Institutul pentru Dezvoltare si Initiative Sociale (IDIS) „Viitorul” si-a revazut prognoza privind rata inflatiei pentru acest an de la 14,5 la suta pina la 12 la suta, dar si-a mentinut anticiparile pesimiste in industrie, care arata un avans al productiei industriale de doar 7 la suta.
Estimarile, citate de Basa-press, au fost lansate in cadrul unei conferinte de presa, sustinuta cu ocazia lansarii celui de-al treilea numar al publicatiei „Monitorul Economic: analize si prognoze trimestriale”. Astfel, prognoza privind majorarea preturilor a fost micsorata, dupa ce, in doua luni de vara, a fost inregistrata o deflatie. Totusi, pronosticul ramine peste asteptarile Guvernului, care anticipeaza o inflatie de doar 8-10 la suta.
Potrivit expertului Centrului Politici Economice al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ionita, rata oficiala a inflatiei este alta decit cea perceputa de populatie, deoarece este calculata conform unor metode invechite. „Rata inflatiei este estimata in baza unor date despre consum de acum doi ani. Atunci, de exemplu, nu erau utilizate atit de larg telefoanele mobile si, respectiv, acest indicator nu era inclus, in timp ce, in prezent, acesta este un factor de consum destul de important”, a precizat economistul.
De aceea, deflatia din lunile de vara, determinata de ieftinirea legumelor, ar fi, mai degraba, un indicator ce reflecta evolutia preturilor la Piata Centrala si nu in intregul sistem economic.
IDIS „Viitorul” indica si o incetinire a ritmului de majorare in industrie. „Multasteptata revenire la ritmurile cresterii din anii 2001-2003 nu s-a produs. Moldova a obtinut, in noua luni, o crestere industriala de 6,1 la suta, comparativ cu 7,9 la suta, rata din aceeasi perioada a anului trecut”, a spus, la rindul sau, expertul Ghenadie Rusu. Sursa citata a specificat ca, pina la sfirsitul anului, industria va creste cu 7 la suta, iar serviciile vor avansa cu 10 la suta.
Expertii se arata prudenti in ceea ce priveste cresterea PIB-ului, prognozind un avans economic de 6 la suta, dupa ce, in prima jumatate a anului, PIB-ul a crescut cu 8,6 la suta. „Cresterea economica in Republica Moldova se datoreaza, in mare masura, agriculturii si serviciilor si nu industriei”, mentioneaza analistii institutului.
Autorii publicatiei reconfirma prognozele privind cresterea deficitului comercial la peste 1 miliard USD, la sfirsitul anului, aceasta cota reprezentind „o tendinta negativa alarmanta”. „Nu este periculoasa insasi marimea deficitului, ci faptul ca Moldova importa marfurile pe care le produce, iar exporturile se reduc in cea mai mare parte la materii prime sau subansamble si nu la marfuri finite, cu o valoare adaugata inalta”, precizeaza economistul Veaceslav Ionita.
in opinia autorilor monitorului economic, cresterea depozitelor nu atrage dupa sine o sporire a volumului creditelor, iar rata medie a dobinzilor la credite poate cobori pina la 19-20 la suta, fata de „nivelul de 15 la suta, rivnit de autoritati.
in alt context, monitorul economic mentioneaza ca Produsul Intern Brut in regiunea transnistreana va creste in acest an cu 7 la suta. Autorii publicatiei, care fac referire la datele bancii centrale transnistrene si cele ale Centrului pentru Investigatii Strategice si Reforme, afirma ca, in primul trimestru, PIB-ul pe cap de locuitor in Transnistria a crescut pina la 650 USD, fata de 435 USD in perioada similara a anului trecut.
Cresterea se datoreaza, in mare parte, sporirii consumului privat, determinata de sporirea importurilor. Structura PIB-ului din regiune nu s-a modificat in comparatie cu finele anului 2004, dar se poate mentiona ponderea mare a serviciilor – de peste 50 la suta. Industria din regiune a inregistrat, la sfirsitul lunii martie, o diminuare de 3,5 la suta, in timp ce sectorul agricol a crescut cu 77 la suta. „Cresterea indicilor in agricultura, insa, a fost atinsa ca rezultat al majorarii preturilor interne la produse alimentare”, precizeaza autorii monitorului economic. Astfel, principalii piloni ai economiei transnistrene sunt industria metalurgica, productia energiei electrice si industria usoara, ce detin o pondere de 80 la suta in productia industriala.
Comertul extern al Transnistriei a fost marcat de o reducere a deficitului comercial, care a insumat, la finele primului trimestru al anului 2005, 26,7 milioane USD, fata de 45,4 milioane USD, la sfirsitul perioadei similare a anului trecut. Exporturile sunt orientate, in cea mai mare parte, spre CSI, Rusia detinind locul dominant.
in primele cinci luni, inflatia in Transnistria a atins nivelul de 6 la suta, iar expertii considera ca tendintele inflationiste se vor accelera in a doua jumatate a anului 2005. Veniturile obtinute in urma privatizarii intreprinderilor din stinga Nistrului au constituit, in primele cinci luni, 5 milioane USD. De la inceputul privatizarii masive, anul 2002, Tiraspolul a privatizat peste 100 intreprinderi si intentioneaza sa vinda in urmatorii doi ani alte 150 companii, iar suma preconizata din privatizare in 2005-2006 se estimeaza la 150 milioane USD. „Procesul de privatizare, insa, nu este coordonat cu autoritatile de la Chisinau, ceea ce implica actiuni nelegitimizate si care pot fi revocate pe viitor. Acesta este, cel putin, unul dintre riscurile investitionale in regiune”, constata autorii monitorului economic.
Studiile si prognozele IDIS „Viitorul” sunt o viziune independenta asupra politicilor economice si efectelor acestora. IDIS „Viitorul” este o organizatie de cercetare neguvernamentala, care are misiunea de a contribui la formarea unui mediu analitic si consolidarea procesului democratic din Republica Moldova. // BASA-Press
