de regimul de scutire de la obligativitatea vizelor pentru cetăţenii lor care călătoresc în UE trebuie să depună mai multe eforturi pentru combaterea corupţiei, a crimei organizate şi a migraţiei ilegale, transmite Agerpres.

Cetăţenii din Albania, Bosnia, Georgia, Macedonia, Muntenegru, Republica Moldova, Serbia şi Ucraina pot călători fără viză în Uniunea Europeană.

Aceste state îndeplinesc în mare măsură condiţiile UE pentru liberalizarea regimului de vize, dar Comisia Europeană menţionează în raportul ei anual că se impun acţiuni – unele chiar ”imediate” – pentru ca acest regim să fie menţinut.

Documentul atrage atenţia că toate cele opt state trebuie să facă mai mult pentru combaterea crimei organizate, iar Republicii Moldova şi Ucrainei li se solicită să adopte ”acţiuni imediate” împotriva corupţiei.

Republica Moldova este singura ţară dintre cele opt căreia Comisia Europeană îi cere să ia măsuri urgente împotriva spălării banilor şi corupţiei.

”Neobligativitatea vizelor pentru partenerii noştri est-europeni şi din Balcanii Occidentali este o mare reuşită pentru ambele părţi. Dar aceasta vine şi cu responsabilităţi”, a declarat în faţa presei la Bruxelles comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos.

El a cerut ”eforturi rapide şi susţinute pentru a se continua diminuarea migraţiei ilegale şi combaterea corupţiei şi a crimei organizate”.

Migraţia ilegală în UE dinspre Ucraina, Serbia şi Bosnia rămâne la un nivel ridicat, în timp ce numărul tot mai mare de cereri de azil neîntemeiate formulate de cetăţeni moldoveni şi georgieni provoacă îngrijorare, menţionează raportul.

Comisia Europenă a salutat eforturile Albaniei pentru diminuarea migraţiei ilegale, precum şi decizia Serbiei de a elimina liberalizarea vizelor pentru iranieni, însă şi-a exprimat preocuparea faţă de acordurile acesteia cu alte state privind regimul de călătorii, întrucât astfel există riscul facilitării accesului în UE pentru cetăţenii unor state terţe.

”Există loc pentru îmbunătăţiri, mai ales în ceea ce priveşte readmisia cetăţenilor ţărilor terţe, în special în Serbia”, se constată în raport.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Alegeri11 minute în urmă

Circumscripția 18, Orhei / Portretele candidaților

La 26 decembrie 2018, a început desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Partidele și...

Alegeri2 ore în urmă

Câte secții de votare vor fi deschise în străinătate

Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit, la propunerea Guvernului Republicii Moldova, organizarea a 125 de secţii de votare în străinătate...

Alegeri3 ore în urmă

Circumscripția 17, Nisporeni / Portretele candidaților

La 26 decembrie 2018, a început desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Partidele și...

Cultură3 ore în urmă

Ultima fiță la modă: blugi asimetrici, cu un crac „slim” şi unul larg

Autorul pantalonilor este un designer vestimentar din Ucraina. Se numește Ksenia Schnaider şi a prezentat pe Instagram jeanșii asimetrici. View...

Cultură4 ore în urmă

ZdG: Cât a costat Târgul de Crăciun și secretele din spatele lui

La 8 noiembrie 2018, Guvernul a decis, prin hotărâre, alocarea a opt milioane de lei pentru organizarea Târgului de Crăciun,...

Alegeri5 ore în urmă

Primari, consilieri, directori – cine sunt candidații cu cele mai „tari” grupuri de inițiativă

Moldova.org, ca să vă prezinte portretele tuturor candidaților care și-au înregistrat grupul de inițiativă pentru una dintre cele 51 de...

Alegeri5 ore în urmă

Circumscripția 30, Chișinău, sectorul Ciocana / Portretele candidaților

La 26 decembrie 2018, a început desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Partidele și...

Advertisement

Electorala 2019

Alegeri7 ore în urmă

Circumscripția 38, Hâncești / Portretele candidaților

La 26 decembrie 2018, a început desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Partidele și...

Alegeri10 ore în urmă

Guvernul a permis construcția de spații locative asociației „Lăutarii”, condusă de Botgros

Guvernul a aprobat ieri, 18 ianuarie, unele modificări la Hotărârea Guvernului privind transmiterea cu titlu gratuit a sectorului de teren –...

AlegeriO zi în urmă

Circumscripția 7, Soroca/ Portretele candidaților

La 26 decembrie 2018, a început desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Partidele și...

AlegeriO zi în urmă

PSRM despre decizia Guvernului de a deschide 11 secții de vot în Rusia: Lipsește sute mii de cetățeni de dreptul la vot

Partidul Socialiștilor și-a exprimat astăzi „indignarea profundă” față de decizia Guvernului de a deschide 11 secții de votare pe teritoriul...

AlegeriO zi în urmă

Circumscripția 6, Drochia/ Portretele candidaților

La 26 decembrie 2018, a început desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Partidele și...

AlegeriO zi în urmă

Guvernul a decis: Peste hotare vor fi deschise 125 secții de vot la alegerile din 24 februarie

La alegerile parlamentare din 24 februarie curent vor fi deschise 125 de secții de vot peste hotarele R. Moldova, cu...

Alegeri2 zile în urmă

Andrian Candu: Consider că e o greșeală că Maia Sandu merge în circumscripția nr.50

Președintele Parlamentului Andrian Candu, care este și vicepreședintele Partidului Democrat, consideră că este o greșeală că lidera Partidului Acțiune și...

Advertisement

Opinii

WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com