A afirmat Directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă, în interviul pentru Moldova.ORG.
– Domnule Victor Chirilă, deşi au rămas doar cîteva zile până la Summit-ul Parteneriatului Estic, se vorbeşte despre unele presiuni, în special asupra Ucrainei. Ar mai putea parveni modificări în scenariul deja cunoscut – Ucraina să semneze Acordul de Asociere, Republica Moldova şi Georgia să le parafeze?
Scenariul rămâne deocamdată neschimbat, însă daca autoritățile ucrainene nu vor reuși să o elibereze din detenție pe ex-premierul Iulia Timoșenko, șansele Ucrainei de a semna Acordul de Asociere cu UE la Summit-ul e la Vilnius vor fi periclitate. O atare evoluție va fi un mare eșec al Summit-ului de la Vilnius și al Parteneriatului Estic in general. Cât privește Republica Moldova și Georgia, UE a luat decizia de principiu de a parafa Acordurile de Asociere și, foarte puțin probabil, că se va schimba ceva radical în timpul rămas până la Summit.
– După semnarea Acordului de Asociere, parlamentele celor 28 de state membre ale UE urmează să-l ratifce. Fiind cunoscut euroscepticismul unor state nu poate apărea riscul neaprobării acestui acord?
Un astfel de risc nu poate fi neglijat. Totuși, atât timp cât autoritățile noastre vor continua să implementeze reformele, respectând valorile și principiile care reprezintă nucleul Acordului de Asociere și pe care se întemeiază relațiile Republicii Moldova cu UE, este puțin probabil că vreun stat membru al UE să refuze ratificarea acestui acord.
– Semnarea Acordului de Asociere ar fi o perspectivă de aderare a ţării noastre la UE şi este pregătită Republica Moldova să completeze şirul statelor eurponene?
Acordul de Asociere nu prevede perspectiva aderării Republicii Moldova la UE. Acesta ne va oferi în schimb două oportunități importante pentru aprofundarea relațiilor țării noastre cu UE: asocierea politică și integrarea economică. Fructificarea acestor două oportunități, va pregăti Republica Moldova pentru solicitarea expresă a statului de candidat la UE în conformitate cu art. 49 al Tratatului privind Uniunea Europeană.
– Cum apreciaţi situaţia internă şi externă în acest context? Protestele organizate de PCRM, embargoul pus de Federaţia Rusă vinurilor moldoveneşti ar putea avea un impact negativ asupra deciziei la Summit-ul de la Vilnius?
După cum am menționat deja, UE a luat deja decizia de a parafa Acordul de Asociere cu Republica Moldova la Summit-ul de la Vilnius. Nici protestele PCRM, nici presiunile economice și de altă natură exercitate de Federația Rusă asupra țării noastre nu vor schimba poziția UE. Ele creează un disconfort și nimic mai mult. De fapt, trebuie să spunem că atât unele cât și altele au eșuat. Actualele autorități ale Republicii Moldova se pronunță ferm pentru parafarea și semnarea Acordului de Asociere cu UE, iar cel puțin 50% din moldoveni susțin acest fapt.
– La forumul de la Valdai din acest an, preşedintele Rusiei a afirmat că are temeri ca prin intermediul Acordului de Liber Schimb piata rusească va fi invadata cu marfuri din Ucraina, vecina directă, dar şi din UE, prin intermediul RM care are Acord de Liber Schimb cu tarile CSI, astfel vor fi puse restricţii. Aceste temeri sunt fondate?
Atât Republica Moldova, cât și Federația Rusă sunt membre ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Prin urmare, indiferent din ce uniuni, asociații sau zone libere comerciale ar face ele parte, relațiile și, inclusiv, eventualele dispute comerciale dintre ele trebuie să fie reglementate și soluționate în conformitate cu normele, angajamentele și procedurile OMC și nicidecum prin impunerea abuzivă a unor restricții neargumentate. Republica Moldova nu este prima care ar urma să facă față unor astfel de amenințări, prin situații similare au trecut, în special, statele baltice, care au supraviețuit și prosperă.
– Relaţiile moldo-comunitare după semnarea Acordului de Asociere se vor schimba?
După semnarea Acordului de Asociere, care ar urma să aibă loc în doua jumătate anului viitor, Republica Moldova se va bucura de o mai mare solidaritate din parte UE și va avea acces la noi programe de asistență, în particular pentru dezvoltarea economică. Totodată, UE va monitoriza mult mai riguros îndeplinirea angajamentelor luate de Republica Moldova în varii domenii. Clemență nu va mai fi, iar progresele pe hârtie nu vor mai trece.
– UE, observator în formatul de negocieri 5+2 pentru reglementarea diferendului transnistrean, este interesată în soluţionarea acestuia. Faptul că liderul regiunii transnistrene a declarat că parafarea Acordului de Asociere UE – RM va adânci prăpastia dintre Chişinău şi Tiraspol nu ar putea influenţeze decizia europenilor?
Cu siguranță, îngrijorările exprimate de dl Evghenii Șevciuk nu vor schimba decizia UE de a parafa și, ulterior, semna Acordul de Asocierea cu Republica Moldova. Dimpotrivă, UE este interesată să extindă beneficiile economice ale acestui acord și asupra regiunii transnistrene, identificând modalitățile adecvate.
– Parteneriatul Estic, platformă care a contribuit la apropirea ţării noastre de UE va rămâne viabilă după Summit-ul de la Vilnius sau va fi iniţiat alt mecanism?
Desigur, Parteneriatul Estic va continua să rămână o platformă viabilă. Să nu uităm că anume datorită Parteneriatului Estic Republica Moldova a lansat dialogul de liberalizare a regimului de vize cu UE și este în pragul semnării Acordului de asociere politică și integrare economică cu UE. Mai mult decât atât, în mod cert anume Parteneriatul Estic va deschide noi orizonturi pentru aprofundarea relațiilor Republicii Moldova cu UE. De altfel, nu exclud ca anume la Summit-ul de la Vilnius a Parteneriatului Estic vor fi date anumite semnale în această privință. Cel puțin așa doresc o bună parte a statelor membre ale UE.
– Acum 2-3 ani se discuta foarte mult despre exemplu Balcanilor de Vest, chiar despre includerea ţării noastre în acelaşi pachet de aderare. Cum a evoluat situaţia în regiune?
Din momentul în care Republica Moldova a fost inclusă în pachetul Politicii Europene de Vecinătate și apoi în vagonul semi-expres al Parteneriatului Estic, orice discuție despre includerea ei în pachetul Balcanilor de Vest a devenit superfluă. Cum a evoluat situația în regiunea Balcanilor de Vest ? Eu aș spune, nu atât de bine cum se dorea, dar mai bine decât se anticipa. Croația este deja membră a UE, Macedonia, Muntenegru și Serbia sunt state candidate la aderare la UE, Albania și Bosnia-Herțegovina sunt potențiali candidați la aderare la UE. Serbia urmează, în curând, să lanseze oficial negocierile cu privire la aderarea la UE. Între timp, toate statele din Balcanii de Vest se bucură de regim liberalizat vize și fac parte din zona de comerț liber cu statele membre ale UE.
