Connect with us
"
"

Economie

Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2019 în cifre: Exporturile vor crește cu 13,1%, iar importurile – cu 9,4%

Publicat

pe

Prognoza macroeconomică prevede că Produsul Intern Brut (PIB) în termeni reali față de anul 2018 va fi în creștere în anul 2019 cu 4,0 la sută. Conform estimărilor, veniturile bugetului public național vor fi în creștere cu 9,4 la sută față de anul curent, cheltuielile – cu 9,7 la sută, deficitul bugetar atingând nivelul de 2,7% din PIB față de 2,6% în acest an.

Cifrele au fost prezentate de ministrul Finanțelor, Octavian Armașu,  în cadrul ședinței de astăzi, a Comisiei economie, buget și finanțe.

Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, la baza proiectului de buget a stat prognoza dezvoltării economiei și obiectivele politicii fiscale și vamale pe anul 2019.

Totodată, Octavian Armașu a menționat că exporturile vor crește, în anul 2019, cu circa 13,1%, iar importurile – cu 9,4%. Fondul de remunerare a muncii se va majora în valori nominale cu 9,4%, iar salariul mediu lunar brut al unui salariat din economia națională se va majora și va ajunge la 6 975 lei.

Cu referire la veniturile bugetului de stat pe anul 2019, oficialul a declarat că acestea se preconizează a fi în sumă totală de 42 125,5 mil.lei, cu o creștere față de cel curent cu 5 203,5 mil.lei sau 14,1 la sută. 88,6 la sută din venituri provin din încasările din impozite și taxe, cu o creștere față de anul curent cu 12,6%. Intrările de granturi pentru susținerea bugetului și pentru proiectele finanțate din surse externe, se prognozează în sumă de 1 960,2 mil. lei. Alte venituri vor constitui 6,7%.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2019 se prevăd în sumă de 47 664,2 mil.lei, cu o creștere de 5 679,7 mil. lei sau cu 13,5 % comparativ cu cheltuielile prevăzute pentru anul 2018. Acestea sunt determinate de necesitatea asigurării financiare a priorităților ramurilor, conform documentelor de politici naționale și sectoriale.

Pentru fondul rutier vor fi alocate 1024,1 mil. lei, pentru Programul de reparație a drumurilor publice naționale – 950 mil. lei, Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural – 900 mil. lei, Fondul pentru Eficiență Energetică – 480 mil. lei, Fondul ecologic național – 289,9 mil. lei, Fondul național pentru dezvoltare regională – 220 mil. lei, Fondul de susținere a populației – 86,1 mil. lei și Fondul viei și vinului – 47,8 mil. lei.

Majorări de alocații sunt prevăzute pentru protecția socială – 2 207,0 mil. lei sau cu 29,9% mai mult față de anul curent, pentru servicii în domeniul economiei – 737,2 mil.lei sau cu 9,9% în creștere față de 2018, pentru învățământ – 647,2 mil.lei sau cu 6,5% mai mult față de anul curent.

Deficitul bugetului de stat este estimat la 5 538,7 mil. lei și urmează a fi finanțat atât din surse externe, cât și din cele interne.

Conform estimărilor, soldul datoriei de stat la situaţia din 31 decembrie 2019 nu va depăşi 63 011,5 mil. lei, dintre care 59,1% – datorie de stat externă şi 40,9% – datorie de stat internă, înregistrînd o majorare cu 6 035,0 mil. lei faţă de valoarea precizată pentru sfârşitul anului 2018.

Proiectul bugetului de stat pe anul 2019 urmează a fi prezentat, dezbătut și votat în ședință plenară.

Economie

Economist: Importurile în ascensiune și remiterile vor deprecia leul moldovenesc

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Până la sfârșitul anului, cel mai probabil, piața valutară va fi marcată în continuare de scăderea transferurilor de valută de la persoanele fizice de peste hotare, dar și de creșterea într-un ritm mai accelerat al importurilor, ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb al leului față de principalele valute străine, cu o ușoară tendință de depreciere. Această cădere nu va fi însă una abruptă, ci treptată, așa cum la moment nu există cauze obiective pentru o depreciere bruscă a leului – până la nivelul de cca. 18,5-18,7 lei/1 USD și 20,8-21 lei/1 EUR, susține în cadrul emisiunii „15 minute e realism economic”, economistul Ion Tornea.

PE LUNG

Potrivit lui, leul moldovenesc a cunoscut o evoluție contradictorie de la începutul anului curent – de la depreciere relativ abruptă până la aprecieri aproape tot atât de semnificative. În prima jumătate a anului 2019 leul moldovenesc s-a depreciat atât față de dolarul SUA, cât și față de moneda unică europeană cu aproape 6%.

După ritmul de scădere, este una dintre cele mai semnificative deprecieri ale monedei naționale, după deprecierile similare din anii 2014-2015, determinate de frauda bancară, dar și după cea din anul 2009, determinată de criza economică-financiară regională. În lipsa unor fenomene de acest gen în prezent, este interesant care ar fi cauzele unor asemenea evoluții? Este evident că cauzele deprecierii sunt de natură internă, așa cum în aceiași perioadă (01 ianuarie-30 iunie 2019), evoluția raportului dolar SUA/Euro pe piețele internaționale a fost relativ stabilă (mai exact, dolarul s-a depreciat doar cu 0,1% față de EUR). Iar deja de la începutul lunii iulie asistăm la o tendință de apreciere a leului (cu mai mult de 2% față de EUR și 1% față de USD).

Potrivit economistului, cauzele principale ale deprecierii monedei naționale față de USD și EUR au o natură fundamentală și țin de evoluțiile cererii și ofertei interne de valută, amplificate și de criza politică de după alegerile parlamentare.

Din punct de vedere istoric, instabilitatea politică luată separat nu a provocat fluctuații majore și de durată ale cursului de schimb, așa cum ponderea operațiunilor cu caracter speculativ pe piața valutară este destul de mică. Însă aceasta a creat anumite nervozități și așteptări negative în rândul vânzătorilor și cumpărătorilor de valută, care s-a reflectat în evoluțiile cursului de schimb. Pe partea de ofertă, principalele elemente care influențează cursul sunt intrările de valută din exporturi și din transferurile de bani de peste hotare de la lucrătorii migranți. Exporturile moldovenești au crescut în primele 4 luni ale anului curent cu cca. 8%, în timp ce importurile – aproape dublu (16%).

În același timp, ritmul lunar de creștere al exporturilor a variat în jurul cifrei de 8%, în timp ce ritmul de creștere al importurilor s-a majorat considerabil către luna aprilie. Astfel, deficitul balanței comerciale a țării a crescut de la cca. 138 mil. USD în luna ianuarie, până la aproape 300 de mil. USD în luna aprilie.

Al doilea element major al ofertei de valută – transferurile de bani de peste hotare prin intermediul băncilor s-au redus cu aproape 7% în primele 5 luni ale anului curent, sau cu peste 34 milioane USD. Ca și în cazul balanței comerciale, cea mai mare involuție s-a produs către sfârșitul perioadei analizate, mai exact în luna mai, când transferurile s-au redus cu peste 14%. În aceste condiții, oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut în luna mai doar cu 3,3 milioane USD (+1,6%), în timp ce cererea netă de valută din partea agenților economici – cu aproape 83 milioane USD (peste 49%).

În aceiași lună mai a anului curent, gradul de acoperire a cererii de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit mai puțin de 85%, comparativ cu peste 124% în luna aprilie 2019. La fel și în lunile ianuarie și februarie 2019, oferta de valută din partea persoanelor fizic a fost mai mică decât cererea din partea agenților economici, gradul de acoperire variind în jurul valorilor de 50-55%.

În concluzie, Ion Tornea susține că aprecierea ușoară a leului de la începutul lunii curente se datorează, în principal, scăderii cererii de valută, precum și factorului psihologic determinat de încheierea crizei politice. Totuși, aprecierea curentă ține preponderent de factorii sezonieri. În același timp, evoluția de durată a cursului va depinde de factorii fundamentali.

Citește mai departe

Economie

La Chișinău a început Moldova Business Week – cel mai important eveniment economic al anului

Publicat

pe

De către

Oportunitățile de afaceri și avantajele investițiilor în Republica Moldova sunt aduse în prim plan în cadrul Moldova Business Week – cel mai important eveniment economic al anului, organizat de Agenția de Investiții, sub egida Guvernului Republicii Moldova. Pe parcursul următoarelor 2 zile, peste 1000 de investitori, finanţatori, importatori și exportatori din țară și alte 30 state, care participă la MBW 2018, vor afla despre potențialul investițional al ramurilor strategice ale economiei naționale, despre politicile statului orientate spre atragerea capitalului extern, dar și despre istoriile de succes ale antreprenorilor străini care și-au dezvoltat afaceri profitabile în Republica Moldova.

Prima zi a MBW 2018 a debutat cu discursurile de „Bun Venit!” ale oficialilor din cadrul Guvernului Republicii Moldova. Prim-ministrul țării, miniștrii de profil, dar și directorul Agenției de Investiții – organizatorul evenimentului, au asigurat participanții la Săptămâna Afacerilor de deschiderea fără precedent a actualei guvernări spre stabilirea unor relații comerciale serioase și transparente cu parteneri din întreaga lume.

„De ce cred că trebuie să investiți în țara mea? De ce Republica Moldova din 2018 este perfectă pentru investiții? Pentru că astăzi Republica Moldova este alta decât acum 3 ani. La început de mandat am demarat o serie de reforme pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, am elaborat o politică fiscală cu reguli pentru 3 ani înainte, am redus din presiunea organelor cu funcții de control, astfel ca instituțiile statului, oamenii cu epoleți, nu mai vin cu bâta la antreprenori. Guvernul RM este un partener și un prieten al oamenilor de afaceri. Rezultatele deja pot fi observate, iar cifrele sunt cele mai bune argumente. De 3 ani avem o economie stabilă, o creștere economică constantă, care a ajuns la 5,2% pentru prima jumătate de an – un indicator bun pentru țările din regiune, avem un excedent bugetar de 2 mlrd. lei. Astăzi în RM este mai simplu să lansezi afaceri, ai nevoie de o singură zi și de 4 formalități. În doar jumătate de an, investitorii străini au investit 130 mln. USD în economia națională, cu 43 mln. USD mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, jumătate din bani fiind din UE. Exporturile au crescut cu 30%, iar 70% din ele sunt orientate, la fel, către țările europene. Sunt rezultate concrete obținute prin muncă și sudoare. Cei care vor să investească trebuie să știe că vaporul Republicii Moldova a ieșit din reparații, a ridicat pânzele și merge cu încredere înainte. Această țară se schimbă, se transformă, crește și evoluează. Eu vă invit să investiți și să creșteți în Republica Moldova.”

„Conștientizăm că atragerea investițiilor creează oportunități pentru creșterea economică a țării. Iată de ce, în colaborare cu mediul de afaceri, guvernarea actuală a realizat un șir de reforme și politici, menite să îmbunătățească climatul investițional. Printre cele mai importante măsuri vreau să menționez reducerea numărului actelor permisive pentru agenții economici – de la circa 400 la 152. Procedura a fost digitalizată. Prin termediul Sistemului Informațional Automatizat, care funcționează ca un „Ghișeu Unic”, mediul de afaceri poate solicita peste o sută de documente în regim online. De asemenea, Guvernul a redus de la circa 70 la 13 numărul organelor cu funcții de control. Vreau să menționez Acordurile de comerț liber cu UE, care ne-au oferit acces la o piață de peste 800 milioane de consumatori. UE a devenit cel mai important partener, unde ajung 70% de exporturile moldovenești. Vrem ca țara noastră să devină o destinație atractivă pentru investitori și știm cum să o facem. Vă doresc să aveți o vizită plăcută în Republica Moldova şi să credeți în această țară.” Despre stabilitatea sistemului fiscal din Republica Moldova, dar și facilitățile fiscale oferite investitorilor, a vorbit ministrul Finanțelor. Potrivit lui, ponderea datoriei publice în PIB este una dintre cele mai mici din regiune – 30%. Deficitul bugetar se încadrează în limitele legislației – 2,5% din PIB. Ponderea veniturilor fiscale în PIB constituie 27,7%.”

„Republica Moldova oferă un șir de facilități fiscale pentru agenții economici, pentru a crea un climat de afaceri favorabil și a încuraja creșterea economică. Rezidenții Parcurilor IT achită un impozit unic în mărime de 7% din venitul din vânzări, în timp ce agenții economici care activează în cadrul ZEL-urilor au o scutire de 50% la impozitul pe venit, obţinut din exportul mărfurilor și o scutire totală de taxă pe valoare adăugată, de taxe vamale și de plata accizelor pentru mărfurile importate în/exportate din ZEL. Există condiții preferențiale și în domeniul Agriculturii, unde producătorii au o cotă redusă la TVA (8%) și acces la subvenții. În sectorul energetic, oferim scutire de TVA pentru construcția parcurilor eoliene şi a parcurilor fotovoltaice. De asemenea, vreau să menționez că au fost depuse eforturi pentru îmbunătățirea și modernizarea serviciilor fiscale electronice. Astfel, în prezent, majoritatea serviciilor oferite de FISC sunt disponibile și în format electronic.”

„Pe parcursul acestor 3 zile vă vom oferi multiple motive de a rămâne și a crește în Moldova. Astăzi veți afla de la speakerii noștri, în baza unor cifre și argumente solide, de ce Moldova este o destinație emergentă și competitivă pentru investiții. Vă dorim să aveți parte de un eveniment plin de descoperiri, iar mesajul nostru de bază este că Moldova are viziune și voi puteți fi parte din ea. Venim cu o ofertă clară a ceea ce este astăzi Republica Moldova, unde vrem să ajungem și cum putem ajunge acolo. Brandul investițional al Republicii Moldova, un „Pom al Vieții”, are rădăcini puternice și multe ramuri solide, care încorporează toate sectoarele strategice ale economiei naționale cu potențial de investiții. Fructele și vinul, tradițiile și ospitalitatea sunt parte a ADN-ului națiunii noastre, completate de Conectivitate, TIC, Textile și Automotive, care exprimă, în același timp patrimoniul nostru, dar și o promisiunea, invitația țării adresată mediului de afaceri. InvestMoldova este o marcă-umbrelă, în cadrul căreia noi – statul, mediul de afaceri, cetățenii, investitorii locali și străini – ne vom uni eforturile pentru a dezvolta afacerile și crește împreună.”

La rândul său, președintele Asociației Investitorilor Străini în Republica Moldova a vorbit din numele antreprenorilor din Austria, Germania, Franța, Italia, România, Ucraina, Marea Britanie, Japonia și Kazahstan, care au ales deja să-și dezvolte afaceri în țara noastră și despre receptivitatea actualei guvernări față de doleanțele investitorilor străini.

„Asociația noastră numără 17 membri din 11 țări, care au creat, de la venirea lor pe piața din Moldova, peste 16 mii de locuri de muncă și au investit circa 1 miliard de euro. Sunt companii-lideri în sectoarele lor, care au stabilit standarde înalte în gestionarea afacerilor. În fiecare an elaborăm un șir de propuneri către Guvern, menite să îmbunătățească climatul investițional și vreau să spun că din 73 de solicitări, înaintate anul trecut Executivului, în premieră, peste 70% dintre ele au fost acceptate de autorități: mai bine de jumătate sunt în proces de implementare, iar 20 la sută au fost deja implementate. Avem acces liber către reprezentanții statului, numai pe parcursul lui 2018 am avut peste 70 de întâlniri, în cadrul cărora am conlucrat eficient. Apreciem reformele Guvernului, care au culminat cu sporirea forței de muncă, revizuirea politicilor salariale, subvenționarea creării de noi locuri de muncă, reducerea contribuțiilor de asigurări sociale datorate de angajator de la 23% la 18%, cu simplificarea procedurii de eliberare a permiselor de muncă și de ședere pentru investitorii potențiali și existenți. Deschiderea fără precedent a guvernării actuale este poate cel mai important avantaj pentru investitori, lucru care se datorează și faptului avem o guvernare profund tehnocrată.”

Prima zi a Săptămânii Afacerilor din Moldova 2018 va continua cu un panel de prezentări și discuții, dedicat politicilor statului în susținerea investițiilor. Vor lua cuvântul reprezentanții conducerii ministerelor Economiei și Infrastructurii, Finanțelor, Muncii și Protecției Sociale, Educației, Culturii și Cercetării. În a doua parte a zilei, oaspeții sunt invitați să participe la dialogul „Bunurile supuse spre deetatizare”.

Citește mai departe

Economie

Octavian Armașu: Principalii beneficiari ai reformei salariale sunt angajații din educație

Publicat

pe

De către

Principalii beneficiari ai grilei tarifare unice a salariilor, introdusă în noua lege privind salariile în domeniul public, sunt angajații din domeniul educației. Această grilă presupune reducerea coeficientului de discrepanță de circa 33%, care este în prezent dintre salariul cel mai mare și cel mai mic. Afirmația a fost făcută de ministrul finanțelor, Octavian Armașu, transmite IPN.

Potrivit lui, creșterea salarială în domeniul public va avea un caracter neuniform. Acest lucru se datorează faptului că în cadrul implementării acestei legi se face o schimbare fundamentală a principiului cum sunt remunerați angajații din sectorul public. „Noi reducem coeficientul de discrepanță dintre salariul cel mai mare și cel mai mic de circa 33%, care este în prezent. Și asta se bazează pe faptul că noi pe toți angajații din sectorul public îi includem într-o grilă tarifară unică. Eu sper că vom avea o remunerare mai adecvată pentru multe profesii din sectorul public. La cadrele didactice, în medie, creșterea va fi de circa 25%, dar ea variază de la 20% la unii, până la 80% la alții”, a declarat Octavian Armașu la emisiunea „Tema zilei”.

Asistenții educatorilor vor avea cele mai mari majorări. „În prezent, asistentul educatorului are un salariu, în medie, de 1700 de lei. Noi vrem să le asigurăm o medie pentru anul viitor de circa 3200 de lei, ceea ce ar reprezenta o creștere de 83%.

Ghenadie Donos, președintele Federației Sindicale a Educației, spune că în cadrul reformei salariilor nu au fost satisfăcute integral revendicările sindicatelor, dar consideră această lege un proiect pozitiv. Potrivit lui, circa 40% din angajații din învățământ aveau un salariu mai mic decât minimumul de existență – 1100-1300 de lei, iar acum cele mai mici salarii vor fi de 2000 de lei. „Dar dacă este vorba de revendicarea noastră de bază – majorarea cu 50% a salariilor pentru cadrele didactice, aici mai avem de lucru pentru că s-a ajuns la cifra de doar 25%, ceea ce este o cifră bună, un prim pas”, spune Ghenadie Donos.

În opinia lui, și indemnizația unică pentru tinerii specialiști de 120 de mii de lei este un suport foarte important pentru a motiva tinerii să intre în sistem, la fel de important ca și reabilitarea imaginii de pedagog, care în ultimul timp este într-o criză.

Conceptul reformei prevede că salariul fix va fi de 80%, iar salariul variabil de 20%. „Credem că și aici poate ar fi unele momente de discuții, dar nu insistăm pentru că legea are un concept bine definit și este la început de drum”, a menționat președintele sindicatului.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Educație12 ore în urmă

Masterand pe Zoom. Cum am susținut teza pe timp de pandemie

Pe 11 martie 2020, în momentul în care în Republica Moldova era înregistrat deja cel de-al treilea caz de COVID-19,...

Social16 ore în urmă

Trei știri bune: Film în pod, chipsuri sănătoase și solidaritate împotriva virusului

Pe urmele lui Zaharia Cușnir Astăzi va avea loc premieră unui film în care regizorul Victor Galușca reconstruiește momentul în care au fost găsite legendarele negative...

Social17 ore în urmă

Un genocid sovietic nerecunoscut, discutat la Europa Liberă

S-au trezit în miezul nopţii, în trenuri pentru vite, fără cei dragi alături, fără nume, fără bunuri, îmbulziți cu alți...

Social20 de ore în urmă

6 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 92 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Lifestyle2 zile în urmă

Recomandare Moldova.org / 5 experiențe pe care poți să le ai ca turist în Moldova, de la Cristina Ostapenco

Gazda rubricii cu recomandări din această săptămână este Cristina Ostapenco, travel consultant la Go Travel. Nu stă o zi locului,...

Sănătate4 zile în urmă

COVID-19 poate afecta sănătatea pe termen lung: evaluările efectuate în proiectul „Grijă pentru colegi” arată consecințele infecției

Peste 60 de persoane au beneficiat deja de investigații și consultații medicale gratuite în cadrul Proiectului „Grijă pentru colegi”, lansat...

Politică4 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Ieri în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele locuitorilor care...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031