România, alături de nouă state europene, plus Canada, promit că nu vor uita de peninsula Crimeea şi vor continua să condamne agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Şi departamentul de stat al SUA a transmis mesaj dur la adresa Moscovei, la 5 ani de la anexarea Crimeii, transmite adevărul.ro.
Canada şi zece state europene, inclusiv România, promit că nu vor uita de peninsula Crimeea, vor continua să condamne agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi, totodată, cer Kremlinului să-i elibereze pe marinarii ucraineni reţinuţi de forţele ruse în strâmtoarea Kerci, într-un editorial publicat de „The Guardian“ şi semnat de o scrisoare semnată de de miniştrii de externe din Marea Britane, Ucraina, Canada, Polonia, Letonia, Lituania, Estonia, Cehia, România, Suedia şi Danemarca.
„Anexarea ilegală a Crimeei – act condamnat de comunitatea internaţională – a pus în pericol sistemul bazat pe reguli internaţionale. “Referendumul” ilegitim din Crimeea din 16 martie 2014 a fost considerat ilegal şi nevalabil de către comunitatea internaţională. În ultimii cinci ani, această comunitate a cerut, în termeni cei mai puternici, refacerea integrităţii teritoriale a Ucrainei. Sancţiunile şi politica de nerecunoaştere ale statelor membre UE, NATO şi G7 reflectă eforturile noastre comune şi refuzul nostru de a accepta că ocuparea ilegală a oricărui teritoriu al unei ţări suverane poate deveni normă în secolul XXI.
Misiunea Organizaţiei Naţiunilor Unite de Monitorizare a Drepturilor Omului şi alte organizaţii internaţionale au raportat grave încălcări ale drepturilor omului în Crimeea împotriva minorităţii etnice tătare, a etnicilor ucraineni, a minorităţilor religioase ortodoxe non-ruse şi a activiştilor societăţii civile. Arestările şi detenţiile arbitrare, dispariţiile forţate, relele tratamente şi tortura şi cel puţin o executare extrajudiciară au fost documentate. Un număr mare de prizonieri politici şi deţinuţi care îşi aşteaptă procesul au fost transferaţi din Crimeea în Federaţia Rusă, în ciuda faptului că această practică este strict interzisă de dreptul umanitar internaţional“, se arată în editorialul semnat de cei 11 minştri de externe.
„Evenimentele care au avut loc în Crimeea în urmă cu cinci ani ne-au arată încă o dată că trebuie să fim pregătiţi să apăram dreptul internaţional, securitatea individuală şi colectivă”, au atras atenţia diplomaţii, subliniind că, pentru asigurarea unei securităţi comune, este necesară continuarea asistenţei acordate Ucrainei. “Acordarea de asistenţă şi sprijin Ucrainei este o necesitate pentru securitatea ucraineană, care este legată de securitatea întregii Europe” – menţionează miniştrii de externe semnatari ai articolului din The Guardian. Diplomaţii consideră că este nevoie de o consolidare a rezistenţei societăţii civile din ţările lor la diverse forme de atacuri şi intervenţii externe.
„Cu sprijinul partenerilor, Ucraina a făcut progrese reale în această direcţie în ultimii cinci ani, iar celelalte ţări europene au învăţat din experienţa ucraineană şi lucrează pentru a-şi consolida propria rezistenţă” – se mai arată în editorial. Miniştrii semnatari ai materialului din The Guardian mai susţin că au drept scop “readucerea stabilităţii în spaţiul euroatlantic”. “Nu vom renunţa la politica de nerecunoaştere în cazul anexării ilegale a Crimeii şi vom continua să condamnăm agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei în cele mai aspre formulări. Nu vom uita niciodată şi nu vom abandona Crimeea” – au promis Edgars Rinkēvičs (Letonia), Pavlo Klimkin (Ucraina), Sven Mikser (Estonia), Linas Linkevičius (Lituania), Jacek Czaputowicz (Polonia), Margot Wallström (Suedia), Anders Samuelsen (Danemarca), Chrystia Freeland (Canada), Teodor Meleşcanu (România), Jeremy Hunt (Marea Britanie), Tomáš Petříček (Cehia), scrie adevarul.ro.
