PE SCURT
Curtea Constituțională a venit cu o reacție la criticile care i-au fost aduse în ultima perioadă, în care declară că „cei care îndeamnă la dizolvarea Curţii sunt, de fapt, în Republica Moldova, inamici ai democraţiei”.
Judecătorii CCM precizează că în orice conflict care ajunge să fie judecat de Curte există poziţii contradictorii şi pot exista nemulţumiţi după pronunţarea soluţiilor. Însă odată adoptată o hotărâre sau o decizie, aceasta trebuie respectată și executată. Ea este criticabilă doar pe baze ştiinţifice şi nu poate fi ignorată.
PE LUNG
„Judecătorii Curții sunt inamovibili pe durata mandatului. Interpretările lor au forţă constituţională. Orice influență sau ingerință din partea clasei politice din ţară sau din exterior este inadmisibilă și trebuie tratată ca un atac asupra Constituției”, se arată în reacția Curții Constituționale.
De asemenea, CCM mai spune că niciun scop politic nu poate justifica desconsiderarea și atacurile împotriva singurei autorități legitime de jurisdicție constituțională și ignorarea valorilor constituționale ale preeminenţei dreptului şi democraţiei.
„Curtea face apel la calm şi la cumpătare. Ea le solicită autorităţilor statale să respecte Constituţia, legile şi soluțiile obligatorii ale Curţii”, se mai arată în mwsajul CCM.
În același timp, Curtea a venit și cu câteva explicaţii succinte ale actelor sale pronunţate pe 7, 8 şi 9 iunie.
Cu privire la funcționalitatea Parlamentului după data de 7 iunie 2019, CCM a precizat că:
Termenul începe să curgă din data validării rezultatelor alegerilor parlamentare. În istoria politică a Republicii Moldova, articolul 85 din Constituţie nu a fost aplicat niciodată sub aspectul dizolvării Parlamentului din cauza imposibilităţii formării Guvernului. Curtea a subliniat că trei luni echivalează cu 90 de zile. Ea a ţinut cont de prevederile articolului 386 alin. (1) din Codul civil. Abordarea ei a fost una sistemică. Termenul fix de 30 de zile evită discrepanţele temporale care pot exista în cazul a două procese de dizolvare a Parlamentului, în situaţia în care nu toate lunile anului au acelaşi număr de zile.
Cu privire la hotărârile Curții referitoare la alegerea organelor de conducere ale Parlamentului și Guvernului şi la adoptarea altor acte:
Toate actele Parlamentului votate după data-limită de formare a Guvernului, pe 8 iunie și ulterior, sunt neconstituționale. După data de 7 iunie, atunci când a expirat termenul de formare a Guvernului şi de adoptare a legilor, Parlamentul nu mai este funcțional și trebuie dizolvat.
Cu privire la interimatul funcției de Președinte și la dizolvarea Parlamentului, CCM a precizat:
Curtea a constatat că prin emiterea decretelor de desemnare a candidatului la funcția de Prim-ministru și de numire în funcţie a Guvernului, Preşedintele Republicii a refuzat în mod deliberat să respecte o obligație constituțională, adică a refuzat să demareze procedura de dizolvare a Parlamentului, provocând astfel instituirea interimatului funcției de Președinte. Atunci când nu există un Președinte de Parlament ales în conformitate cu Constituţia, interimatul îi revine Prim-ministrului în exercițiu
Precizăm că Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a anunțat ieri că a solicitat avizul urgent al Comisiei de la Veneția cu privire la ultimele decizii ale Curții Constituționale, inclusiv cu privire la condițiile de dizolvare a Parlamentului Republicii Moldova.
Thorbjorn Jagland a menționat că deciziile recente ale Curții Constituționale sunt greu de înțeles și par arbitrare în lumina textului Constituției și a standardelor internaționale de drept.
