Produsul moldovenesc de lux. Cum a ajuns macroul popular în Republica Moldova

Felii de pește afumat, lucios și puternic aromat, tăiate gros și așezate lângă rondele de ceapă, cartofi mari fierți și bine asezonați cu mărar, ulei și sare. Așa s-a întipărit în memoria multora imaginea mesei care, în copilărie, aducea senzația de bine, de familie.  

Vedeta acestei farfurii este macroul afumat, care a devenit subiectul ce a inundat spațiul public în ultimele zile.  „Noi pe vremuri mâncam pește afumat numai de sărbători și, acum, la fel, vom mânca numai de Anul Nou!”, este una dintre cele mai populare reacții la știrea despre faptul că macroul afumat s-a scumpit, ajungând în unele magazine la circa 300 de lei/kg. 

Enlarge

foto-macrou-in-magazine-sursa-info1.md_

Sursa: info1.md

Enlarge

Macrou-1zdgust

Sursa: zdgust.md

Subiectul macroului a ajuns până și pe agenda politicienilor, care au acuzat guvernarea că prețul peștelui afumat preferat de moldoveni aproape s-a dublat. În realitate, costul acestui produs, importat integral din străinătate, nu are nicio legătură cu autoritățile de la Chișinău, după cum a confirmat și ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în ultima ședință a Guvernului.  

Creșterea prețului se explică prin restricțiile impuse de Comisia Europeană asupra cantității de pește ce poate fi capturată, dar și prin majorarea plăților oferite pescarilor per kilogram pescuit, se arată într-un comunicat oficial al Consiliului Norvegian pentru Produse din Pește și Fructe de Mare.  

Potrivit datelor oficiale, Norvegia este al doilea cel mai mare exportator de produse din pescuit și acvacultură, în principal somon atlantic crescut în ferme.

Ne-am întrebat în redacție cum se face că un produs care nu face parte din bucătăria tradițională moldovenească/românească, a ajuns să fie atât de popular, dorit și discutat printre moldoveni. 

„Peștele îl cumpăram doar la ocazii speciale, când venea mama de la Chișinău să vadă dacă suntem bine 

Macroul afumat s-a întipărit în memoria colegelor mele din redacție ca un produs rezervat sărbătorilor sau momentelor rare, considerat o delicatesă de care nu te puteai bucura în fiecare zi. 

Colega mea Oxana își amintește limpede că, în copilărie, vedea acest pește drept un simbol al bunăstării familiei. „Într-o zi, părinții mei s-au întors de la oraș și au pus pe masă un macrou grăsuț, strălucitor, afumat. Eram uimită, nu era nici ajunul Crăciunului, nici Paștele. Pentru prima dată cumpăraseră un asemenea produs de lux, așa, fără vreo ocazie.” 

A mâncat atunci atent și încet feliile tăiate generos de mama și împărțite egal între toți. A ținut neapărat să împărtășească experiența cu prietenii: „Știam că nu m-ar fi crezut dacă le-aș fi spus că am mâncat macrou afumat vara, într-o zi obișnuită. Doream să am dovada. Mi-am dus degetele la nas de zeci de ori până s-a lăsat seara. Aveam nevoie și eu să mă conving că a fost real, că părinții mei ajunseseră, în sfârșit, să-și permită macrou afumat fără ocazie”, ne povestește Oxana. 

Pentru o altă colegă, Renata, macroul are un gust amestecat cu amintiri dintr-o perioadă mai grea. Tatăl ei fusese internat la Spitalul Cardiologic din Chișinău, mama făcea naveta între Chișinău și Bălți, iar ea rămânea cu bunica. 

„Mama Marcica, așa îi spuneam bunicii, nu prea avea bani să ne răsfețe cu bucate alese. În iarna aceea am trăit mai mult cu cartofi fierți: cu ulei și sare, cu brânză de oi… iar delicatesa noastră supremă erau cartofii cu macrou”, își amintește Renata. Cu această „delicatesă” le alinta bunica de fiecare dată „când venea mama de la Chișinău să vadă dacă suntem bine.” 

Macroul se mânca atent și încet, pentru a savura fiecare bucățică, dar și pentru a păstra echilibrul perfect între pește și cartofi, povestește Renata.  

Produsul de lux moștenit din perioada sovietică 

Conform specialiștilor, din punct de vedere tehnic, macroul este un peşte ideal pentru conservare și afumare: carnea sa grasă şi fermă suportă bine marinarea și afumarea, ceea ce, ulterior, a permis gospodinelor să reproducă chiar și acasă gustul cunoscut de toți

Răspunsul la întrebarea de ce scumpirea acestui produs a stârnit un val atât de mare de reacții l-am căutat în istorie. Atașamentul emoțional al moldovenilor față de macroul afumat își are rădăcinile în perioada în care acesta a apărut pentru prima dată pe piața locală. 

„Macroul a ajuns în bucătăria moldovenilor în perioada când Republica Moldova făcea parte din Uniunea Sovietică, atunci când URSS a promovat dezvoltarea industriei pescuitului și a procesării produselor piscicole. Flotele oceanice și uzinele de conserve din porturi precum Odesa, Riga sau Vladivostok asigurau aprovizionarea cu pește din Marea Nordului și Marea Baltică pentru republicile interioare. Conservele de macrou în ulei sau în sos erau ieftine, nutritive și rezistente la depozitare”, explică Natalia Grădinaru, doctoră în istorie la Institutul de Patrimoniu Cultural, într-un răspuns oferit pentru Moldova.org. 

În unele localități din țară, macroul conservat era mai greu de găsit, așa că gospodinele cumpărau pește congelat sau sărat, uneori afumat, pe care îl conservau acasă în borcane, adesea cu ulei. Ulterior, era pus pe mesele de sărbătoare — la Paște, Crăciun, nunți sau cumetrii. „Astfel, produsul a dobândit o valoare ritualică, devenind un element esențial al mesei festive”, subliniază cercetătoarea. 

Ea mai adaugă că, în timp, macroul afumat a ajuns să poarte o dublă semnificație: o combinație între nostalgia față de perioada sovietică, prin care au trecut moldovenii, și gustul simplu, dar autentic, care a rămas în memoria colectivă.  

Rețeta de macrou cu cartofi fierți și ceapă, populară chiar și peste ocean

Pe creatorii de conținut americani, care filmează videoclipuri de tip mukbang, ne-am obișnuit să-i vedem mâncând, de regulă, preparate de tip fast-food. În ultima vreme însă, tot mai mulți dintre ei s-au filmat degustând macrou afumat cu cartofi fierți și ceapă, etichetând clipurile drept “Russian food mukbang”. Tendința a ajuns peste ocean după ce acest tip de conținut a devenit extrem de popular în Europa de Est. 

Mukbang – tip de conținut online în care o persoană consumă cantități variate de mâncare (de obicei produse de la lanțuri fast-food, populare și accesibile) în timp ce interacționează cu publicul sau oferă impresii despre gust și textură.

@saerijane Thank you Slavic baddies for putting me on!!! #coldsmokedmackerel ♬ Dvorak-Slavonic Dances OP.72-2 – 中央芭蕾舞团交响乐团

@dianakonfederat Cold smoked mackerel for lunchik today! 🐟 #mackerel #coldsmokedmackerel #smokedfish #fish #slavic #slav #slavictiktok #russianfood #russianstore #ukrainian ♬ original sound – Diana Konfederat

@alenavee Cold smoked mackerel #mukbang #russianfood #slavicfood ♬ Coffee and Chords – ya-su

Încă din primul an de facultate, lucrând în redacția de investigații Cu Sens, am înțeles că prefer temele sociale și poveștile umane. M-am alăturat echipei Moldova.org la sfârșitul anului 2025 din dorința de a privi dincolo de probleme și a arăta că soluțiile sunt uneori mai aproape decât pare. Fie că scriu despre politică, economie sau justiție, încerc mereu să răspund la aceeași întrebare: cum aceste probleme influențează viața de zi cu zi a oamenilor și ce poate fi schimbat. Vreau să contribui la promovarea jurnalismului constructiv.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.