Connect with us
"
"

Social

Râul Cahul s-a îmblânzit: Aproximativ trei km din albia râului a fost adâncită și curățată la Vulcănești

Publicat

pe

La Vulcănești, după fiecare ploaie mai zdravănă, prin casele și grădinile oamenilor era prăpăd. Râul Cahul, care traversează orașul, se umfla, iar în subsoluri și beciuri apa și noroiul gâlgâiau în voie. Albia lui nu fusese curățată de ani de zile și era înnămolită.

Recent, aproximativ trei km din albia râului a fost adâncită și curățată. Acum râul Cahul s-a îmblânzit, iar apele lui au devenit limpezi.

Aceste lucrări de reabilitare au fost posibile cu asistența Uniunii Europene, oferită prin programul „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia” (SARD), implementat de PNUD.

Costul total al proiectului de curățare și amenajare a râului Cahul este de 126 mii 942 euro, dintre care 70 mii de euro au fost oferiți de Uniunea Europeană, iar diferența a fost acoperită din bugetul regional și cel al comunității.

Din acești bani, au fost curățate malurile râului, a fost adâncită albia și au fost construite căi de acces la râu. Următorul pas este crearea unei zone de agrement pe marginea râului Cahul, astfel încât între oameni și râu să fie bună pace.

În casa lui Ion Presenti din Vulcănești cizmele de cauciuc și galoșii stăteau mereu de strajă la ușa beciului, care se umplea întruna de apă, din luna decembrie până în mai: „Când venea apa prima dată era multă, nici cu ciubotele nu puteai intra. Apoi scădea până la 20 cm, 10 cm, dar ciubotele și galoșii stăteau de pază la ușa beciului zi și noapte. Apa scădea până la următoarea ploaie, pe urmă iar venea.” 

An de an, gospodarul a luptat cu apele care-i intrau nepoftite în subsolul casei. Borcanele și toate produsele din pivniță stau pe polițe la o înălțime de peste 30 cm. După mai bine de 20 de ani de luptă pentru a-și menține casa intactă, el încă nu poate crede că oroarea care-i afecta viața s-a terminat: „Luna iulie a fost foarte ploioasă. Am fost plecat la Chișinău timp de o săptămână, iar când m-am întors acasă și am mers în pivniță, nu era apă în ea”, spune Ion Presenti.

Lidia Cavaljî s-a mutat în casa de pe malul râului cu 20 de ani în urmă. „În anul 1991 apa a fost până la geamurile casei. Nu țin minte vreun an fără inundații”, își amintește femeia. Pereții casei au hărți de la igrasie, iar ușa, distrusă de umezeală, a fost înlocuită. La fiecare inundație, Lidia Cavaljî scotea apa din subsol cu găleata sau îi chema în ajutor pe cei de la Situații Excepționale.

Acum, în cele din urmă, subsolul casei sale este fără apă. „După ploile din urmă, luam lanterna și mă duceam la fiecare oră să văd, este apă? Nu, nu este, e totul uscat!”, se bucură femeia.

În pivnița lui Dimitri Pasmac, la fel ca și în alte 60 de gospodării aflate în apropierea râului, borcanele sunt aproape în întregime acoperite cu nămol uscat. Bărbatul spune că a obosit să tot facă curățenie după fiecare inundație. Din fericire, după ultima ploaie apa n-a mai ajuns înăuntru: „Apa mi-a stricat temelia casei, pereții au tras umezeală. Au fost inundații după care am rămas fără păsări și câinele s-a înecat într-un an.”

De la ecologie încep majoritatea problemelor în oraș”

Primarul orașului Vulcănești, Victor Petrioglo, susține că din cauza inundațiilor bugetul local pierdea anual peste 2 milioane de lei, adică aproximativ 15% din bugetul local: „Prin proiectul de curățare a albiei am rezolvat problema inundațiilor, noroiului și a infecțiilor generate de toate deșeurile aruncate pe malul râului”.

 Gunoiul aruncat pe malurile râului a creat probleme de sănătate atât oamenilor, cât și animalelor și păsărilor din localitate. „Din necunoaștere, oamenii își fac rău propriei sănătăți. Localnicii aruncă gunoiul pe malul râului, dar tot de acolo se duc și adună iarbă pentru animalele și păsările din curte. Acolo se înmulțesc șobolanii și de aici apar probleme: animalele se îmbolnăvesc, păsările mor”, argumentează Ivan Poidolov, șeful Serviciului Sănătatea şi Bunăstarea Animalelor din orașul Vulcănești.

Lupta cu gunoiul, pe râu în jos

Administrația locală a pus gând rău gunoiului aruncat pe malurile râului. Cu ajutorul programului SARD, autoritățile dezvoltă un serviciu intercomunitar de gestionare a deșeurilor, care va fi disponibil pentru alte trei localități din apropierea orașului Vulcănești: satele Alexandru Ioan-Cuza, Etulia și Cișmichioi.

Victor Petrioglo, primarul orașului Vulcănești, afirmă că modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor și curăţarea râului va îmbunătăți calitatea vieții oamenilor din zonă. „Ne-am întâlnit cu oamenii, le-am explicat avantajele de a avea un serviciu centralizat de colectare a deșeurilor. Prețurile nu vor fi mari, iar oamenii sunt foarte interesați. Noi nu trebuie să curățăm însă de gunoi doar orașul Vulcănești: la o nouă viitură, gunoiul din satele vecine pe unde trece râul ajunge iarăși la noi”, spune primarul.

Costul total al proiectului de modernizare a serviciului de gestionare a deșeurilor din cele patru localități este de nouă milioane de lei. Autoritățile locale își propun lansarea serviciului până la sfârșitul anului 2018.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Social

Carantina nu a oprit șantierele de construcții. Controlează cineva lucrările și siguranța muncitorilor?

Publicat

pe

PE SCURT

În timp ce activitatea mai multor agenți economici a fost sistată, pe șantierele de construcții continuă munca. Agenția pentru Supraveghere Tehnică și-a sistat parțial controalele, iar activiștii civici bat alarma că în perioada Stării de urgență, companiile de construcții ar continua abuzurile.

Mai mult decât atât, poliția abia ieri a primit atribuții de a controla și a sancționa persoanele care încalcă măsurile de carantină. De asemenea, poliția este responsabilă să verifice dacă angajatorii respectă măsurile preventive de securitate și sănătate în contextul pandemiei de coronavirus a muncitorilor.

În același timp, la insistența Comisiei Situații Excepționale din raionul Cahul a fost sistată activitatea a două întreprinderi mari din regiune. Una dintre companii, Draxlmaier, care are o filială la Bălți, este acuzată că nu ar respecta măsurile recomandate de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

PE LUNG

În timp ce Agenția pentru Supraveghere Tehnică comunică cetățenilor privind amânarea efectuării controalelor de stat până la data de 01.04.2020, iar grupul de lucru pentru soluționarea conflictelor în domeniul urbanismului și a construcțiilor din cadrul Primăriei Chișinău și-a sistat activitatea, activiștii bat alarma și cer să fie oprit lucrul pe șantierele de construcții.

Agenția pentru Supraveghere Tehnică a solicitat tuturor inspectorilor în perioada de referință să nu inițieze controale. Toate controalele inițiate deja, dar care încă nu au fost efectuate, se recomandă să fie amânate.

Activista civică Vlada Ciobanu de la Primăria Mea spune că sectorul construcțiilor în Chișinău este plin de haos și ilegalități, chiar și în vremuri în care nu avem stare de urgență și pandemie. Agenția de Supraveghere Tehnică, cea care ar trebui să monitorizeze legalitatea construcțiilor, și-a amânat controalele până la 1 aprilie. Cunoscând comportamentul abuziv al multor companii de construcții, aceasta le dă mână liberă pentru ilegalități. Dincolo de asta, există mai multe construcții problematice, pe care vecinii încearcă să le stopeze; multe din ele erau analizate în cadrul unui grup de lucru la Primărie care de asemenea și-a sistat activitatea. Respectiv, oamenii rămân în fața companiilor de construcții care pot abuza și care, la moment, nu sunt verificate. Desigur, asta ar însemna zeci de muncitori care vor rămâne temporar fără de lucru, or companiile de construcții ar trebui să acopere salariile pentru aceștia”, a explicat responsabila de comunicare și cercetare în cadrul platformei „Primăria mea”.

В городе карантин , вот только для строительной компании «Vasigurgrup» и их строителей, которые приезжают каждое утро из районных центров, карантин не существует !Вот так незаконно и поднимается уже одиннадцатый этаж незаконной стройки, в частном секторе на Караджале,24, с многочисленными нарушениями !Вот эта незаконная стройка на Караджале,24 – показатель коррупционной машины прокуратуры,судов, полиции, инспекции по надзору , Примарии и Претуры сектора Буюкань !Нам втирают об европейской интеграции и наведении порядка в городе – но все это чушь !Под раздачу и штрафные санкции попадают только те, у кого нет «крыши» в вышеуказанных органах !И вот оно доказательство на лицо !

Geplaatst door Прасковья Радулова-Ковтонюк op Maandag 16 maart 2020

Împreună cu alte organizații, au făcut un apel de stopare a șantierelor de construcții către prim-ministrul Republicii Moldova, președintelui Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică, Ion Chicu.

Considerăm că în această situație de Cod Roșu trebuie:

  1. Să fie asigurată protecția muncitorilor care se expun riscului îmbolnăvirii cu COVID-19 atât pe șantierul de construcții, cât și în drum spre șantier. Îndemnul Ministerului este de a sta acasă.
  2. Să fie respectate drepturile vecinilor. În condițiile în care cetățenii și familiile lor trebuie să lucreze de acasă, aceștia sunt supuși poluării fonice și a aerului, ceea ce contribuie la accentuarea eventualelor repercursiuni psihice asupra cetățenilor ca rezultat al auto-izolării.

Totodată, accentuăm și:

  1. Lipsa unui control elementar al lucrărilor. Agenția de Supraveghere Tehnică și-a amânat controalele până pe 1 aprilie. Nu există niciun organ care ar putea verifica legalitatea și securitatea clădirilor.
  2. Situația dezastruoasă din domeniul construcțiilor – grupul de lucru pentru soluționarea conflictelor în domeniul urbanismului și a construcțiilor și-a sistat activitatea. Construcțiile care sunt analizate de acest grup de lucru continuă în vreme de pandemie.

Directorul Agenției pentru Supraveghere Tehnică, Andrei Vatamaniuc, a declarat că nu sunt sitate toate controalele.

Cele inițiate au fost sistate temporar, ele nu au fost anulate. Noi lucrăm în regim special acum. Vom monitoriza cel puțin acele șantiere care urma să le verificăm în perioada dată. Controalele nu sunt sistate în totalitate. Ele vor fi verificate oricum vizual, cel puțin din stradă. Totodată avem stații PECO pe care le verificăm anual. Urmează să fie verificate la fel cum am planificat, cu o mică reținere, dar nu înseamnă că nu vor fi verificate”, a declarat funcționarul.

Potrivit directorului AST, șantierele lucrează, pentru că nu a fost o interdicție clară, pusă lor. Este evident că trebuie să respecte anumite norme de igienă și asta ține de responsabilitatea fiecărui antreprenor. Nu putem să verificăm noi dacă au oamenii mănuși, dacă-și igienizează mâinile cu soluții speciale.

Lucrăm într-un regim special. Din păcate, avem mulți inspectori cu o vârstă înaintată și unora le este recomandat să rămână acasă, unii lucrează câte unul în birou. Deci, este o perioadă neclară și pentru noi. Prin urmare, noi căutăm o modalitate de a nu-i pune pe colegii noștri în situații de risc.

UPDATE. 20.03. 2020

Agenția de Supraveghere Tehnică a reluat controalele de stat.

Reieșind din considerentele că, în contextul Stării de Urgență anunțate de Guvern, referitor la situaţia epidemiologică prin infecţia cu COVID-19, conform Dispoziției nr. 1 din 18.03.2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale, restricționarea activității economice nu se răsfrânge asupra Stațiilor de alimentare cu produse petroliere (și gaze), AST anunță reluarea controalelor de stat planificate anterior la Stațiile de alimentare cu produse petroliere (și gaze), cât și controalele planificate anterior privind lucrările de proiectare a construcțiilor, care nu prevede inspectare la șantier, cu respectarea regulilor sanitar-epidemiologice stabilite de autorități și asigurarea prevenției și reducerii riscului de îmbolnăvire, se arată în comunicatul emis de instituție.

Cine verifică dacă angajatorul respectă măsurile preventive de securitate și sănătate în muncă?

Printre măsurile preventive de securitate și sănătate în muncă recomandate de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale se numără asigurarea de către angajator a securității și sănătății lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă (asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor sub toate aspectele, inclusiv acordarea la necesitate a echipamentelor de protecție (măști, mănuși etc.). Alte măsuri le poți citi pe msmps.gov.md. Toate măsurile sunt cu titlul de RECOMANDARE.

Ne-am întrebat cine verifică dacă angajatorul respectă măsurile preventive de securitate și sănătate în muncă în perioada Stării de urgență? Cine verifică lucrătorii de pe șantierele de construcții dacă sunt echipați și au dezinfectanți?

În același timp, potrivit Ziarului de Gardă, unii cetățeni continuă să fie obligați să meargă la muncă, chiar dacă nu sunt respectate măsurile preventive de securitate și sănătate în muncă.

În timp ce toată țara stă în carantină, fabrica de cablaje electrice Draxlmaier din Bălți lucrează. Administrația stă acasă, iar lucrătorii de rând, brigăzi întregi, lucrează la mai puțin de 1 m distanță. Jumătate de oraș și suburbiile. Oare pentru ce? Pentru ca la un moment să fie infectat tot orașul?”, scrie Ziarul de Gardă.

Potrivit aceleiași surse, un angajat al fabricii Draxlmaier din Bălți, care se ocupă de producerea cablajelor electrice, a declarat că muncitorii sunt nevoiți să meargă la muncă, iar pentru că nu sunt respectate condiții elementare, unul dintre angajați a fost nevoit să apeleze chiar și la poliție, pentru că muncitorilor nu le-au fost puse la dispoziție suficiente dozatoare cu dezinfectanți.

Inspectoratul de Stat al Muncii de aproape trei ani nu mai are competența de control al securității și sănătății în muncă, așa cum spune directorul instituției Dumitru Stăvilă, sugerându-ne să ne adresăm cu această întrebare la Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Am telefonat directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Nicolae Furtună care este și secretarul Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică. Totuși, specialistul a refuzat să vorbească, declarând că este ocupat.

Două întreprinderi mari din Cahul își sistează activitatea

Cu toate acestea, Comisia Situații Excepționale din raionul Cahul a sistat activitea  S.A. TRICON și DRÄXLMAIER, două întreprinderi mari din regiune, până pe 31 martie, scrie ziuadeazi.md. Potrivit specialiștilor, aceste întreprinderi nu produc produse alimentare sau produse de strictă necesitate, iar situația epidemiologică poate ieși de sub control.

Noi nu știm ce fac angajații și cu cine contactează în afara întreprinderii, dacă unii angajați nu administrează medicamente pentru a ascunde febra când vin la serviciu”, a declarat Oleg Creciun, directorul IMSP Spitalul raional Cahul

Alexandru Hagioglo, directorul Centrului de Sănătate Cahul a menționat că aceste două întreprinderi reprezintă un risc major, transmite ziuadeazi.md.

Atribuțiile poliției

În cadrul Stării de urgență, Inspectoratul General de Poliție a primit noi atribuții. Inspectoratul General de Poliție va verifica în comun cu autoritățile publice locale dacă au fost sistate:

  • unitățile comerciale cu amănuntul
  • piețele comerciale
  • localurile de agrement, recreere
  • săli de sport și fitness, centrele sportive, bazinele de înot
  • teatrele, cinematografele, sălile de concert, muzeele.

De asemenea, se va monitoriza executarea obligației entităților prestatoare de servicii publice și private să organizeze și să asigure un regim fluidizant de acces al persoanelor în locurile de prestare a serviciilor și neadmiterea încălcării distanței sociale.

Totodată, va fi modul de respectare privind interzicerea organizării și desfășurării manifestărilor/măsurilor/întrunirilor în masă cu participarea unui număr mai mare de 50 de persoane, inclusiv menținerea dialogului cu comunitățile religioase.

La fel, va fi monitorizată executarea prevederilor hotărârilor Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică privind evoluția situației epidemiologice a infecției COVID-19, în parte ce ține de regulile de comportament aplicabile în privința transportatorilor care prestează servicii de transport rutier (în special verificarea numărului de pasageri transportați dacă corespunde cerințelor stabilite), combaterea transportului ilicit de pasageri.

Va fi asigurată de către poliție:

– intensificarea de comun cu autoritățile medico-sanitare teritoriale a activităților de monitorizare a persoanelor autoizolate la domiciliu, cu sancționarea persoanelor care încalcă regimul dat;

– însoțirea transportului medical specializat de urgență la transportarea persoanelor ce se eschivează de la respectarea măsurilor de sănătate publică sau în cazurile de agresare a personalului medical din cadrul echipelor de urgență antrenate în activități de profilaxie a infectării cu COVID-19.

– dislocarea echipelor de patrulare pentru asigurarea securității publice în adiacentul instituțiilor medico-sanitare desemnate la nivel național ca instituții medicale strategice pentru tratarea pacienților infectați cu COVID-19.

De asemenea, poliția este responsabilă de să verifice dacă angajatorii respectă măsurile preventive de securitate și sănătate a muncitorilor. Totuși, încă nu se știe dacă aceste măsuri se referă la șantierele de construcții.

Toate abaterile vor fi sancționate contravențional cu amenzi de la 450 la 500 unități convenționale – pentru persoana fizică și de la 1000 la 1500 de u.c. aplicată persoanei juridice.

Imagine simbol: canal3.md

Citește mai departe

Social

Proiectul Moldova.org „Fețele Toleranței” – offline / Ce s-a discutat la Chișinău, Bălți și Cahul

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Proiectul Moldova.org „Fețele Toleranței”, în cadrul căruia am spus istoriile a 24 de oameni discriminați pe diferite criterii, se apropie de final. Pentru a discuta și dezbate problemele cu care se confruntă protagoniștii reportajelor Moldova.org, au fost organizate câteva întâlniri informale cu tineri din trei orașe: Chișinău, Cahul și Bălți.

„Proiectul încurajează diversitatea, condamnă discriminarea și promovează toleranța”, menționează Ana Gherciu, coordonatoarea proiectului și redactora-șefă Moldova.org.

PE LUNG

Primul dintre evenimente a fost la Cahul. La întâlnire au fost prezenți Tudor Morari, din s. Vatici, protagonistul reportajului „Business – asta nu ți-i foaie verde!”, un tânăr om de afaceri și Doina Dragomir, una dintre personajele reportajului „Ateismul i-a unit. Doina și Cristian”, fostă creștină.

Enlarge

60393152_1129351527253684_1609241700834738176_n
Centrul pentru Tineri a fost gazda evenimentului de la Cahul.

Al doilea eveniment a avut loc în Chișinău, acasă la redacția Moldova.Org. Protagoniștii reportajului „Transnistria văzută prin ochii tinerilor săi”, Anya Galatonova și Ilya Bugaev, au prezentat o colecție de fotografii despre unele aspecte ale vieții din Transnistria, prezentând viața celor nouă locuitori au satului Novaya Jizni și istoria Transnistriei prin imagini din troleibuzul 19 care circulă între Bender și Tiraspol.

Enlarge

60705377_682151695565633_1819522243084943360_n
Anya și Ilya, pe lângă impresiile despre reportaj, au vorbit despre expoziția de fotografie.

Ultimul eveniment a avut loc la Bălți în cadrul unei anticafenele. Prezente au fost protagonista reportajului „Din creștinism în bahaism. Experiența religioasă a unei tinere din Chișinău”, Marina Blaja și Gabriela Mironaș, fosta rezidentă a Internatului Psihoneurologic din Bălți, una dintre victimele fostului medic Florea și protagonista reportajului „Gabi, dincolo de porțile Internatului de la Bălți”.

Enlarge

20190520_172249
Anticafeneaua din Bălți este un loc dedicat evenimentelor pentru tineri.

În cadrul acestor întâlniri, reportera Moldova.org și autoarea acestor materiale, Diana Mihuță, împreună cu eroii reportajelor, au discutat cu tinerii despre toleranța ca parte componentă a relațiilor interumane, au vizionat mai multe reportaje unde au fost vizibile diferite laturi ale personalității personajelor. Tinerii prezenți au întrebat reportera despre motivația de a realiza aceste reportaje, despre impactul pe care-l pot avea reportajele asupra oamenilor.

La Cahul, câțiva dintre tinerii cu dizabilități au vorbit despre afacerile sociale pe care le-au lansat, despre succesele și atitudinea oamenilor din jurul lor. Unul dintre tineri oferă servicii de copiere a documentelor în satul său. Vecinii și cunoscuții săi îl mai iau uneori peste picior, dar tânărul declară că aceste vorbe nu-l împiedică să continue mica sa afacere. Un alt tânăr, de confesiune baptistă, a întrebat-o pe Doina despre motivele care au determinat-o să abandoneze credința să se declare ateistă.

„Care este impactul acestor reportaje asupra oamenilor? Cei care au o atitudine discriminatorie nu-și vor schimba părerea după vizionarea reportajului sau mai mult nici nu vor dori să privească aceste reportaje!”

Această întrebare a fost pusă de mai mulți tineri  în cadrul întâlnirii de la Bălți. Plus la asta, i-a interesat mult să afle care a fost motivația reporterilor de a lucra și a personajelor de a participa la reportaje. Inga, o tânără colaboratoare a anticafenelei, a fost curioasă să afle cum reportera a găsit toți oamenii care au devenit personajele reportajelor, pentru că ei sunt foarte diferiți.

În Chișinău s-a discutat mult despre realitățile satelor puțin populate de pe ambele maluri ale Nistrului. Anya și Ilya au fost întrebați de cei prezenți despre cum i-au primit locuitorii satului Novaya Jizni și cu ce se ocupă aceștia pentru a-și asigura traiul. Deasemenea, au fost curioși să afle cine sunt cei care au rămas în sat. Aceste întrebări au generat o discuție în care au fost comparate realitățile de la sat, vicii și necesitatea de a vorbi despre aceste realități unui public mai larg.

Amintim că, printre eroi proiectului „Fețele toleranței” s-au regăsit persoane cu dizabilități, fără domiciliu permanent, LGBT, tineri cu afaceri, persoane de altă religie decât majoritara ortodoxă, femei cu job-uri considerate în Moldova „bărbătești”, etnici minoritari, persoane care au aspecte fizice care ies în evidență, etc. Scopul acestor reportaje e să demonstrăm că, deși suntem diferiți în aparențe, avem aceleași obiceiuri zilnice și în esență suntem la fel, membri ai aceeași societăți care trebuie să fie mai deschisă și mai tolerantă.

Citește mai departe

Social

Educație financiară la 5 ani: O fetiță din Cahul face curățenie într-o librărie, în schimbul cărților

Publicat

pe

De către

Stella Arteni, o mamă din Cahul a găsit o metodă ingenioasă pentru a-și responsabiliza fiica privind valoarea banilor și consumerism.

Ideea a apărut după multe vizite la libăria din oraș, acolo unde fiica sa Anastasia, de 5 ani, îi cerea zilnic câte ceva. Stela i-a propus fiicei sale să ajute angajații librării la curățenie, după programul de muncă. Fiecare zi de curățenie îi aduce fiicei un voucher de 10 lei, bani pe care micuța Anastasia poate să-i folosească pentru cărțile sau jucăriile pe care și le dorește.

Stella, într-o discuție cu Moldova.org, ne-a povestit că își dorește ca cei doi copiii ai săi să învețe educația financiară, însă, deocamdată, nu a găsit cărți suficient de bune în limba română care să fie destinate copiilor.

“Deseori copiii își doresc foarte multe lucruri, însă îmi doresc ca ei să înțeleagă că banii nu cad din pod, că maturii muncesc pentru ei. Pe de altă parte, nu mi se pare constructiv răspunsul: Nu îți cumpăr pentru că nu avem bani. Generația noastră a crescut cu această replică, din păcate. Lecția pe care am vrut să i-o ofer e că banii nu sunt hârtii prețioase, de pus la icoane,  dar nici nu sunt de aruncat. Astfel ea învață că munca este instrumentul care o ajută să își atingă obiectivele, nicidecum o pedeapsă sau un chin. Ea abia așteaptă să vină seara să mergem să facem curățenie”, spune aceasta.

Anastasia a primit propunerea cu mult entuziasm, are deja patru vouchere și abia așteaptă fiecare seară pentru a-și câștiga singură banii pentru cărți.

Stella spune că, în mod intenționat, a ales o sumă mică, corectă pentru timpul muncit în librărie, așa încât activitatea să o țină motivată. Totodată, aceasta se bucură că a avut parte de susținerea angajatelor librăriei pentru implementarea inițiativei. “Am fost suprinsă de deschiderea lor. Doar părintele, fără implicarea societății, nu poate face nimic, exact ca în proverbul: E nevoie de un sat întreg ca să creşti un copil”, menționează mama.

“Dacă primea un voucher de 150 de lei pentru fiecare ședință de curățenie, transmiteam un mesaj greșit, că banii se câștigă prea ușor. O ajut și eu, așa încât să simtă că suntem o familie și facem totul împreună. Un detaliu important e că treburile acasă nu pot fi remunerate. Responsabilitățile casnice le facem pentru că aparținem acestei familii și nimeni nu este plătit pentru că face curățenie sau gătește.

Eu nu sunt plătită să fac mâncare și curățenie”, adaugă zâmbind Stella.

Mama mai spune că încearcă să inspire copiilor ideea de cumpărături responsabile.

“Dacă decidem să cumpărăm o jucărie nouă, de comun acord alegem o jucărie de acasă pe care o donăm. Consumerismul este dăunător, iar lucrurile trebuie cumpărate atunci când e necesar, nu de dragul cumpăratului”, povestește Stella.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Cultură4 ore în urmă

Acces gratuit la 50 de concerte ale Festivalului de Jazz Montreux

Acum, când în țară și în întreaga lume este stabilită stare de urgență și autoritățile solicită oamenilor să stea acasă,...

Social7 ore în urmă

Specialistul în terapie intensivă revine cu un al doilea apel. Recomandă ozonoterapia pentru tratarea COVID-19

Tihon Moraru s-a născut la 13.03.1952, regiunea Cernăuți. A absolvit Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu în anul...

Social11 ore în urmă

LIVE TEXT / 32 de cazuri noi de infectare cu COVID-19

PE SCURT Ora 17:41: 32 de cazuri noi de COVID-19. În total, în Republica Moldova sunt înregistrate 231 de cazuri de...

SocialO zi în urmă

Măsuri noi / Fără buletin, nu ieșim din casă. Ce condiții trebuie să întrunească o localitate pentru a intra în carantină

PE SCURT Dacă ieși din casă, trebuie să ai un document care să-ți confirme identitatea. De asemenea, sunt interzise aflarea...

DivertismentO zi în urmă

Țuțu, dat în căutare internațională, s-a predat organelor de drept. Urmează carantina și urmărirea penală

PE SCURT Fostul deputat Constantin Țuțu s-a predat astăzi benevol organelor de drept din Republica Moldova, la punctul de trecere...

SănătateO zi în urmă

LIVE TEXT/ 199 cazuri de COVID-19 în Moldova, dintre care 8 sunt lucrători medicali la Spitalul Republican

PE SCURT 17:30  Încă 22 de cazuri noi de COVID-19. În total, avem 199 de cazuri. Opt dintre acestea sunt...

Social2 zile în urmă

LIVE TEXT/ De mâine, ieșim afară doar cu un act de identitate și în grupuri de max. 3 persoane

PE SCURT Ora 20:10 Începând cu ziua de 27 martie, moldovenii nu vor avea dreptul să iasă din casă fără...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Igor Dodon: Ne-am pregătit pentru a implica, dacă va fi necesar, și Armata

PE SCURT Președintele Igor Dodon a menționat astăzi, că dacă va fi necesar, în acțiunile de combatere a noului tip...

PoliticăO săptămână în urmă

Oamenii care iau decizii pentru noi. Cine sunt membrii Comisiei pentru Situații Excepționale a RM

PE SCURT Parlamentul a aprobat pe 17 martie hotărârea privind declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în...

Politică2 săptămâni în urmă

PSRM și PDM fac alianță majoritară. Lista miniștrilor PDM

PE SCURT Partidul Socialiștilor și cel Democrat au semnat astăzi acordul de constituire a unei alianțe majoritare. Potrivit celor două...

Alegeri2 săptămâni în urmă

No pasaran. Alegerile parlamentare de la Hâncești nu vor fi anulate din cauza Covid-19

PE SCURT Măsurile de securitate luate de autorități pentru a opri răspândirea Covid-19 în țară, nu s-au răsfrânt asupra alegerilor...

Politică3 săptămâni în urmă

Moțiune simplă, povara miliardului furat, suspendarea reducerii pedepsei deținuților. Ce s-a aprobat astăzi la Parlament

PE SCURT Blocul ACUM a înaintat astăzi în ședința Parlamentului o nouă moțiune simplă împotriva politicii externe a Republicii Moldova,...

Politică3 săptămâni în urmă

Stoianoglo confirmă reținerea și audierea a patru persoane din conducerea BNM. Alte declarații ale procurorului general

PE SCURT Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a anunțat astăzi că a eliberat o ordonanță prin care a permis reținerea și...

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova3 săptămâni în urmă

Vlogul lui Dodon. Președintele răspunde, iar politologii comentează

PE SCURT  Deja de trei luni, președintele Igor Dodon comunică cu cetățenii Republicii Moldova prin intermediul unui vlog dinstribuit pe...

Advertisement

Opinii

martie 2020
L Ma Mi J V S D
« feb.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031