Connect with us
"
"

Politică

Reacția Curții Constituționale: Cei care îndeamnă la dizolvarea Curţii sunt, de fapt, inamici ai democraţiei

Publicat

pe

PE SCURT

Curtea Constituțională a venit cu o reacție la criticile care i-au fost aduse în ultima perioadă, în care declară că „cei care îndeamnă la dizolvarea Curţii sunt, de fapt, în Republica Moldova, inamici ai democraţiei”.

Judecătorii CCM precizează că în orice conflict care ajunge să fie judecat de Curte există poziţii contradictorii şi pot exista nemulţumiţi după pronunţarea soluţiilor. Însă odată adoptată o hotărâre sau o decizie, aceasta trebuie respectată și executată. Ea este criticabilă doar pe baze ştiinţifice şi nu poate fi ignorată.

PE LUNG

„Judecătorii Curții sunt inamovibili pe durata mandatului. Interpretările lor au forţă constituţională. Orice influență sau ingerință din partea clasei politice din ţară sau din exterior este inadmisibilă și trebuie tratată ca un atac asupra Constituției”, se arată în reacția Curții Constituționale.

De asemenea, CCM mai spune că niciun scop politic nu poate justifica desconsiderarea și atacurile împotriva singurei autorități legitime de jurisdicție constituțională și ignorarea valorilor constituționale ale preeminenţei dreptului şi democraţiei.

„Curtea face apel la calm şi la cumpătare. Ea le solicită autorităţilor statale să respecte Constituţia, legile şi soluțiile obligatorii ale Curţii”, se mai arată în mwsajul CCM.

În același timp, Curtea a venit și cu câteva explicaţii succinte ale actelor sale pronunţate pe 7, 8 şi 9 iunie.

Cu privire la funcționalitatea Parlamentului după data de 7 iunie 2019, CCM a precizat că:

Termenul începe să curgă din data validării rezultatelor alegerilor parlamentare. În istoria politică a Republicii Moldova, articolul 85 din Constituţie nu a fost aplicat niciodată sub aspectul dizolvării Parlamentului din cauza imposibilităţii formării Guvernului. Curtea a subliniat că trei luni echivalează cu 90 de zile. Ea a ţinut cont de prevederile articolului 386 alin. (1) din Codul civil. Abordarea ei a fost una sistemică. Termenul fix de 30 de zile evită discrepanţele temporale care pot exista în cazul a două procese de dizolvare a Parlamentului, în situaţia în care nu toate lunile anului au acelaşi număr de zile.

Cu privire la hotărârile Curții referitoare la alegerea organelor de conducere ale Parlamentului și Guvernului şi la adoptarea altor acte:

Toate actele Parlamentului votate după data-limită de formare a Guvernului, pe 8 iunie și ulterior, sunt neconstituționale. După data de 7 iunie, atunci când a expirat termenul de formare a Guvernului şi de adoptare a legilor, Parlamentul nu mai este funcțional și trebuie dizolvat.

Cu privire la interimatul funcției de Președinte și la dizolvarea Parlamentului, CCM a precizat:

Curtea a constatat că prin emiterea decretelor de desemnare a candidatului la funcția de Prim-ministru și de numire în funcţie a Guvernului, Preşedintele Republicii a refuzat în mod deliberat să respecte o obligație constituțională, adică a refuzat să demareze procedura de dizolvare a Parlamentului, provocând astfel instituirea interimatului funcției de Președinte. Atunci când nu există un Președinte de Parlament ales în conformitate cu Constituţia, interimatul îi revine Prim-ministrului în exercițiu

Precizăm că Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a anunțat ieri că a solicitat avizul urgent al Comisiei de la Veneția cu privire la ultimele decizii ale Curții Constituționale, inclusiv cu privire la condițiile de dizolvare a Parlamentului Republicii Moldova.

Thorbjorn Jagland a menționat că deciziile recente ale Curții Constituționale sunt greu de înțeles și par arbitrare în lumina textului Constituției și a standardelor internaționale de drept.

Politică

Legea prin care Guvernul Chicu își asuma susținerea cetățenilor și întreprinzătorilor, declarată neconstituțională

Publicat

pe

PE SCURT

Legea. nr 56 prin care Guvernul și-a asumat în fața Parlamentului răspunderea pentru a susține cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență a fost declarată astăzi neconstituțională. 

Decizia a venit după ce mai mulți deputați din opoziție au sesizat Curtea Constituțională. Opozița a criticat legea, afirmând că multe dintre prevederile aceasteia sunt legate de scheme de duty-free, vânzarea țigărilor, de cariere și taxe pentru subsol și minereuri și multe altele.

După ce legea a fost suspendată (pe 9 aprilie), premierul Ion Chicu a declarat că acesta este rezultatul acțiunilor iresponsabile, populiste ale politicienilor care au suspendat legea respectivă”, iar Igor Dodon l-a telefonat pe președintele CC pentru „a înțelege ce s-a întâmplat”.

Deputatul Dinu Plîngău a expediat o cerere prealabilă premierului Chicu în care solicită dezmințirea declarațiilor prin care acuză deputații blocului ACUM că ar fi provocat suspendarea legii. De asemenea, deputatul a cerut achitarea unui prejudiciu moral pe care-l va dona ulterior sistemului medical.

PE LUNG

După ce agenții economici au vorbit despre efectele negative pe care le resimt în urma pandemiei de coronavirus, Guvernul Chicu a elaborat un proiect de lege prin care susținea cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență. Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pe 1 aprilie.

Proiectul de lege prevedea mărirea ajutorului bănesc acordat familiilor defavorizate de la 1107 lei până la 1300 lei, iar ajutorul pentru fiecare copil urma să crească de la 553 le la 975 lei.

De asemenea, statul urma să scutească de plată titularii de patentă, să reducă cota TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA și să amâne până la 25 iulie termenul de achitare taxelor locale pentru agenții economici care și-au sistat activitatea.

Citește aici: 3 decizii noi luate de Guvern pentru susținerea cetățenilor și
despre Legea nr. 56. 

În ziua următoare a fost planificată ședința Parlamentului pentru a vota proiectul de Lege nr. 56 prin care Guvernul susținea cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență. 

Deputații din opoziție au criticat proiectul de lege, menționând că 90% din el prevede promovarea unor scheme de duty-free, promovarea vânzării țigărilor, elemente legate de cariere și taxe pentru subsol și minereuri și multe altele, iar multe prevederi ale acestui proiect de lege intră în vigoare de la 1 iulie 2020.

Pe 2 aprilie, ședința Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum. Deputații socialiști, cei democrați și cei din Partidul Șor nu s-au prezentat  la ședință. Au fost prezenți doar 39 de deputați din fracțiunile Platforma DA, PAS și grupul Pro-Moldova. 

Moldova.org scria pe 2 aprilie că niciuna dintre fracțiunile parlamentare de opoziție nu și-a declarat intenția de a înainta moțiune de cenzură împotriva Guvernului Chicu. Potrivit legislației, dacă în decurs de 72 de ore de la asumarea răspunderii Guvernului pentru un proiect de lege, în Parlament nu se depune o moțiune de cenzură, prevederile proiectului intră în vigoare.

Prin urmare, proiectul de lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea a intrat în vigoare, pentru că nimeni nu a depus o moțiune de cenzură. 

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco a declarat atunci că, atât timp cât premierul nu a prezentat proiectul de lege, este temei de neconstituționalitate pentru această decizie. „Era bine dacă premierul prezenta acele măsuri, așa cum sunt ele: antipopulare, anti-business și clientelare în foarte multe aspecte și în susținerea unor agenți economici apropiați guvernării”, a spus Sergiu Litvinenco.

În câteva zile, deputații din opoziție Sergiu Litvinenco, Adrian Candu, Serghei Sîrbu, Dinu Plîngău, Alexandr Oleinic au depus 4 sesizări la Curtea Constituțională cu privire la Legea nr. 56 privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență. 

În câteva zile, sesizările au fost admise de Curtea Constituțională. Deputatul Dinu Plîngău a declarat că adoptarea Legii nr. 56 a fost neconstituțională, întrucât unele prevederi din Legea nr. 56 au fost adoptate fără ca Guvernul să prezinte în fața plenului Parlamentului proiectul de lege. Curtea a considerat că, pentru a evita prejudiciile și consecințele negative iminente pentru ordinea constituțională, suspendarea doar a prevederilor contestate nu este suficientă și a decis suspendarea întreagă a Legii nr. 56 din 2 aprilie 2020.

De asemenea, Curtea a anexat restul sesizărilor într-un singur dosar. 

După suspendarea legii, Premierul a declarat că acesta este rezultatul acțiunilor iresponsabile, populiste ale politicienilor care au suspendat legea respectivă.

„Guvernul nu are dreptul să achite 2775 lei ajutorul de șomaj. Vreau să vă spun că avem mii de oameni înregistrați care necesită acești bani pentru pâine, pentru necesități. Guvernul nu le poate achita. Guvernul nu va mai putea achita pentru copii 975 de lei, sumă majorată de la 553 de lei.

După declarațiile făcute de către premierul Chicu, deputatul Plîngău a publicat o cerere prealabilă adresată premierului Ion Chicu. Plîngău i-a cerut premierului să dezmintă public informațiile difuzate în conferința de presă de pe 9 aprilie în care a acuzat deputaţii Blocului ACUM că ar fi provocat suspendarea Legii pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru susținerea cetățenilor și întreprinzătorilor. Deputatul a cerut achitarea unui prejudiciu de 50.000 de lei, bani care ulterior vor fi donaţi sistemului medical.

Către: Chicu Ion,prim-ministru al Republicii Moldovamun. Cișinău, Piaţa Marii Adunări Naţionale, 1de la Dinu…

Geplaatst door Dinu Plîngău op Vrijdag 10 april 2020

Igor Dodon l-a telefonat pe președintele CC
pentru „a înțelege ce s-a întâmplat”

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că decizia Curții de a suspenda legea ar fi „stranie”. „L-am sunat pe domnul Țurcan să înțeleg ce s-a întâmplat. Patru membri au votat pentru, iar domnul Țurcan a fost împotrivă și el are o opinie separată”, a declarat Igor Dodon. 

Înainte de a fi ales președinte al Curții Constituționale, Vladimir Țurcan era deputat din partea PSRM. Anterior, a fost deputat și din partea PCRM. În perioada 2002 – 2005 a fost ambasadorul R. Moldova la Moscova.

Astăzi, a avut loc o nouă ședință a Curții Constituționale de examinare a sesizării privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative.

Președintele CC Vladimir Țurcan s-a abținut de la participarea la ședință.

În urma ședinței care a durat peste șase ore, Curtea Constituțională a hotărât că Legea nr. 56 privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență este neconstituțională și decizia este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac.

Anterior, când legea a fost suspendată, Igor Dodon a declarat că una dintre soluții ar putea fi „Guvernul să vină cu un nou proiect de lege în Parlament”.

Cu toate acestea, măsurile sociale din cadrul proiectului de lege au fost votate pe 10 aprilie de către Comisia Situații Excepționale. Printre acestea figurează acordarea ajutor de șomaj în valoare de 2775 de lei, majorarea venitului lunar minim garantat de la 1107 lei până la 1300 lei, scutirea de plata patentei. Citește mai multe detalii despre măsurile sociale votate de către CSE.

Citește mai departe

Politică

Ce condiții pun partidele politice pentru formarea noului Guvern

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Președintele țării, Igor Dodon, a inițiat astăzi consultări cu fracțiunile parlamentare ca urmare a demiterii Guvernului Maia Sandu.  În urma acestora, Partidul Socialiștilor a anunțat că vrea o nouă structură a Guvernului și un nou candidat la funcția de prim-ministru. Blocul ACUM a declarat că este gata să o susțină doar pe Maia Sandu în funcția de premier și insistă pe aceeași membri ai Executivului. Partidul Democrat a menționat că dacă va fi înaintat un premier și o garnitură care va lua în calcul propunerile PDM, atunci subiectul va fi discutat la Consiliul Politic Național al formațiunii. Partidul ȘOR a declarat că este împotriva unui guvern minoritar și că alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile.

Drept urmare, la finalul consultărilor, șeful statului a declarat că alegeri parlamentare anticipate pot fi evitate prin două scenarii: crearea unei majorități stabile sau votarea unui Guvern tehnocrat propus de șeful statului. Totodată, el a recunoscut că nu vede șanse pentru crearea unei majorități parlamentare. Aceasta pentru că Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM au poziții diferite.

PE LUNG

PSRM: Nu vrem alegeri anticipate

Primii care au venit la consultările cu șeful statului au fost deputații PSRM. Întrevederea cu PSRM s-a desfășurat cu ușile închise, însă după aceasta deputații socialiști au declarat că nu vor alegeri parlamentare anticipate și că sunt gata să facă o nouă majoritate parlamentară cu cei din blocul ACUM., dar în anumite condiții. Astfel, socialiștii își doresc o nouă structură a Guvernului, nu cum a fost anterior, când întreaga răspundere pentru guvernare i-a revenit blocului ACUM. Totodată, socialiștii au spus nu vor accepta  o eventuală candidatură a Maiei Sandu.

„Propunem oficial blocului ACUM să creăm o nouă majoritate parlamentară, dar în condiții noi care implică o nouă structură a Guvernului, nu așa cum a fost până acum când blocul ACUM a preluat întreaga responsabilitate pentru guvernare. Plus la aceasta, cu un nou candidat la funcția de Prim-ministru. Aceasta este poziția noastră oficială”.

Zinaida Greceanîi a precizat că chiar dacă Blocul ACUM nu este pregătit să formeze o nouă majoritate parlamentară, f„racțiunea PSRM nu poate permite inițierea alegerilor parlamentare anticipate”.

„Țara nu are nevoie de alegeri parlamentare anticipate. De aceea, vom examina  orice candidat propus de președintele țării pentru funcția de prim-ministru, chiar dacă nu există o majoritate parlamentară”, a spus Zinaida Greceanîi.

Ea a mai spus că PSRM nu examinează crearea unei majorități parlamentare cu alte fracțiuni politice.

Blocul ACUM insistă ca premier să fie numită Maia Sandu

După consultările cu socialiștii, la întrevederea cu președintele Igor Dodon au venit deputații Blocului ACUM. După aceasta, reprezentanții blocului ACUM au declarat că vor insista ca premier să fie numită Maia Sandu, iar din viitorul Guvern să facă parte aceiași miniștri.  Doar în acest caz pot avea loc discuții cu PSRM. Totodată, deputații Igor Grosu(PAS) și Alexandru Slusari (Platforma DA) au declarat că elementul destabilizator în actuala situație politică, din păcate, rămâne Președinția, pentru că de aici pornesc toate, „de la comportamentul, mesajele, pozițiile pe care le are și le-a avut Președinția în aceste cinci luni de zile”.

„Am fost întrebați pe cine vedem premier. Am reiterat că poate fi doar doamna Maia Sandu, cu garnitura actuală de miniștri și cu acea agenda pe care Guvernul și-a asumat-o – reforma justiției, ceea ce ține de procurorul general, evaluarea procurorilor, scoaterea din captivitate a instituțiilor de reglementare etc. Doar așa pot avea loc discuții. În caz contrar se va ajunge la o situație similară”..

Igor Grosu a mai spus că cei de la Blocul ACUM cred că dacă nu ar fi fost problema cu preselecția candidaturilor la funcția de procurori general,  se venea cu alt motiv pentru a demiterea Guvernului Sandu. „Igor Dodon cred că se pregătește tot mai insistent pentru alegerile prezidențiale”,

Vicepreședintele Parlamentului Alexandru Slusari, de la Platforma DA, a menționat că era de așteptat că, după demisia Guvernului, blocul ACUM să vină cu aceeași strategie și aceeași componență a Guvernului.

„ Guvern reformator, pro-european, axat pe reforma justiției, pe care nu pot fi compromisuri. După ce s-a întâmplat ieri, care sunt garanțiile că președintele țării nu va interveni în actul de guvernare?”.

Totodată, Slusari a precizat că Blocul ACUM face distincția între PSRM și Igor Dodon. „Cu toate rezervele și problemele, noi am comunicat cu PSRM. Factorul destabilizator era Igor Dodon. Zarurile au fost aruncate, se așteaptă un guvern tehnocrat”, a adăugat deputatul.

PDM nu este pregătit să facă o coaliție de guvernare

Partidul Democrat nu este pregătit să facă o coaliție de guvernare, deoarece se află într-un proces profund de reformare. Totodată, formațiunea este gata să discute formarea noului guvern dace acesta va continua inițiativele demarate de PDM, a declarat Pavel Filip, președintele PDM, după întrevederea cu șeful statului.

„Ar fi o iresponsabilitate să lăsăm țara fără guvernare şi să mergem în alegeri parlamentare anticipate. De aceea avem condițiile noastre. Avem programele sociale, lansate de noi şi oprite de guvernul Maia Sandu. Avem mai multe inițiative pentru oameni. Şi dacă va fi înaintat un premier şi o garnitură care vor lua în calcul propunerile PD, respectarea Acordului de asociere cu UE, subiectul va fi discutat  la Consiliul Național Politic al PDM”.

Partidul ȘOR: Alegerile anticipate sunt inevitabile

După consultările cu președintele Igor Dodon, deputații Partidului ŞOR au declarat că singura soluţie pentru depăşirea crizei politice este declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.

Preşedintele fracţiunii, Denis Ulanov, a declarat că există două scenarii: primul este numirea unui Guvern minoritar, însă în acest caz acest guvern  nu va rezista în R. Moldova, și al doilea – alegeri parlamentare anticipate.

„Cel mai potrivit scenariu ar fi alegerile parlamentare anticipate care oricum vor avea loc. Un guvern care nu are susținere majoritară în Parlament nu are multe șanse. În țara noastră nu există experiența unei activități eficiente și de lungă durată a unui executiv minoritar”.

Igor Dodon: Voi face tot posibilul pentru a evita alegerile anticipate

Președintele Dodon a menționat  că alegerile anticipatele pot fi evitate prin două scenarii: „crearea unei majorități parlamentare stabile sau votarea unui guvern tehnic propus de președintele țării”. În același timp, oficialul a recunoscut că nu vede șanse pentru crearea unei majorități parlamentare.

„Crearea unei majorități parlamentare stabile poate să fie doar între PSRM și Blocul ACUM. La această etapă nu văd șanse pentru crearea unei majorități parlamentare. Pozițiile dintre ACUM și PSRM sunt diametral opuse”.

În aceste condiții, șeful statului a precizat că sunt trei luni, până pe 12 februarie, timp în care el trebuie să vină cel puțin de două ori cu inițiativa de înaintare a unui candidat la funcția de prim-ministru. „Candidatul, dacă nu va fi majoritate parlamentară, va merge la fracțiuni și își va spune programul, după care vedem, va obține votul politic bine, nu obține – alegeri anticipate și să-și asume riscurile cei care o să le provoace. Eu în calitate de președinte voi face tot posibilul pentru a evita alegerile parlamentare anticipate”, a menționat Igor Dodon.

Citește mai departe

Politică

PDM va ataca la Curtea Constituțională modificările la Legea Procuraturii

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Partidul Democrat din Moldova va ataca la Curtea Constituțională modificările în Legea cu privire la Procuratură, adoptate în două lecturi de alianța PSRM-ACUM.

Deputatul democrat Vladimir Cebotari a declarat că proiectul de lege propus de Ministerul Justiției înseamnă de fapt supunerea directă a Procuraturii controlului politic.

PE LUNG

Potrivit lui, modificările la Legea Procuraturii, făcute în grabă, de către actuala majoritate parlamentară, fără consultări publice, fără avizul Comisiei de la Veneția, fără o opinie a Uniunii Europene, „impun practic controlul politic asupra acestei instituții importante”.

La rândul său, președintele PDM Pavel Filip a menționat că prin proiectul de lege înaintat astăzi de noua guvernare, CSP este lipsit de atribuțiile pe care le are conform Constituției. „PDM va contesta la Curtea Constituțională această lege”, a declarat Pavel Filip.

Precizăm că modificarea Legii Procuraturii a fost votată luni în două lecturi de Parlament. Potrivit modificărilor legislative, candidatul la funcția de procuror general trebuie să aibă o experiență profesională de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin 5 ani în funcția de procuror sau judecător sau 8 ani în funcția de avocat sau ofițer de urmărire penală.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle13 ore în urmă

Recomandare Moldova.org / Sorina Ștefârță povestește cum se informează ca să nu înnebunească

Sfaturi practice și subiective, despre cum să rămânem teferi la cap  Carantina aceasta pe care, dacă e să-l parafrazăm pe...

Sănătate15 ore în urmă

COVID-19 explicat. Cum plasma persoanelor tratate de infecția COVID-19 ar putea să-i ajute pe ceilalți bolnavi

Deocamdată nu există studii care să demonstreze eficiența plasmei persoanelor tratate de infecția de COVID-19. Totuși, primele rapoarte despre utilizarea...

Lifestyle19 ore în urmă

Pâinea cu maia, o sectă în care vrei să intri

Pandemia asta ne-a închis în casă și ne-a trimis la origini. La propriu și la figurat. Rafturile golite de drojdie...

Divertisment2 zile în urmă

Ce mesaj mi-aș transmite mie din trecut, dacă aș putea călători în timp? (II)

Continuăm să călătorim cu mașina timpului! Împreună cu Prietenii Moldova.org facem un exercițiu de imaginație: călătorim în timp și vorbim cu noi...

Economie3 zile în urmă

Afaceri pe timp de criză: cum s-au reinventat companiile străine 

PE SCURT În timp ce „coșmarul” numit COVID-19 a închis foarte multe afaceri, altele au reușit să aibă chiar succes...

Economie3 zile în urmă

Afaceri din Moldova, apărute pe timp de criză

PE SCURT 88% dintre companiile din Republica Moldova sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii, spune un...

Economie3 zile în urmă

Coronavirusul seacă industria vinului

PE SCURT Până la pandemia de coronavirus, sectorul vitivinicol din Republica Moldova era în plină dezvoltare. În anul 2019, Moldova...

Advertisement

Politică

Politică6 zile în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică7 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria: „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin grija față de transnistreni”

PE SCURT Și săptămâna aceasta autoritățile separatiste de la Tiraspol au continuat să atace autoritățile de la Chișinău. Cu toate...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031