Reformele serioase care au inceput in ramura vinicola sint ireversibile

Mai bine mai putin, dar mai bine. Aceasta fraza de aur ii obseda de mult timp pe viticultori si vinificatori. In orice caz, pe cei care sint preocupati de propriul potential de export, din care se constituie si potentialul de export al tarii, se arata intr-un articol publicat in ziarul “Nezavisimaia Gazeta”.

Criza pe piata vinurilor din Rusia a stimulat aceste stari de spirit: sa vindem mai putin, dar mai scump, produsele sa fie de o calitate mai inalta, iar in ultima instanta vom obtine aceiasi bani.

Daca viticultura si vinificatia nu s-ar fi dezvoltat, ar fi fost cu totul grav sa gindim astfel. Insa, in ultimii ani, in ramura vinicola moldoveneasca se intimpla lucruri care ne fac sa credem ca industria vinurilor va iesi din criza, aidoma pasarii Fenix care a renascut din propria cenusa. Ramura a fost zguduita putin, dar este puternic reinnoita calitativ.

Ramura noastra vinicola semana, inainte de declansarea crizei, cu o locomotiva cu abur veche de cind lumea, care este demontata din mers si exact in acelasi mod, fara a se frina la halte, se asambleaza o noua locomotiva de mare viteza, cu forma aerodinamica. In vinificatie si in viticultura, se produc schimbari serioase, care nu au inceput ieri si nu se vor incheia miine.

“Astazi, noi cream o baza de materii prime principial noua, afirma Valeriu Mironescu, director general al Agentiei “Moldova-vin”. Chiar in anul acesta, vom obtine din aceasta recolta materie prima care le va permite vinificatorilor sa concureze de la egal la egal cu astfel de tari cu autoritate in domeniu, cum sint Franta si Italia.

Plantarea viilor este prioritara pentru noi. Programul de dezvoltare a ramurii, adoptat in anul 2002, contine un indicator clar: sa se ajunga la nivelul de 100 de mii de hectare de plantatii tinere si moderne. Si daca, in 10 ani, din 1990 pina in 2000, in republica au fost infiintate doar 1200 de hectare de vii, iar in unii ani se plantau cel mult 100 de hectare, nu putem sa nu remarcam ca progresul este unul ce tine de calitate. In patru ani, incepind din 2001, au fost plantate 15 800 de hectare de vii. In anul curent, viticultorii au infiintat vii pe 5200 de hectare, planul pe anul urmator prevede 7000 de hectare. Trebuie subliniat faptul ca in acest an am ajuns, pentru prima oara, la nivelul “sovietic” de plantare a viilor. Este greu de evaluat munca viticultorilor: pe timpul regimului sovietic, singura sarcina era sa se reuseasca valorificarea mijloacelor alocate. Acum, insa, ne putem bizui doar pe propriile forte, pe propriile cunostinte, energie si pricepere.

Ramura vinicola include trei domenii strins legate intre ele: activitatea pepinieristica, viticultura si vinificatia. Succesul intregii ramuri este imposibil fara un succes in fiecare din cele trei sectoare. De aceea, acordam cea mai mare atentie activitatii pepinieristice, ritmurile de crestere aici fiind destul de inalte. La ora actuala, ramura este aprovizionata in proportie de 70 la suta cu material saditor autohton. Potrivit unor calcule preliminare, dispunem de 12 milioane de butasi. Daca e sa analizam statistica, vedem ca productia a sporit de sase ori in patru ani, in anul 2001 fiind obtinuti doar doua milioane de butasi. Astazi, pepinierele din Moldova dispun, in marea majoritate, de clone europene.

Evolutia ramurii se simte si in sectorul vinificatiei. Daca e sa comparam cu anul 2000, vinificatia noastra a inregistrat o crestere serioasa. In anul 2000, din republica au fost exportate produse vinicole in valoare de 107 milioane de dolari. Iar in anul trecut, acest indicator a ajuns la 315 milioane de dolari, adica se remarca o crestere de aproape trei ori. In cei cinci ani care au trecut, au fost reutilate serios o serie intreaga de intreprinderi de vinificatie. In acest rastimp, au fost investite in jur de 1,3 miliarde de lei in reconstructia si procurarea utilajului nou. Nu ne temem sa afirmam ca in prezent exista la noi intreprinderi care sint, in unele privinte, mai bune decit modelele europene. Apropo, in R. Moldova este amplasata una din cinci cele mai mari intreprinderi vinicole din Europa.

Actualele probleme nu sint generate de nici un fel de cauze economice. Mai curind, este locul sa vorbim aici despre “factorul uman”. Astazi, noi valorificam intens noi piete de desfacere si ne extindem prezenta pe pietele deja cunoscute. Se poate judeca despre cit de grea este aceasta munca chiar si in baza simplului fapt ca, pe plan mondial, 25 la suta din productia vinicola nu isi gaseste piata de desfacere. Insa si in aceste conditii dificile gasim posibilitate sa obtinem noi performante. Exportul nostru a crescut cu 63 la suta si consideram ca acesta e un mare succes.

In majoritatea tarilor “viniciole”, guvernul acorda sprijin viticultorilor si vinificatorilor, pornindu-se de la propriile interese, care rezida in dezvoltarea ramurii. In cadrul strategiei nationale, a fost creat un Fond special, al carui obiectiv este sustinerea financiara pentru reinnoirea podgoriilor. Precum stiti, pentru fiecare hectar de vie plantata, taranului, fermierului i se aloca din acest Fond 25 de mii de lei. Acest Fond functioneaza cu succes: viticultorilor li s-au acordat deja 146 de milioane de lei.

Fondul are la ora actuala datorii: i-au ramas sa achite 23 de milioane de lei pentru viile plantate in anii trecuti si 78 de milioane de lei pentru plantatiile din anul acesta. Recent, intr-o sedinta de guvern, presedintele Vladimir Voronin a trasat factorilor de decizie sarcina: sa se achite in regim de urgenta datoriile fata de viticultori. Se poate afirma cu toata raspunderea ca pina la sfirsitul anului Fondul va stinge datoriile acumulate in anul 2005, iar apoi vor fi achitate in mod planificat sumele care urmeaza sa fie platite pentru lucrarile efectuate in anul 2006. Noi sintem constienti de seriozitatea acestui obiectiv, deoarece baza de materii prime este cheia pentru solutionarea celorlalte probleme din ramura vinicola. Si trebuie sa facem tot ce ne sta in puteri pentru a se mentine ritmurile de plantare a noilor vii. Procesul de reinnoire nu trebuie sa se intrerupa la mijloc de cale.

Inca un factor important il constituie promovarea vinurilor moldovenesti in strainatate. Noi facem totul ca lumea sa afle despre Republica Moldova ca despre o tara viticola. A fost elaborat Regulamentul privind crearea unui Fond care va asigura coordonarea promovarii vinurilor moldovenesti in cadrul unei politici unice. Resursele acestui fond vor fi suplimentate atit pe contul statului, cit si pe contul intreprinderilor exportatoare. Credem ca exportatorii ne vor sustine, deoarece o campanie unica de promovare a produselor va costa, in ultima instanta, mai putin pe fiecare decit promovarea de sine statatoare pe piata. Speram ca vom reusi sa cream, cu trecerea timpului, un brand unic, “Vinurile moldovenesti”. Acesta va fi un important si serios pas inainte. Este suficient sa ne amintim in acest sens de ce autoritate se bucura brandul “Moldvinprom”.

In linii generale, putem spune ca ramura vinicola a Moldovei continua sa creasca si sa fie reformata. Iar aceste reforme, care permit sa ridice exportul de vinuri moldovenesti la un nou nivel calitativ, nu pot fi impiedicate de crizele provizorii”, a declarat Valeriu Mironescu.

Informatia despre starea ramurii vinicole e un motiv pentru optimism. Important este sa ducem la bun sfirsit reformele, sa nu intram in panica, sa desfasuram activitatea care va asigura viitorul vinurilor moldovenesti si in Europa, si in Rusia. Desigur, legile pietei sint dure si nu vom reusi sa evitam pierderile. Selectia naturala denota ca cei mai buni vor depasi etapa de criza fara intirzieri, iar cei slabi, posibil, vor pierde mult. La urma urmei, nu valoreaza mult intreprinderea care este gata sa se prabuseasca fara sa treaca macar printr-un an greu. Statul face mult pentru a-i sustine pe vinificatori in aceste timpuri grele. In acest sens, structurile financiare internationale sint solidare cu Republica Moldova, se arata in articolul publicat in ziarul “Nezavisimaia Moldova”. // Moldova Suverana

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.