Reconciliere dificilă la 70 de ani după masacrul de la Katyn

De Georgiana Macovei/ Ludger Kazmierczak, Medana Weident

Mai mult de 4000 de cetăţeni polonezi au fost asasinaţi din ordinul lui Stalin la începutul anului 1940. Rolul Rusiei, trecut sub tăcere sau falsificat, n-a fost suficient cercetat nici până astăzi. Această omisiune se reflectă şi în relaţiile tensionate dintre Moscova şi Varşovia. Pe 13 aprilie premierii Putin şi Tusk îi comemorează pe cei care şi-au pierdut viaţa la Katyn.

Încă de la începutul anului vestea a ţinut prima pagină a ziarelor. La 70 de ani de la uciderea a peste 4000 de ofiţeri şi intelectuali poloni, premierul rus, Vladimir Putin, l-a invitat pe omologul său polon, Donald Tusk, să participe la o ceremonie de comemorare a celor care au căzut victime poliţiei secrete sovietice în anul 1940. Faptul că cei doi prim-miniştri se întâlnesc la Katyn ar putea impulsiona raporturile Varşoviei cu Moscova. Tusk a acceptat invitaţia dar s-a arătat sceptic:

’’Percepţia Poloniei asupra evenimentelor petrecute în 1940 diferă încă foarte mult de concepţia istorică a poporului rus. Văzută prin ochii Moscovei, această întâlnire poate părea, de asemenea, un progres uriaş, însă pentru Polonia reprezintă doar un pas poate chiar prea mic. Dar şi aceşti paşi trebuie mai întâi făcuţi, tocmai de aceea, deocamdată mă mulţumeşte invitaţia premierului Putin’’, a precizat Donald Tusk.

Timp de decenii, Rusia a negat orice implicare în ororile de la Katyn

Decenii de-a rândul Rusia a negat implicarea ei în crimele de război petrecute la Katyn, însă în 1990, Mihail Gorbaciov a recunoscut vina sovieticilor. Masacrul urma să fie cercetat în detaliu, dar în urmă cu şase ani procuratura militară rusă a stopat investigaţiile pe motiv că aceste crime s-au prescris, iar o parte din documentele istorice ar constitui ’’secrete de stat’’. Cazul a fost clasat iar peste subiectul Katyn s-a aşternut din nou tăcerea. Istoricul polon Andrzej Przwoznik explică:

’’Katyn nu se mai află de ani întregi pe lista temelor de discuţie dintre Moscova şi Varşovia. Faptul că procuratura rusă a oprit ancheta, şi că nu califică aceste crime drept genocid este ceva iraţional’’.

În total, Stalin a ordonat uciderea a peste 20.000 de polonezi

Katyn nu reprezintă decât una dintre numeroasele pagini de groază şi crime anti-polone comise de către sovietici în timpul celui de-al doilea război mondial. În total, Stalin a ordonat executarea a peste 20.000 de polonezi în Rusia, Belarus, Polonia şi Ucraina. Tot Andrzej Przwoznik analizează consecinţele acestei ucideri în masă, care au distrus intelectualitatea polonă, periclitând astfel viitorul unei naţiuni.

’’Polonia nu susţine că ruşii ar fi fost de vină. Nu, a fost vorba de o crimă comisă în numele comunismului. La vremea respectivă, ţara noastră reuşise cu greu să se pună pe picioare după 123 de ani de robie. După doar 20 de ani de libertate, elita polonă a fost practic anihilată dintr-o singură lovitură. Această dramă naţională reprezintă o pierdere uriaşă, ale cărei repercusiuni le resimţim şi astăzi’’, a precizat Przewoznik.

Putin şi Tusk fac eforturi de reconciliere

Lista persoanelor ucise în Belarus nu a fost făcută publică nici până acum. Mai mult, faptul că Moscova neagă în continuare calificarea măcelului din pădurea rusească Katyn drept genocid provoacă suferinţă mai cu seamă urmaşilor victimelor.

Witomila Jezierska, fiica unui ofiţer polon executat în urmă cu 70 de ani, declară:

’’În fiecare an sufăr în preajma acestei date. Goana după adevăr şi lipsa tatălui meu sunt o povară grea. Pentru mine, ca fiică, această dată este marcată de suferinţă şi durere. Încerc în continuare să găsesc orice informaţie posibilă despre tatăl meu’’, susţine Jezierska.

Vladimir Putin şi Donald Tusk depun eforturi comune de ameliorare a relaţiilor polono-ruse. Ceremonia comemorării victimelor de la Katyn constituie cu siguranţă un pas important în atingerea acestui ţel. Pentru progrese considerabile, însă, va fi nevoie de mai mult decât atât.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.