Connect with us
"
"

Social

Proiectul Moldova.org „Fețele Toleranței” – offline / Ce s-a discutat la Chișinău, Bălți și Cahul

Publicat

pe

PE SCURT

Proiectul Moldova.org „Fețele Toleranței”, în cadrul căruia am spus istoriile a 24 de oameni discriminați pe diferite criterii, se apropie de final. Pentru a discuta și dezbate problemele cu care se confruntă protagoniștii reportajelor Moldova.org, au fost organizate câteva întâlniri informale cu tineri din trei orașe: Chișinău, Cahul și Bălți.

„Proiectul încurajează diversitatea, condamnă discriminarea și promovează toleranța”, menționează Ana Gherciu, coordonatoarea proiectului și redactora-șefă Moldova.org.

PE LUNG

Primul dintre evenimente a fost la Cahul. La întâlnire au fost prezenți Tudor Morari, din s. Vatici, protagonistul reportajului „Business – asta nu ți-i foaie verde!”, un tânăr om de afaceri și Doina Dragomir, una dintre personajele reportajului „Ateismul i-a unit. Doina și Cristian”, fostă creștină.

Enlarge

60393152_1129351527253684_1609241700834738176_n
Centrul pentru Tineri a fost gazda evenimentului de la Cahul.

Al doilea eveniment a avut loc în Chișinău, acasă la redacția Moldova.Org. Protagoniștii reportajului „Transnistria văzută prin ochii tinerilor săi”, Anya Galatonova și Ilya Bugaev, au prezentat o colecție de fotografii despre unele aspecte ale vieții din Transnistria, prezentând viața celor nouă locuitori au satului Novaya Jizni și istoria Transnistriei prin imagini din troleibuzul 19 care circulă între Bender și Tiraspol.

Enlarge

60705377_682151695565633_1819522243084943360_n
Anya și Ilya, pe lângă impresiile despre reportaj, au vorbit despre expoziția de fotografie.

Ultimul eveniment a avut loc la Bălți în cadrul unei anticafenele. Prezente au fost protagonista reportajului „Din creștinism în bahaism. Experiența religioasă a unei tinere din Chișinău”, Marina Blaja și Gabriela Mironaș, fosta rezidentă a Internatului Psihoneurologic din Bălți, una dintre victimele fostului medic Florea și protagonista reportajului „Gabi, dincolo de porțile Internatului de la Bălți”.

Enlarge

20190520_172249
Anticafeneaua din Bălți este un loc dedicat evenimentelor pentru tineri.

În cadrul acestor întâlniri, reportera Moldova.org și autoarea acestor materiale, Diana Mihuță, împreună cu eroii reportajelor, au discutat cu tinerii despre toleranța ca parte componentă a relațiilor interumane, au vizionat mai multe reportaje unde au fost vizibile diferite laturi ale personalității personajelor. Tinerii prezenți au întrebat reportera despre motivația de a realiza aceste reportaje, despre impactul pe care-l pot avea reportajele asupra oamenilor.

La Cahul, câțiva dintre tinerii cu dizabilități au vorbit despre afacerile sociale pe care le-au lansat, despre succesele și atitudinea oamenilor din jurul lor. Unul dintre tineri oferă servicii de copiere a documentelor în satul său. Vecinii și cunoscuții săi îl mai iau uneori peste picior, dar tânărul declară că aceste vorbe nu-l împiedică să continue mica sa afacere. Un alt tânăr, de confesiune baptistă, a întrebat-o pe Doina despre motivele care au determinat-o să abandoneze credința să se declare ateistă.

„Care este impactul acestor reportaje asupra oamenilor? Cei care au o atitudine discriminatorie nu-și vor schimba părerea după vizionarea reportajului sau mai mult nici nu vor dori să privească aceste reportaje!”

Această întrebare a fost pusă de mai mulți tineri  în cadrul întâlnirii de la Bălți. Plus la asta, i-a interesat mult să afle care a fost motivația reporterilor de a lucra și a personajelor de a participa la reportaje. Inga, o tânără colaboratoare a anticafenelei, a fost curioasă să afle cum reportera a găsit toți oamenii care au devenit personajele reportajelor, pentru că ei sunt foarte diferiți.

În Chișinău s-a discutat mult despre realitățile satelor puțin populate de pe ambele maluri ale Nistrului. Anya și Ilya au fost întrebați de cei prezenți despre cum i-au primit locuitorii satului Novaya Jizni și cu ce se ocupă aceștia pentru a-și asigura traiul. Deasemenea, au fost curioși să afle cine sunt cei care au rămas în sat. Aceste întrebări au generat o discuție în care au fost comparate realitățile de la sat, vicii și necesitatea de a vorbi despre aceste realități unui public mai larg.

Amintim că, printre eroi proiectului „Fețele toleranței” s-au regăsit persoane cu dizabilități, fără domiciliu permanent, LGBT, tineri cu afaceri, persoane de altă religie decât majoritara ortodoxă, femei cu job-uri considerate în Moldova „bărbătești”, etnici minoritari, persoane care au aspecte fizice care ies în evidență, etc. Scopul acestor reportaje e să demonstrăm că, deși suntem diferiți în aparențe, avem aceleași obiceiuri zilnice și în esență suntem la fel, membri ai aceeași societăți care trebuie să fie mai deschisă și mai tolerantă.

Social

Moldova.org lansează filmul documentar despre moștenirea transmisă din tată în fiu – ciobănia

Publicat

pe

PE SCURT

Moldova.org lansează filmul documentar despre ciobănie, meserie tradițională, atât în Georgia cât și în Republica Moldova, dar pe cale de dispariție. Transmisă din generație în generație, ciobănia se oprește la fiul ciobanului georgian care visează să lucreze în armată și dispare din satul Alexandru Ioan Cuza, din cauza piedicilor pe care le are ciobanul Anatolie.

PE LUNG

Despre tradiție, viață, familie, greutăți, muncă, zile nedormite și frumusețea din jur, vă povestesc eroii filmului documentar Generația C, Vaso și Anatolie.

Generația C

Să pierzi ceea ce s-a transmis din tată în fiu, să știi că nimeni nu va mai continua ceea ce faci, să lupți pentru ceea ce ai și să fii unul dintre puținii care au mai rămas. Despre tradiție, viață, familie, greutăți, muncă, zile nedormite și frumusețea din jur, vă povestesc eroii filmului documentar Generația C.https://www.facebook.com/events/110344887039432/

Geplaatst door Moldova.org op Dinsdag 21 januari 2020

Evenimentul va avea loc pe 31 ianuarie, ora 18:30, la C51 (str. Columna 51, Chișinău). Detalii, aici.

Citește mai departe

Social

A revenit la Chișinău după 30 de ani: Nu știu ce s-a schimbat mai mult Moldova sau eu

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Elina Fuhrman (51 de ani) este o apreciată jurnalistă CNN care s-a născut în Uniunea Sovietică şi a emigrat în Statele Unite ale Americii în 1989. Într-un text emoţionant publicat de CNN, jea a povestit despre fuga din Moldova, dar şi despre sentimentele care le-a trăit atunci când în 2019 şi-a revizitat ţara natală după mai bine de 30 de ani. 

„De când mă țin minte, am tot încercat să le explic oamenilor de unde sunt. Americanii știu despre Uniunea Sovietică, dar au o idee vagă despre republicile care făceau parte din URSS. Atunci când spuneam că sunt rusoaică, nu mă simțeam autentică. Cu toate acestea, atunci când făceam trimitere la Moldova, țara în care am crescut, interlocutorii îmi răspundeau cu priviri goale. „Unde se află?, este întrebarea firească care urma.  Pe măsură ce treceau deceniile, nu mai eram sigură nici eu de locul de unde mă trag. Patria mea nici nu era pe hartă, când eram tânără și, în inima mea, mă simțeam ca un om fără casă”, scrie în materialul său Elina Fuhrman. 

PE LUNG

America este acum casa mea. Toată viața mea de adult mi-am petrecut-o în SUA. M-am căsătorit aici, mi-am crescut fiicele și mi-am trăit visul american. Cu toate acestea, îmi lipsea o parte din mine și nu știam unde să o găsesc. Asta a fost până într-o zi din 2019, când am primit un mesaj de la colegii mei de școală care mă rugau să mă întorc pentru o întâlnire cu absolvenții.

În spatele Cortinei de Fier

Era înfricoșător să revin în locul unde am crescut. Au trecut mai bine de 30 de ani și, din ce am citit din știri, în R. Moldova lucrurile nu mergeau tocmai bine. Este una dintre cele mai sărace, puțin vizitate și instabil politic țări din Europa. Mulți oameni pleacă. Dar asta e doar jumătate din istorie.

Era decembrie 1989. Abia implinisem 20 de ani când am fugit în Statele Unite, lăsându-mi părinții într-o țară care se afla în plin proces de prăbușire, imediat după căderea Zidului Berlinez.

Nu cunoșteam niciun suflet. Tot ce aveam erau 61 de dolari în buzunar, o mică valiză și dorința de a fi liberă. Catalizatorul evadării mele a fost faptul că am fost arestată pentru că am vândut o fustă de jeans. Știam că este ilegal să vinzi ceva în afara magazinelor de stat și că, dacă eram prinsă, riscam să petrec o bună parte de timp în închisoare, pentru „speculație” – comerț pentru propriul profit.

Aveam nevoie de bani pentru a cumpăra mâncare și am sperat că nu voi fi pedepsită, deoarece perestroika era în plină desfășurare. Dar când doi milițieni m-au luat și m-au interogat o zi întreagă, promițându-mi că-mi vor ruina viața, m-am speriat. Am fost eliberată după ce am dat mită, dar și am știut instinctiv că trebuie să găsesc un mod de a evada. Înțelegeam că odată ajunsă după Cortina de Fier, nu mai aveam cale întoarsă.

Oare nu ești curioasă?

M-am întors o singură dată în Chișinău, în anul 1992, pentru a-mi revedea părinții. Uniunea Sovietică nu mai exista, cel puțin pe hârtie, și am crezut nechibzuit că voi putea călători liber, cel puțin în Europa de Est, în această lumea nouă și curajoasă. La întoarcerea în SUA, am fost scoasă din trenul Chișinău-București și am fost ținută într-o celulă înghesuită la granița cu România. 

Dacă nu l-aș fi cunoscut, la o petrecere de câteva săptămâni înainte, la Washington, pe noul consilier pe securitate în Republica Moldova, probabil, aș fi rămas închisă pentru motivul că mi-am părăsit patria. „Nimic nu s-a schimbat, drăguțo!”, mi-a spus un polițist de frontieră după  eliberarea mea, la ordinul din miez de noapte al președintelui Republicii Moldova. Atunci m-am gândit că n-o să mă întorc niciodată. „Oare nu ești curioasă?”, mi-a scris unul dintre colegii de școală pe Facebook.

Nu mi-am văzut colegii  de clasă de la serata de absolvire, iunie 1986. Pe mulți i-am uitat, le-am  uitat numele și fețele. Nu am avut întâlniri cu absolvenții până când cineva a creat un grup pe Facebook și a început să-i adauge pe toți într-un grup pentru a ne reconecta. Suntem împrăștiați în toată lumea, dar în acest an  am împlinit cu toții 50 de ani și ideea de a ne revedea a părut grozavă pentru unii dintre noi.

Cum sî mă întorc într-un loc pe care l-am șters din memorie? O țară pierdută pe care am șters-o din memorie? Mi-am adus familia în SUA la mijlocul anilor 1990 și nu a rămas absolut nimeni în R. Moldova pe care aș putea să văd.

Turistă în propria țară

Provocarea de a-mi revedea casa din copilărie a fost una dintre cele mai îndrăznețe decizii pe care le-am luat vreodată. M-am înarmat cu un mic teanc de fotografii alb-negru, singurele momente care au rămas din viața mea de atunci, dar și cu memoriile mele și mai limitate. M-am pregătit cu nervozitate pentru călătorie.

Când avionul a aterizat la Chișinău, anxietatea mea s-a intensificat. „Este prima oară când vizitați Moldova?”, m-a întrebat vecinul. Aș putea spune că anxietatea mea era vizibilă și tot ce am putut să pronunț „prima dată într-o perioadă tare îndelungată”. Cu îngrijorare am transmis pașaportul meu amercian polițistului de frontieră și îi urmăreau privirea în timp ce îl examina , ulterior mi-a făcut semn să plec. 

Când am ieșit în oraș am nimerit direct în îmbrățișările colegilor mei care au venit să mă salute și atunci  temerile mele au dispărut. Călătoria mea cu mașina de la aeroport în oraș a părut ireală. Dacă nu erau colegii mei din copilărie nu cred că aș fi putut spune unde mă aflu. Noul nume al Moldovei se potrivește, deoarece Chișinăul nu arată ca nimic din ceea ce îmi amintesc.

Totul s-a transformat: alfabetul, banii, drapelul, îmbrăcămintea, panourile publicitare.

Supermarketurile și buticurile cu haine de brand au luat locul magazinelor de stat care vindeau propagandă și uniforme. Peste tot sunt șantiere, iar toată lumea vorbește la telefoane mobile. Poți să cumperi sushi, să mergi la un karaoke bar sau să mănânci un burger sau patiserie franceză.

Trecutul sovietic de care îmi amintesc este doar un mod de viață dispărut, o istorie veche, un film din arhive. Viața și copilăria pe care le țin minte nu mai există. Ceea ce găsesc aici este conexiunea cu colegii mei de școală, o familie mare despre care am zis cu mult timp înainte că nu o mai am.

Copilăria comunistă

Noi suntem copiii unei lumi dispărute și pe noi mereu ne vor uni experiențe profunde pe care nici măcar nu putem să încercăm să le explicăm copiilor noștri.

Doar noi știm cum e să crești îndoctrinat într-o ideologie rigidă doar pentru o a vedea cum se prăbușește în fața ochilor tăi de adult. Anii noștri de formare au coincis cu o schimbare a peisajului politic și cu colapsul ulterior al singurei lumi pe care am cunoscut-o.

Toți am fost crescuți ca tineri comuniști crezând că avem marele noroc de a locui în țara celei mai fericite copilării.

Am atins majoratul pe timpul „glasnosti” – reforma sovietică menită să ofere oamenilor mai multe libertăți și drepturi – și în această lume în plin proces de schimbare, noi luptam cpentru a  supraviețui. 

Noi am fost ultima generație care a crescut în spatele Cortinei de Fier.

În timp ce ne croiam drumurile în diferitele părți ale lumii, ne cream noi noi vieți și identități, cu toții am înțeles că vom rămâne pentru totdeauna prinși între două lumi. 

Dar ceea ce am descoperit, când ne-a întors în orașul natal, este sentimentul unei identități colective, o casă în interiorul fiecăruia dintre noi, o casă a copilăriei pe care noi toți am crezut că nu o mai avem.

Am revenit la Chișinău și m-am întrebat – ce s-a schimbat mai mult Moldova sau eu?

Nu am știut cum să răspund la această întrebare așa că i-am întrebat pe colegi. Am căzut de acord că totul este de nerecunoscut, dar schimbările din oraș nu se pot compara cu schimbările din interiorul nostru.

În timp ce am cutreierat într-un autobuz orașul natal și zonele din jur, ne-am simțit ca niște vizitatori într-un loc necunoscut, descoperindu-i secretele și învățând istoria-i scrisă recent.

Cea mai mare schimbare pentru mine a fost că, în inima mea, nu mă mai simțeam un om fără casă.

Citește mai departe

Cultură

10 evenimente interesante la care să mergi în acest weekend

Publicat

pe

PE SCURT

În acest weekend au loc foarte multe evenimente, însă noi v-am pregătit 10 dintre ele. Fie alegi să mergi la librărie ca să cumperi cărți la reducere sau poți să te duci la o seară de poezie. Ai putea pregăti colțunași și dona păturile tale pentru câteva adăposturi de câini. În acest weekend poți merge la o întâlnire unde se va discuta despre cum este curățit orașul de gunoi.

PE LUNG

1. 50 la sută reduceri de Moș Niculae în Librăriile Cartier

De Moș Niculae, cărțile Cartier se vor vinde la jumătate de preț în Librăriile Cartier din Chișinău. Editura Cartier lucrează de câțiva ani doar cu tiraje scurte. Din respect pentru natură. Și pentru viitorul copiilor noștri. Evenimentul va avea loc pe 6 decembrie la Librăria din Centru, bdul Ștefan cel Mare nr.126 și Librăria din Hol, str.București nr.68. Librăriile vor avea un program special: de la ora 9.00 până la ora 21.00.

Restul cărților din Librăriile Cartier se vând pe parcursul întregului decembrie cu o reducere de 10 la sută. Sunt cărți Humanitas, Trei, Polirom, Curtea Veche, Rao, Arc, Nemira, Girasol, Flamingo. Vor fi peste 20 de mii de titluri.

2. Audiere publică #pentruChisinau

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) organizează cea de a 12-ea Audiere Publică #pentruChisinau din 2018-2019 pe subiectul îmbunătățirii serviciilor de gestionare a deșeurilor solide în municipiul Chișinău.

Împreună cu reprezentanți ai autorităților locale și centrale, experți din societatea civilă și cetățeni activi se va discuta despre Serviciile de gestionare a deșeurilor solide în Chișinău. Se va discuta despre cum au loc lucrările de salubrizare în municipiul Chișinău pe perimetrul carosabilului, al trotuarelor tehnice sau pentru pietoni adiacente, a spațiilor verzi din municipiu, inclusiv a fâșiilor amplasate la marginea drumurilor, a stațiilor de așteptare, precum și a blocurilor din curțile blocurilor. Totodată va fi examinat cadrul normativ și instituțional, precum și competențele pe care le dețin actorii implicați în activitățile de gestionare a deșeurilor solide din municipiu și va oferi o serie de constatări și recomandări cu privire pentru îmbunătățirea procesului de gestionare a deșeurilor solide din perspectivă instituțională și de distribuire/redistribuire a competențelor și implicarea mediului de afaceri în acest proces.

Evenimentul va fi organizat vineri, 6 decembrie 2019, în intervalul orelor 10:00 – 12:00, în incinta Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni 61, blocul F, sala de lectură, cabinetul 103.

3. Expoziția Uroborus. Ștefan Câlția

Pornind de la o serie de desene făcute de artist la finalul anilor ‘80, expoziția Uroborus invită publicul într-o călătorie în patru capitole.

În atelier, artistul povestește adesea despre felul în care simbolurile sunt astăzi percepute, făcând analogie cu pietrele de pavaj ale căror margini sunt, la început, clar definite, iar pe măsură ce oamenii calcă peste ele, devin tot mai tocite, tot mai imprecise. La fel se întâmplă și cu simbolurile; în trecut limbaj în sine, azi, pe măsură ce capătă mai multe sensuri, ele devin mai imprecise, mai vagi. Expoziția o poți vedea până pe 15 decembrie la Muzeul Național de Artă al Moldovei.

Enlarge

uroborus
Uroborus este un șarpe sau dragon care își înghite propria coadă, formând un cerc. El simbolizează ciclul nesfârșit al timpului și al universului.

4. Expoziţia personală de fotografie „Portretul dragostei”

Biblioteca Națională a Republicii Moldova vă invită la vernisarea expoziției personale de fotografie intitulată „Portretul dragostei” semnată de Olga Ternavskaia.

Olga Ternavskaia este artistă-fotografă. Profesează în stilul fotografiei de portret. Activează în domeniul artei fotografice de mai bine de 8 ani, inclusiv având și activitate pedagogică. Misiunea Olgăi este să creeze portrete armonioase, pline de sentimente care să fie interesante din punct de vedere artistic, atât spectatorului, cât și să ocupe un loc special în arhivele de familie ale modelelor sale.

Vernisajul va avea loc la 6 decembrie 2019, ora 13.00, spaţiile secţiei „Colecţia de Artă şi Hărţi”, blocul 2, (str. 31 August 1989, nr. 78 ).

Geplaatst door Ternavskaia Olga Photography op Zondag 24 november 2019

5. Castagnata 2019

Echipa și voluntarii Fundației Regina Pacis vă așteaptă să savurăm împreună o porție de castane prajite și vin brule, pregătite după rețete italiene. Evenimentul este organizat în scop caritabil, iar banii acumulați din vânzarea produselor vor fi folosiți în totalitate pentru pregătirea prânzurilor calde care se servesc bătrânilor ce vin zilnic la Cantina Socială Regina Pacis.

Evenimentul va începe la ora 10:00 și va avea loc în scuarul Europei.

6. Colțunași pentru colțușori

O seară cu colțunași organizează localul C51. Pe lângă colțunași, organizatorii îndeamnă să aducem donații pentru patrupezi. Aluatul pentru colțunași și un tip de umplutură sunt din partea casei, dar organizatorii vă îndeamnă să aduceți și umplutura voastră, pentru a diversifica gusturile. Se recomanda să aduceți umplutură dulce, pentru desert!

În afară de donații financiare, mai este nevoie de urmatoarele poziții din listă: arpacaș de grau marunțit arnăut; hrișcă; orez; macaroane; carne și produse adiacente (mâncare uscată pentru câini nu este nevoie); carne tocată; mâncare pentru pisici, conserve sau mâncare uscată; pături, covoare, prosoape, cearșafuri pentru culcușuri, mai ales pe timp de iarnă. Medicamente: seringi, vitamina B12, antibiotice, vaccinuri pentru pisici și câini,  vaccinuri contra rabiei, pastile împotriva limbricilor. Pentru început, vrem să ajutăm adăposturile din următoarele localități: Bereozchi, Anenii Noi, Ciobanovca, Anenii Noi, comuna Ciorescu, Ialoveni, Bălăbănești.

Evenimentul va începe la ora 18:00, pe strada Columna 51, Chișinău.

7. Campionatul Republicii Moldova la gimnastică ritmică sportivă

Federația de Gimnastică Ritmică din Republica Moldova organizează pe 7 și 8 decembrie Campionatul la gimnastică ritmică sportivă la Școala Sportivă „Speranța”, str. Ion Creangă 47/2. 

Vara trecută, sportivele noastre au cucerit mai multe medalii de aur la un turneu internațional, care s-a desfășurat în orașul Plovdiv, din Bulgaria.

8. Închiderea programului „Costești-Capitala Tineretului 2019”

Capitala a tineretului și-a făcut datoria pe parcursul anului 2019 și abia așteaptă să predea ștafeta.
Pe 7 decembrie, la ora 11:00, Casa de Cultură Costești, va avea loc ultima activitate desfășurată cu ocazia deținerii titlului de cea mai tânără localitate „Închidea programului național – Costești Capitala Tineretului 2019”. Toţi cei prezenți sunt rugați să respecte dress-codul evenimentului: culoarea roșie.

9. „Lebkuchen – tradiție germană de Crăciun”. Ediția a II-a

Sâmbătă, 7 decembrie, ora 11.00, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, în colaborare cu A.O. Casa Germană „Hoffnung” din Republica Moldova, organizează ediția a II-a a masterclass-ului deliciilor tradițonale germane, cu genericul „Lebkuchen – tradiție germană de Crăciun”.

Dulciurile „Lebkuchen” sunt turte dulci preparate cu ocazia sărbătorii Crăciunului, alături de alte specialități precum Stollen, Printen, Marzipan, Spekulatius, Lebkuchenhaus etc. A.O. Casa Germană „Hoffnung” din Republica Moldova și-a propus promovarea culturii tradiționale germane, prin această activitate în ajunul sărbătorii Nașterii lui Iisus Hristos.

10. Mircea Dan Duță la Republica

Mircea Dan Duță (n. 1967)este un poet de expresie cehă, filmolog și traducător. Volume de poezie: Peisaje, zboruri și dictări (2014) și Citate la conservă, complexe de inferioritate și drepturile omului (2015), ambele apărute la Editura Petr Štengl, Praga. Pregătește două titluri noi: În moarte nu se vorbește limba polonă și Ștamgast la Țara Soarelui-Răsare. Publică in principal în Cehia, dar unele dintre textele sale au fost traduse și publicate în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, SUA, India, Italia, Slovacia, Bulgaria, Muntenegru, Kosovo, România. A tradus masiv din cehă, slovacă, dar și din polonă, slovenă, bulgară, engleză și franceză în romană și/sau în cehă. Publică și volume și articole științifice sau de specialitate (în domeniul teoriei, criticii și istoriei literare sau de film). Este membru al PEN Cehia și PEN România și organizator de programe culturale (în principal literare) în Republica Cehă, Slovacia și România.

Duminică, 8 decembrie, de la 15.00, ne întâlnim la Republica, Biblioteca Municipală B. P. Hasdeu, Sala de lectură germană, pentru o lectură de poezie de Mircea Dan Duță.

Fotografia principală: Facebook/ Olga Ternavskaia

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social7 ore în urmă

Poți să-ți faci operație plastică și să rămâi feministă?

PE SCURT Fac modificările cosmetice parte dintr-o nouă eră a „iubirii de sine”? Sau ideologia feministă este interpretată greșit?, se...

Social8 ore în urmă

Cecenii „tratează” homosexualitatea cu Coranul și alte știri agasante

PE SCURT Președintele Dodon greșește de trei ori denumirea statului în care pleacă într-o vizită, trei familii din Chișinău sunt...

Economie10 ore în urmă

Cât costă să-ți securizezi casa

PE SCURT Aproape fiecare a doua infracțiune săvârșită în Republica Moldova, potrivit datelor BNS pentru anul 2018, este contra patrimoniului...

Social12 ore în urmă

În hăul egalității de gen. 257 de ani pentru umanitate și 12 trepte pentru Moldova

PE SCURT Republica Moldova se situează pe locul 23 din 153 de țări la capitolul egalitate de gen. Cel puțin...

Divertisment17 ore în urmă

Uite cum arată leagănul electric – cel mai performant device pentru bebe! Modele, prețuri și gama existentă în Moldova

Odată cu apariția unui copil în familie, părinții încep să caute tot mai multe ustensile care ar asigura un somn...

CulturăO zi în urmă

Dansuri, concerte, târguri și poezie. Ce poți face în acest weekend

PE SCURT Cafea cu gust de anticorupție, lecții de pictură, atelier de modelare plastică, seminar despre aritmii și EU4Ungheni –...

JustițieO zi în urmă

În vâltoarea justiției: Dosare penale pe numele mai multor procurori un denunț și o suspendare

PE SCURT Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus un denunț penal pe numele președintelui Dodon, cerând urmărirea penală a...

Advertisement

Politică

Politică2 zile în urmă

Salarii mai mari pentru medici și modificări în Constituție. Cu ce s-a ocupat astăzi Guvernul

PE SCURT Salariile medicilor se vor majora cu 10%, bibliotecile publice vor presta pe lângă serviciile gratuite și servicii contra...

Politică2 zile în urmă

Pe limba partidelor. Legea Magnitsky, Alexandru Rjavitin și Procuratura Generală

PE SCURT Trei formațiuni politice din Parlament au susținut săptămâna curentă, conferințe de presă, în cadrul cărora au făcut declarații...

Politică3 zile în urmă

Despre Aeroportul Chișinău, criminalitate, Plahotniuc și „tușoncă”. Ce a declarat Igor Dodon după CSS

PE SCURT Statul vrea să rezilieze contractul privind concesionarea Aeroportului Chișinău și examinează trei posibilități în acest sens. Dacă noul...

PoliticăO săptămână în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

PoliticăO săptămână în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

ExterneO săptămână în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

PoliticăO săptămână în urmă

Sinteza ședinței de Guvern: Centrul de Implementare a Reformelor dizolvat, vămuirea electronică și controlul vamal – modificate

PE SCURT  Membrii Cabinetului de Miniștri s-au reunit în această după amiază în ședință, unde au aprobat un șir de...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031