Connect with us
"
"

Politică

Proiect PAS: Petițiile care vor acumula 10 000 de semnături vor putea fi supus dezbaterilor în Parlament

Publicat

pe

PE SCURT

Deputații fracțiunii PAS Radu Marian și Dan Perciun au înregistrat astăzi o inițiativă legislativă prin care petițiile colective ce vor acumula 10,000 de semnături vor putea ajunge în dezbateri în Plenul Parlamentului.

Proiectul prevede că petițiile colective vor putea fi semnate în format fizic pe hârtie, dar și online pe un website special care va fi elaborat de Parlament.

PE LUNG

Semnătura se va considera valabilă dacă aceasta va conține numele, prenumele, codul personal și domiciliul semnatarului.

„Fiecare inițiativă va avea 60 zile la dispoziție pentru a acumula 10 000 de semnături, iar în momentul în care pragul va fi atins, aceasta va fi supusă audierilor publice de către comisia de specialitate, apoi înaintată Biroului Permanent al Parlamentului pentru a fi inclusă în ordinea de zi a Plenului”, a declarat Radu Marian în cadrul unei conferințe de presă.

Nu toate inițiativele civice vor fi acceptate – petițiile care propun acțiuni ce nu intră în prevederile Parlamentului, petițiile defăimătoare, calomnioase, cele care atentează la drepturile și libertățile unui anumit grup de persoane sau minorități, vor fi respinse.

„Suntem siguri că cetățenii vor saluta această inițiativă și sperăm că în special tinerii o vor utiliza des pentru a se implica mai mult în treburile societății. Acest guvern și acest Parlament vă aparține, stimați cetățeni – așteptăm cu nerăbdare inițiativele voastre”, a declarat deputatul Dan Perciun.

Proiectul de lege a fost consultat cu mai multe instituții, printre care Agenția de Guvernare Electronică, Direcția generală juridică a Parlamentului, Direcția Petiții a Parlamentului.

Proiectul a fost consultat și cu oficialii din cadrul Parlamentului Marii Britanii.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Politică

Legea prin care Guvernul Chicu își asuma susținerea cetățenilor și întreprinzătorilor, declarată neconstituțională

Publicat

pe

PE SCURT

Legea. nr 56 prin care Guvernul și-a asumat în fața Parlamentului răspunderea pentru a susține cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență a fost declarată astăzi neconstituțională. 

Decizia a venit după ce mai mulți deputați din opoziție au sesizat Curtea Constituțională. Opozița a criticat legea, afirmând că multe dintre prevederile aceasteia sunt legate de scheme de duty-free, vânzarea țigărilor, de cariere și taxe pentru subsol și minereuri și multe altele.

După ce legea a fost suspendată (pe 9 aprilie), premierul Ion Chicu a declarat că acesta este rezultatul acțiunilor iresponsabile, populiste ale politicienilor care au suspendat legea respectivă”, iar Igor Dodon l-a telefonat pe președintele CC pentru „a înțelege ce s-a întâmplat”.

Deputatul Dinu Plîngău a expediat o cerere prealabilă premierului Chicu în care solicită dezmințirea declarațiilor prin care acuză deputații blocului ACUM că ar fi provocat suspendarea legii. De asemenea, deputatul a cerut achitarea unui prejudiciu moral pe care-l va dona ulterior sistemului medical.

PE LUNG

După ce agenții economici au vorbit despre efectele negative pe care le resimt în urma pandemiei de coronavirus, Guvernul Chicu a elaborat un proiect de lege prin care susținea cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență. Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pe 1 aprilie.

Proiectul de lege prevedea mărirea ajutorului bănesc acordat familiilor defavorizate de la 1107 lei până la 1300 lei, iar ajutorul pentru fiecare copil urma să crească de la 553 le la 975 lei.

De asemenea, statul urma să scutească de plată titularii de patentă, să reducă cota TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA și să amâne până la 25 iulie termenul de achitare taxelor locale pentru agenții economici care și-au sistat activitatea.

Citește aici: 3 decizii noi luate de Guvern pentru susținerea cetățenilor și
despre Legea nr. 56. 

În ziua următoare a fost planificată ședința Parlamentului pentru a vota proiectul de Lege nr. 56 prin care Guvernul susținea cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență. 

Deputații din opoziție au criticat proiectul de lege, menționând că 90% din el prevede promovarea unor scheme de duty-free, promovarea vânzării țigărilor, elemente legate de cariere și taxe pentru subsol și minereuri și multe altele, iar multe prevederi ale acestui proiect de lege intră în vigoare de la 1 iulie 2020.

Pe 2 aprilie, ședința Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum. Deputații socialiști, cei democrați și cei din Partidul Șor nu s-au prezentat  la ședință. Au fost prezenți doar 39 de deputați din fracțiunile Platforma DA, PAS și grupul Pro-Moldova. 

Moldova.org scria pe 2 aprilie că niciuna dintre fracțiunile parlamentare de opoziție nu și-a declarat intenția de a înainta moțiune de cenzură împotriva Guvernului Chicu. Potrivit legislației, dacă în decurs de 72 de ore de la asumarea răspunderii Guvernului pentru un proiect de lege, în Parlament nu se depune o moțiune de cenzură, prevederile proiectului intră în vigoare.

Prin urmare, proiectul de lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea a intrat în vigoare, pentru că nimeni nu a depus o moțiune de cenzură. 

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco a declarat atunci că, atât timp cât premierul nu a prezentat proiectul de lege, este temei de neconstituționalitate pentru această decizie. „Era bine dacă premierul prezenta acele măsuri, așa cum sunt ele: antipopulare, anti-business și clientelare în foarte multe aspecte și în susținerea unor agenți economici apropiați guvernării”, a spus Sergiu Litvinenco.

În câteva zile, deputații din opoziție Sergiu Litvinenco, Adrian Candu, Serghei Sîrbu, Dinu Plîngău, Alexandr Oleinic au depus 4 sesizări la Curtea Constituțională cu privire la Legea nr. 56 privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență. 

În câteva zile, sesizările au fost admise de Curtea Constituțională. Deputatul Dinu Plîngău a declarat că adoptarea Legii nr. 56 a fost neconstituțională, întrucât unele prevederi din Legea nr. 56 au fost adoptate fără ca Guvernul să prezinte în fața plenului Parlamentului proiectul de lege. Curtea a considerat că, pentru a evita prejudiciile și consecințele negative iminente pentru ordinea constituțională, suspendarea doar a prevederilor contestate nu este suficientă și a decis suspendarea întreagă a Legii nr. 56 din 2 aprilie 2020.

De asemenea, Curtea a anexat restul sesizărilor într-un singur dosar. 

După suspendarea legii, Premierul a declarat că acesta este rezultatul acțiunilor iresponsabile, populiste ale politicienilor care au suspendat legea respectivă.

„Guvernul nu are dreptul să achite 2775 lei ajutorul de șomaj. Vreau să vă spun că avem mii de oameni înregistrați care necesită acești bani pentru pâine, pentru necesități. Guvernul nu le poate achita. Guvernul nu va mai putea achita pentru copii 975 de lei, sumă majorată de la 553 de lei.

După declarațiile făcute de către premierul Chicu, deputatul Plîngău a publicat o cerere prealabilă adresată premierului Ion Chicu. Plîngău i-a cerut premierului să dezmintă public informațiile difuzate în conferința de presă de pe 9 aprilie în care a acuzat deputaţii Blocului ACUM că ar fi provocat suspendarea Legii pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru susținerea cetățenilor și întreprinzătorilor. Deputatul a cerut achitarea unui prejudiciu de 50.000 de lei, bani care ulterior vor fi donaţi sistemului medical.

Către: Chicu Ion,prim-ministru al Republicii Moldovamun. Cișinău, Piaţa Marii Adunări Naţionale, 1de la Dinu…

Geplaatst door Dinu Plîngău op Vrijdag 10 april 2020

Igor Dodon l-a telefonat pe președintele CC
pentru „a înțelege ce s-a întâmplat”

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că decizia Curții de a suspenda legea ar fi „stranie”. „L-am sunat pe domnul Țurcan să înțeleg ce s-a întâmplat. Patru membri au votat pentru, iar domnul Țurcan a fost împotrivă și el are o opinie separată”, a declarat Igor Dodon. 

Înainte de a fi ales președinte al Curții Constituționale, Vladimir Țurcan era deputat din partea PSRM. Anterior, a fost deputat și din partea PCRM. În perioada 2002 – 2005 a fost ambasadorul R. Moldova la Moscova.

Astăzi, a avut loc o nouă ședință a Curții Constituționale de examinare a sesizării privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative.

Președintele CC Vladimir Țurcan s-a abținut de la participarea la ședință.

În urma ședinței care a durat peste șase ore, Curtea Constituțională a hotărât că Legea nr. 56 privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență este neconstituțională și decizia este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac.

Anterior, când legea a fost suspendată, Igor Dodon a declarat că una dintre soluții ar putea fi „Guvernul să vină cu un nou proiect de lege în Parlament”.

Cu toate acestea, măsurile sociale din cadrul proiectului de lege au fost votate pe 10 aprilie de către Comisia Situații Excepționale. Printre acestea figurează acordarea ajutor de șomaj în valoare de 2775 de lei, majorarea venitului lunar minim garantat de la 1107 lei până la 1300 lei, scutirea de plata patentei. Citește mai multe detalii despre măsurile sociale votate de către CSE.

Citește mai departe

Politică

O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi. Deputații cer audierea ministrului în legătură cu poziția MAEIE care se referă la evenimentele din 1992. Tot astăzi, Parlamentul a stabilit că utilizarea și comercializarea pungilor de plastic și a veselei de plastic vor fi sancționate. Deputații au mai creat o comisie de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor, au majorat vârsta-limită de încadrare în serviciul militar prin contract și au aprobat ca foștii președinți de Parlament să nu mai beneficieze de înlesniri la plata pentru serviciile comunale.

Tot astăzi, a fost votat un proiect care prevede ca petițiile care vor colecta 10.000 de semnături vor putea fi discutate în plenul Parlamentului.

PE LUNG  

Moțiune simplă împotriva ministrului de Externe

Deputații Blocului ACUM au depus o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi. Aceasta survine după ce săptămâna trecută șeful Diplomației de la Chișinău a declarat că „trupele ruse au intervenit factologic în Transnistria, în timpul războiului din 1990 de pe Nistru, pentru a opri vărsările de sânge”. Ulterior, mai multe organizații ale veteranilor au cerut demisia ministrului Ciocoi. Acesta, la rândul său, a  spus că declarațiile sale au fost interpretate eronat de presă. 

„Noi nu avem nevoie de o politica externă așa-numită ,,echilibrată”, care să promoveze interesele străine și de conjunctură. Noi avem nevoie de o politică externă consecventă, consistentă si predictibilă, care să promoveze doar interesele naționale ale țării noastre, în care integrarea europeana este obiectivul strategic major, deopotrivă cu stabilirea și promovarea colaborări cu toate statele, în baza principiilor fundamentale ale dreptului internațional. Nu factorul geografic sau militar trebuie să determine poziția noastră față de un stat sau altul, ci interesele noastre naționale față de acestea.” – se spune în textul moțunii.

Astfel, deputații cer audierea ministrului Aureliu Ciocoi „în legătură cu poziția MAEIE care se referă la evenimentele din 1992” și au solicitat ca să fie aduse explicații deputaților, veteranilor de război, cât și întregii societăți vis-a-vis de poziția Republicii Moldova pe plan internațional față de problema regiunii transnistrene și implicit față de conflictul de pe Nistru.

Utilizarea și comercializarea pungilor de plastic și a veselei de plastic vor fi sancționate

Utilizarea și comercializarea pungilor de plastic și a veselei de plastic vor fi sancționate. Parlamentul a aprobat, în lectura a doua, un proiect de modificare și completare a Codului Contravențional.

Potrivit proiectului, sancțiunile vor fi de până la 4 500 de lei pentru persoanele fizice și de până la 12 000 de lei pentru persoanele juridice.

Aceste prevederi se referă la utilizarea și comercializarea pungilor de transport fabricate din plastic, cu sau fără mâner, cu grosimea peretelui egală sau mai mare de 50 de microni, furnizate consumatorilor la punctele de vânzare de bunuri; a pungilor de plastic subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj ; și a pungilor din plastic foarte subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj.

„Aceste articole nu pot fi reciclate și rămân să polueze solurile și apa pentru zeci de ani înainte doar după o singură utilizare. Ele trebuie eliminate din circuit printr-un efort colectiv. Aceasta presupune și o schimbare de obișnuință a fiecăruia dintre noi. Trebuie să renunțăm la ele pentru că aerul și apa este mai important să le menținem să le protejăm.ˮ, a menționat deputatul Dumitru Alaiba.

Anterior, deputații au aprobat modificări și completări la legislație prin care au fost interzise etapizat, începând cu 1 ianuarie 2019, utilizarea și comercializarea pungilor de plastic, iar, începând cu 1 ianuarie 2021 – interzicerea totală. Sancțiunile vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2021 și pentru utilizarea și comercializarea farfuriilor, paharelor, a altor accesorii ale serviciilor de masă, precum și a bețișoarelor de unică folosință fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile.

Petițiile care vor colecta 10.000 de semnături vor putea fi discutate în plenul Parlamentului

Cetățenii vor putea să adreseze Parlamentului petiții colective: Inițiativa care va aduna 10 000 de semnături va fi dezbătută în plen

Proiectul de lege înaintat de deputații PAS, Radu Marian și Dan Perciun, a fost votat azi, în prima lectură. Proiectul a provocat dezbateri aprinse în Parlament, deputații majorității parlamentare declarând că pentru lectura a doua vor înainta mai multe îmbunătățiri.

„Propunem un proiect de lege prin care vocea oamenilor va fi mai auzită în Parlament, iar inițiativele și subiectele care îi interesează vor avea acces direct în acest for. Lansăm în premieră pentru Republica Moldova un mecanism de petiționare colectivă prin care oamenii se vor putea mobiliza pentru a înainta un subiect pe ordinea de zi a Parlamentului”, a declarat deputatul Radu Marian.

Mecanismul de petiționare presupune:

  • inițiativa va putea fi semnată în format fizic pe hârtie, dar și online pe un website special care va fi elaborat de Parlament;
  • semnătura se va considera valabilă dacă aceasta va conține numele, prenumele, codul personal și domiciliul semnatarului;
  • fiecare inițiativă va avea 60 de zile la dispoziție pentru a acumula 10.000 de semnături;
  • când pragul va fi atins, inițiativa va fi supusă audierilor publice de către comisia de profil, apoi urmând procedura parlamentară, va putea fi înaintată la Biroul Permanent al Parlamentului pentru a fi inclusă pe ordinea de zi a Plenului.

„Dacă va fi votată și în a doua lectură, legea va permite cetățenilor să adreseze Parlamentului petiții colective, ceea ce va responsabiliza Parlamentul pentru o cauză comună”, susțin autorii.

Vârsta-limită de încadrare în serviciul militar prin contract va fi majorată

Parlamentul a aprobat, în prima lectură, un proiect de modificare a legislației în domeniu, potrivit căreia vârsta-limită de încadrare în serviciul militar prin contract va fi majorată. Proiectul, înaintat de deputații PSRM, a fost criticat de deputați ai Blocului ACUM, care au spus că Armata Națională ar trebui să încadreze mai mulți tineri profesioniști, și nu pensionari.  „Se extinde vârsta persoanelor care pot fi încadrate în Armata Națională în specialități ”deficitare” până la 60 de ani. Acum vârsta este 45 ani. Asta înseamnă că persoane care au, de exemplu, 59 de ani, pot fi încadrate în funcții din sistemul Ministerului Apărării”, a menționat deputatul Blocului ACUM Sergiu Litvinenco.

Pe de altă parte, deputatul PSRM Vasile Bolea a menționat de la tribuna Parlamentului că proiectul are drept scop completareai Forțelor Armate cu cetățeni cu specialități deficitare. Astfel, la decizia conducătorului structurii militare, vârsta-limită de încadrare în serviciul militar prin contract poate fi majorată, dar nu mai mult de vârsta-limită de aflare în serviciul militar prin contract. Această prevedere va putea fi aplicată o singură dată pe timpul îndeplinirii serviciului militar.

„Limitarea actuală defavorizează structurile militare în raport cu alte structuri, precum și ridică semne de întrebare referitor la accesul echitabil al cetățenilor la angajare. Din informațiile existente constatăm că nivelul de completare a structurilor militare este scăzut comparativ cu cel al altor instituții de stat din domeniile securității naționale, ordinii publice și a justiției. Una din cauze este că cetățenii care au îndeplinit serviciul militar prin contract și care au plecat din structurile militare în perioadele anterioare nu pot fi încadrați deoarece au atins vârsta-limită de 45 de ani”, se menționează în nota informativă a proiectului de lege.

Foștii președinți de Parlament nu vor mai beneficia de înlesniri la plata pentru serviciile comunale

Foștii președinți de Parlament nu vor mai beneficia de înlesniri la plata pentru serviciile comunale. Parlamentul a aprobat, în lectura a doua, un proiect de modificare a Legii privind statutul deputatului în Parlament. Inițiativa legislativă aparține deputatului PSRM Vasile Bolea

„Respectiva prevedere legală a fost elaborată cu abatere de la tehnica legislativă. Sintagma „înlesniri la plata pentru serviciile comunale”, regăsită în textul legii, pare a fi una vagă, lipsită de claritate, or, limita acestor înlesniri nu poate fi determinată cu certitudine”, se menționează în nota informativă a proiectului.

Comisia de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor

Parlamentul a constituit comisia de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor. Aceasta va include 9 membri, reprezentanți ai diferitelor fracțiuni parlamentare, și anume: Anatolie Labuneț și Vitalii Evtodiev (PSRM), Angel Agache și Vasile Bîtca (PDM), Lilian Carp și Veronica Roșca (Fracțiunea PAS, Blocul ACUM), Vasile-Andrei Năstase și Stela Macari (Fracțiunea ACUM Platforma DA) și Denis Ulanov (Fracțiunea Partidului ȘOR). Deputații l-au ales pe Lilian Carp președinte al comisiei, pe Angel Agache – vicepreședinte și pe Vitalii Evtodiev – secretar al comisiei.

Membrii Comisiei de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor au făcut declarații pe propria răspundere privind lipsa conflictului de interese. 

În activitatea sa, comisia va antrena instituțiile responsabile, va audia toate părțile implicate și va prezenta Parlamentului un raport în termen de 90 de zile.

„După destrămarea URSS, Republica Moldova a moștenit o avere impresionantă, estimată la peste 200 de milioane de dolari. Acest patrimoniu imens moștenit de la organizația sindicală unională includea imobile, stațiuni turistice, sanatorii, baze sportive, campinguri și tabere de odihnă. Investigațiile jurnalistice în care sunt prezentate cazurile de gestionare frauduloasă a patrimoniului sindicatelor din Republica Moldova, prin intermediul Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, demonstrează faptul că liderii acestora nu au fost preocupați de apărarea și protejarea drepturilor angajaților, inclusiv ale celor patrimoniale”, menționează autorii inițiativei legislative în nota informativă a proiectului. Inițiativa aparține unui grup de deputați de la Fracțiunile PAS și Platforma DA Blocul ACUM.

Citește mai departe

Politică

Dacă duminica ar avea loc alegeri / Un sondaj ne spune cine ar ajunge în parlament și cine ar fi președinte

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare, în Parlament ar accede trei partide – Partidul Socialiștilor (PSRM), Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Democrat (PDM). Cel puțin aceasta arată un sondaj realizat și prezentat astăzi de compania de consultanță Intellect Group.

Cercetarea a mai arătat că dacă duminica următoare ar fi organizate alegeri prezidențiale, atunci lupta se va între reprezentantul PSRM și cel al PAS

Sondajul a fost realizat de Intellect Group, în comun cu asociația Spero. Reprezentanții companiei au declarat că și-au asumat toate cheltuielile pentru realizarea chestionarului. De asemenea, ei au menționat că sondajul a inclus 20 de întrebări, dintre care presei au fost prezentate doar 10. Celelalte întrebări, compania le va folosi pentru consultanță în campania electorală. De notat că Intellect Group a realizat un sondaj și înaintea alegerilor generale locale din Chișinău, din octombrie 2019, unde l-a arătat favorit la funcția de primar general pe Ion Ceban, actualul edil al capitalei.

PE LUNG

Astfel, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare pentru PSRM ar fi votat – 31% dintre cetățeni,pentru  PAS – 21,3%, pentru PDM – 8,2 %. Partidul ȘOR ar fi acumulat  3,7%, PPDA – 3.1%, Partidul Nostru – 2,7%. 9,3% din cei chestionați au răspuns că nu ar vota, iar 14,3% nu au răspuns sau nu au vrut să răspundă la întrebare.

Dacă se ia în calcul voturile celor deciși, atunci rezultatele ar arăta în felul următor:  PSRM 40,6%, PAS -27,9% și PDM – 10,7%.

În același timp, sondajul relevă că dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri prezidențiale, cel mai probabil în turul II ar fi acces reprezenții PSRM și PAS. Astfel, 35,4% din respondenți au declarat că ar vota pentru reprezentantul PSRM, pentru candidatul PAS – 24,3%, iar pentru cel al PDM – 4,7%.

Despre alegerile parlamentare în circumscripția Hâncești care chiar vor avea loc pe 15 martie au știut doar o treime din respondenți.

Încrederea în politicieni

Politicienii care se bucură de cea mai mare încredere din partea votanților sunt Igor Dodon, Zinaida Greceanîi și Maia Sandu, arată cercetarea. În procente, rezultatele sunt distribuite după cum urmează: Igor Dodon – 38,4%, Zinaida Greceanîi – 26,4%, Maia Sandu – 23,1% și Ion Ceban – 15,1%.

Rezultatele s-au schimbat atunci când respondenții au fost întrebați cine dintre politicieni chiar ar putea să le îmbunătățească viața. Ceban a dispărut din top, iar Greceanîii a căzut pe ultimul loc din top. Rezultatele au arătat în felul următor: Igor Dodon 32,4%, Maia Sandu – 22,6%, Pavel Filip – 6,9%, Ilan Șor – 3,5%, iar Andrei Năstase – 3,3,%. Alte 25 la sută au preferat să nu răspundă sau nu au știut. 

În același timp, respondenții consideră că socialiștii, democrații și membrii ȘOR sunt mai activi în localitățile țării decât ceilalți. Din cei chestionați au răspuns că PSRM – 86%, PDM – 66%, Partidul ȘOR – 46%, PAS – 27 %, Platforma – 22 %, iar Partidul Nostru – 12%.

Veșnica-ntrebare. Încotro? 

Potrivit cercetării, adepții aderării la UE și cei la Uniunea Euroasiatică sunt aproximativ la același nivel. Cei mai mulți dintre cetățeni își doresc „relații bune cu toți”.

Astfel, pentru stat în componența UE – au optat 19,6%, pentru stat în Uniunea Euroasiatică au optat 19,4 %. Pentru stat independent, neutru au optat 21,4%, iar pentru relații bune cu toți 35,9. Pentru stat în componența României au pledat doar 3,7%. 

În același timp, la nivel local, cele trei mari probleme depistate de oameni sunt economice: minimul de existență și prețurile -21.1%, veniturile mici 19,3% șomajul 12,2 %, medicina – 11,3 %, pensiile 10,2%.

 Cine a avut de pierdut în urma coaliției PSRM – Blocul ACUM?

La această întrebare, oamenii au spus că cei mai mari perdanți în această ecuație sunt cei de la Platforma DA și Blocul ACUM în general. Mai exact, iată cum arată opiniile respondenților: doar PSRM – 7,5 %, doar PAS – 11, 7%, doar Platforma DA – 23,5 %, Blocul ACUM – 15,5%. PSRM și ACUM 10,2 %. Toți au pierdut 19,2%

Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 ianuarie pe un eșantion de 1134 de persoane. Marja de eroare 3%. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie16 ore în urmă

Cât costă să-ți reînnoiești încălțămintea

Sigur ai și tu măcar o pereche de încălțăminte preferată, pe care o porți cu plăcere, dar care ajunge într-o...

Social17 ore în urmă

„Raiul” sovietic și turnătorii. Interviu cu Viorica Olaru-Cemîrtan, Doctoră în istorie

Viorica Olaru-Cemîrtan este istorica care a cercetat luni în șir arhivele ascunse de sovietici despre deportările din Basarabia, a discutat...

Cultură18 ore în urmă

Neesențialii: artiștii

Ei sunt oamenii care și-au pus talentul și toată dedicarea la bătaie și au încercat să-și creeze o viață bună...

Social22 de ore în urmă

8 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 330 cazuri noi de infectare și 11 decese 

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

Pandemia în Italia: „Cu toții a trebuit să învățăm o lecție”

Acuzată că a reacționat prea târziu, că a permis răspândirea virusului COVID-19 prin întreaga Europă, după cinci luni de luptă...

Divertisment2 zile în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Social2 zile în urmă

7 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 235 cazuri noi de infectare și opt decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică6 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

PoliticăO săptămână în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031