PE SCURT
Câteva zile în urmă, primarul Ion Ceban a mai întreprins o vizită la stația de epurare din Chișinău. Acesta a constatat „catastrofa ecologică” cauzată de nămolul depozitat și a promis că până la 1 martie S.A. „Apă-Canal Chişinău” va veni cu un plan pentru lichidarea mirosurilor neplăcute și evitarea agravării situației, după ce va consulta experții străini.
Totuși, președinta Centrului Național de Mediu Ina Coșeru zice că problema mirosului vine de la stație care se află în construcție și din cauza deversărilor neprelucrate ale agenților economici.
PE LUNG
Potrivit primarului, mirosul urât vine de la nămolul acumulat la stație pe parcursul ultimilor 10 ani. Dacă facem o paralelă cu situația din Soroca, în apropierea Cetății Soroca acolo unde sunt amplasate țevile de evacuare a apelor menajere care se deversează direct în râul Nistru, mirosul este asemănător.
Dar orașul Soroca nu are o stație de epurare și nu produce nămol așa cum se întâmplă la Chișinău, însă mirosul urât persistă și acolo.
În septembrie anul trecut, Ziarul de Gardă a făcut o vizită inopinată la stația de epurare și a constatat că 50% din instalațiile stației se aflau în reparație, iar aceasta lucrează în regim forțat. Patru decantoare primare se află în reparație din primăvara anului curent. Stația funcționează doar cu două decantoare. În reparație se află trei decantoare secundare, bazine în care nămolul activ este sedimentat, iar apa se limpezește.
În septembrie 2019 s-a făcut și o analiză a apei menajere ieșită din stația de epurare. S-a stabilit că norma acceptată a azotului amoniacal a fost depășită de 43 de ori, iar a detergenților a fost depășită de 50 de oi. De asemenea, norma acceptată de fosfor a fost depășită de patru ori.
În aceeași perioadă Chișinăul a simțit un miros mult mai puternic decât în alte zile. Atunci, circa trei tone de resturi de pește au fost depistate în grătarele de la stația de epurare. Mai târziu, s-a depistat că doi agenți economici au deversat resturile în stație. Atunci S.A. „Apă-Canal Chişinău” dădea vina și pe compania producătoare de etanol Zernoff așa cum o făcea din 2016 încoace de când au semnat un contract. În scurt timp după ce au făcut analize, instituția și-a cerut scuze publice de la companie.
Atunci și fostul ministru al Mediului, Valeriu Munteanu spunea că „stația de epurare a apelor este defectă, lucru care nu s-a mai întâmplat până acum în acest fel, pentru că mai existau defecțiuni în urma cărora era emanat un miros înțepător, dar vreo astfel de culoare și pregnanță, nu cred că a fost vreodată”, comentând faptul că în râul Bâc se deversa după epurare, apă cu o nuanță albă.
Dosare penale pentru poluare
Ulterior, au fost intentate două dosare penale de Procuratura Generală în cazul mirosului neplăcut din Chișinău.
În octombrie 2019, după investigațiile preliminare și constatările specialiștilor, Procuratura Generală a pornit cauza penală pe faptul poluării apei și aerului în municipiul Chișinău, cât și pe faptul gestionării incorecte a mijloacelor financiare.
Astfel, procurorii au scos la iveală că poluarea aerului din municipiul Chișinău și apei râului Bâc se datorează faptului că nu a fost respectat procesul tehnologic la Stația de epurare a municipiului Chișinău. Drept urmare, prejudiciile cauzate mediului înconjurător în rezultatul încălcării legislației constituie aproape 40 milioane lei.
De asemenea, procurorii au stabilit că factorii de decizie ai SA ,,Apă-Canal Chișinău” au admis infracțiuni de abuz în serviciu în întreținerea procesului tehnologic de tratare a apelor uzate, ceea ce a dus la un prejudiciu de peste 30 milioane lei.
Într-o vizită din ianuarie 2020, Ceban spunea că din 80% lucrări care trebuiau să fie finalizate în această lună conform planului, sunt maxim 20% îndeplinite. Din cele patru „metan-tancuri” pentru depozitarea și prelucrarea nămolul, doar unul este gata.
În ianuarie 2017, s-a dat startul reabilitării Stației de epurare și liniei noi de tratare a nămolului. Potrivit autorităților, finalizarea va avea loc în 2021. Lucrările se vor desfășura în două etape: construcție pe linia apei și construcție pe bază de nămol. Prin urmare, vor fi reabilitate 3 decantoare primare, 4 bazine de aerare și 7 decantoare secundare. Urmează a fi construite îngrășătoare pentru nămolul primar și nămolul biologic, vor instalate centrifugi, și va fi construit un rezervor de gaze.
„Până la vară scăpăm de miros”
Pe 4 februarie, Ceban a mai avut o vizită la stație. Acesta a zis clar: „capitala este în prag de o catastrofă ecologică… din cauza iresponsabilității autorităților municipale de până acum”. A mai promis că până la vară vom scăpa de mirosul urât. „Bani sunt”, a declarat anterior. Acum însă, nu sunt soluții. Așteaptă ca experții străini să le prezinte.
În campania electorală pentru alegerile generale locale repetate pentru Chișinău din 2018, la o emisiune televizată, Ceban spunea că „problema mirosului urât de la stația de epurare din Capitală poate fi rezolvată, în maxim doi ani și doar dacă se depune efort maxim, inclusiv financiar”.
„Dacă nu evacuăm și nu prelucrăm acest volum mare de nămol și noroi, atunci el ar putea să miroase încă 5 ani. Sarcina numărul 1 este de a reabilita stația de epurare, după prelucrare nămolul să fie evacuat”, a menționat acesta în campania electorală din 2018.
Totuși, Ina Coșeru, președinta Centrului Național de Mediu, spune că cele peste 500 mii de tone de nămol sunt depozitate pe teritoriul stație de nămol mai mult de 10 ani, fără vreo soluție. „Respectiv, trebuia să miroase tot timpul”. Dar, potrivit specialistei, mirosul urât de fapt vine de la stație, „activitatea căreia a fost dată peste cap din cauza reconstrucției anumitor trepte de epurare a apelor uzate”.
De asemenea, ecologista zice că mirosul urât vine și de la depășirea de substanțe chimice în apele uzate care ajung în stație. „Lipsesc stații de pretratare a apelor uzate la agenții economici care deversează în sistemul comun de canalizare”.
