În Republica Moldova, organizarea și prestarea serviciilor de gospodărire comunală revine autorităților publice locale. Fie că e vorba de managementul deșeurilor sau aprovizionarea cu apă și accesul la canalizare, primarii și consiliile locale trebuie să fie cei care caută resurse și asigură gestionarea eficientă a acestor servicii. În realizarea acestor funcții importante, aceștia depind de baza normativă creată de autoritățile publice centrale.
De multe ori, autoritățile locale nu au resursele și capacitatea necesară pentru a oferi servicii de gospodărire comunală eficiente și durabile. Aici intră în scenă autoritățile centrale, care pot fi un catalizator pentru schimbările în bine din localități. Înțelegerea situației reale și sprijinul lor în dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor publice de gospodărie comunală, inclusiv prin eliminarea barierelor și deficiențelor de ordin legislativ, sunt esențiale pentru APL-uri.
Ce este Barometrul lansat de „Mă implic” și cum poate fi de folos satelor din Moldova
Recent, echipa proiectului „Mă implic” a publicat „Barometrul lacunelor, contradicțiilor și constrângerilor existente în cadrul normativ aferent serviciilor de gospodărie comunală”, a treia ediție. Acesta aduce în prim-plan principalele probleme cu care se confruntă autoritățile locale când încearcă să dezvolte și să asigure prestarea serviciilor de gospodărire comunală. Documentul a monitorizat două dintre acestea: Serviciile de alimentare cu apă și canalizare și Serviciul public de management al deșeurilor solide. Lipsa banilor pentru dezvoltarea infrastructurii pentru aceste servicii este o problemă majoră în multe comunități rurale din țară. În unele cazuri, APL dispun de resurse financiare din bugetele locale sau din proiecte cu finanțare externă, dar se lovesc de dificultăți, cauzate de cadrul normativ neajustat la realitatea satelor din Moldova. Barometrul arată situația anume la această etapă, identificând soluții eficiente și realiste pentru legiuitori.
Ion Beschieru, co-autorul barometrului și consultant în domeniul reformelor naționale și administrației publice, spune că acesta indică principalele probleme cu impact foarte direct asupra activității practice a autorităților locale. „Rolul barometrului este de a oferi informații actualizate și verificate în teren privind lacunele și divergențele din cadrul normativ pentru a ajuta actorii vizați să le soluționeze.
Barometrul este de asemenea un imbold pentru autorități de a gândi neconvențional, arătând și exemple din practica altor țări. Mulți actori din domeniu aplică regulile în vigoare, dar nu găsesc soluții mai inovative sau neobișnuite care să aducă rezultate mai bune.
„Retrăim și noi pentru ce lăsăm în urma noastră”: ce spun primarii din localități
Primarii veniți la evenimentul de lansare a barometrului spun că mizează pe capacitatea acestuia de a influența legile ce vizează serviciile din mediul rural. Pentru mulți dintre ei, proiectul „Mă implic” este partenerul de dezvoltare alături de care au lansat servicii de gospodărire comunală în localitățile lor.
Elena Savițchi, primară în satul Borogani din Leova, a inițiat de curând serviciul de evacuare a deșeurilor cu suportul proiectului „Mă implic”. Din 2016 satul are un serviciu de aprovizionare cu apă și de canalizare. „Barometrul este un instrument model de transparență, de asigurare a legăturii în ambele direcții – spre legiuitor, spre utilizatori, spre clienți, spre APL”, spune ea. Speră că în scurt timp vor fi adoptate legi care să-i ajute să implementeze proiecte și servicii calitative și durabile pentru cetățeni.
Aparent, oamenii din localitățile rurale sunt mai greu de convins să semneze un contract pentru un serviciu de gospodărire comunală, în special pentru evacuarea deșeurilor menajere. „Posibilitatea financiară a oamenilor de la sate nu coincide cu serviciile pe care ei le doresc și le merită”, spune Gheorghe Grigoraș, primarul de Ciuciuleni. Chiar dacă acesta le-ar ușura considerabil viața, un serviciu de acest fel presupune un tarif pe care nu toți sătenii sunt gata să-l plătească. Pare mai ușor și mai convenabil pentru ei, spune Anatolie Gnatiuc, primar în Fundurii Vechi, să pretindă că nu produc deșeuri sau că le reutilizează.
„Implementând proiectul de gestionare a deșeurilor în ultimii doi ani, ne-am convins că Republica Moldova devine o țară tot mai murdară din cauza inconștienței oamenilor. Ne dorim să dezvoltăm acest serviciu, să fim o localitate curată, un exemplu pentru alte sate și cetățenii din republică. Vrem și ca partenerii noștri de dezvoltare să ne vadă ca pe o țară curată și responsabilă”, conchide acesta.
Și primarul din satul Ciuciuleni, Gheorghe Grigoraș, consideră agravată starea ecologică din sate și că „e o bombă în viitor, pentru că ne facem și noi griji pentru ce lăsăm în urma noastră”. Pe lângă sugestiile barometrului, o potențială soluție este, în opinia lui, ca funcționarii autorităților centrale să fie familiarizați din proprie experiență cu administrația publică locală și să cunoască „din talpă” problemele localităților legate de serviciile de gospodărie comunală.
Barometrul – o sursă valoroasă de recomandări pentru autoritățile centrale
Autorii documentului observă la nivelul ministerelor deschiderea de a discuta problemele de gospodărire comunală. Observațiile sunt confirmate de către Grigore Stratulat, Secretar de Stat al Ministerului Mediului . Acesta a subliniat că devine tot mai necesară impunerea unor obligații gospodăriilor rurale privind gestionarea deșeurilor produse, fie ele organice sau de altă natură.
S-a discutat la dezbateri și despre lipsa unui mecanism eficient de licențiere a operatorilor mici se servicii publice de alimentare cu apă potabilă din zonele rurale, care nu gestionează și rețele de canalizare. Conform legii, licențierea operatorilor din domeniul alimentării cu apă și al canalizării este realizată de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Conform explicațiilor oferite de reprezentanții instituției, aceștia se conduc de Legea nr. 303 în acest proces, care permite licențierea operatorilor mici din localitățile rurale doar dacă aceștia întrunesc anumite condiții.
Alina Pleșca, șefa serviciului reglementări ANRE, propune drept una din soluții regionalizarea – delegarea responsabilităților de acest fel către operatorii din regiuni. „Conform Legii nr. 303, operatorii mici trebuie să aibă serviciu public de apă potabilă, de canalizare și de epurare. Dacă aceste condiții nu sunt întrunite, nici ANRE nu poate să-i licențieze pentru că nu ne putem depăși atribuțiile.”
Legea nr. 303 nu face diferență între operatori, fie ei mici sau mari. Astfel, în absența licenței ANRE, monitorizarea și controlul este responsabilitatea APL. O altă problemă semnalată de Alina Pleșca este lipsa de personal calificat, cu care se confruntă operatorii de la sate, care să calculeze pierderile, tarifele și să raporteze indicatorii. „Suntem deschiși să discutăm cu operatorii din localități și să vedem cum putem să-i ajutăm.”
Prezentarea barometrului a reunit la masa de discuții autoritățile centrale și locale. Un dialog mereu binevenit și o oportunitate de a comunica direct cu autoritățile centrale, spun reprezentanții APL. „Bănuiesc că am fost auziți și sper ca lacunele să fie cât mai bine rezolvate”, spune Dmitri Mosoreti, primarul comunei Risipeni din raionul Fălești.
Scutiri de TVA și mai mult accent pe dezvoltarea regională: ce s-a îmbunătățit de la lansarea Barometrului
Unele recomandări din edițiile trecute ale barometrului au fost incluse în câteva prevederi și legi adoptate în 2022-2023 de către executiv și legiuitor. Ion Beschieru, co-autorul documentului, spune că schimbările palpabile vin atunci când se adoptă schimbări legislative de către autoritățile centrale. „Din punct de vedere metodologic, în cadrul Barometrului noi considerăm că situația s-a îmbunătățit în ceea ce privește cadrul normativ doar atunci când o lege sau alt act normativ a fost adoptată de Parlament, Guvern sau de autoritatea abilitată. Uneori un proiect de act normativ este în curs de elaborare pentru o perioadă îndelungată de timp dar nu ajunge la etapa de aprobare, și atunci aceste eforturi nu pot fi considerate ca o soluționare efectivă a problemelor semnalate în barometru” În unele aspecte ce țin de gospodărirea comunală s-au făcut anumiți pași spre îmbunătățire în ultimii trei ani, de când au fost lansate edițiile anuale ale barometrului.
Îmbunătățiri pentru serviciul aprovizionare cu apă și canalizare:
- Serviciile comunale de alimentare cu apă și de canalizare prestate populației, sunt scutite de TVA cu drept de deducere.
- A fost creat Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală, care oferă posibilitatea acoperirii costurilor de cofinanțare a APL în proiecte cu finanțare externă. În prezent sunt deja implementate 13 asemenea proiecte în cadrul programului „Satul european”.
- În februarie 2023 a fost adoptată o nouă lege privind asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI), una din formele posibile de cooperare între comunitățile rurale.
Îmbunătățiri pentru serviciul de management al deșeurilor:
- După publicarea celei de-a doua ediții a barometrului în aprilie 2022, Ministerul Mediului a promovat spre aprobare acte normative: cu privire la uleiurile uzate, cu privire la anvelopele uzate și cu privire la vehiculele scoase din uz.
- Tot în 2022, Ministerul Mediului a promovat metodologia privind calcularea tarifelor la unele servicii publice de gestionare a deșeurilor municipale. Deși metodologia poartă un caracter de recomandare pentru APL, Executivul propune aprobarea tarifelor la serviciile publice de gestionare a deșeurilor în conformitate cu această metodologie.
Cum lucrează autoritățile locale cu aceste modificări și îmbunătățiri? Primarul din Risipeni spune că pentru satul său modificările s-au dovedit foarte utile. „Noi suntem la o etapă în care încercăm să oferim niște servicii publice de management al deșeurilor și de colectare selectivă a acestora din patru unități administrativ-teritoriale: comuna Risipeni, satul Izvoare, comuna Horești și comuna Taxobeni din raionul Fălești. Aici barometrul s-a dovedit a fi destul de potrivit pentru abordarea noastră cu privire la metodologia de calcul a tarifului, la problemele pe care le avem la contractarea beneficiarilor.”
Anatolie Gnatiuc din Fundurii Vechi spune că suportul de care au nevoie primarii și consiliile locale de la Guvern nu este doar unul financiar. De multe ori, această susținere poate fi logistică sau legislativă, destinată să-i ajute pe termen lung. Tot autoritățile centrale sunt cele care-i pot ajuta să convingă cetățenii să semneze un contract pentru serviciile de gospodărire și să achite un tarif pentru ele.
Autoritatea primarului sau a consilierilor poate fi insuficientă pentru a convinge un om că are nevoie de gestionarea deșeurilor sau de acces la canalizare. „Mai sunt cetățeni care au nevoie, până a semna contractul, să vadă legislația în față. E nevoie de o lege care să stipuleze că, dacă gospodăria consumă apă, este obligată să semneze un contract pentru serviciul de canalizare. Fiecare cetățean este consumator de bunuri și, desigur, el produce deșeuri”, spune primarul.
Autorii documentului spun că au mizat anume pe vizibilitatea barometrului în rândul autorităților publice centrale, responsabile de ajustarea cadrului normativ. La elaborarea acestuia au încercat găsirea unui echilibru dintre un limbaj pe înțelesul tuturor și un material care poate fi folosit la viitoarele discuții sau politici publice.
Studiul în limba română este disponibil pentru descărcare pe pagina web a proiectului “MĂ IMPLIC” aici.
Scopul proiectului de implicare civică în guvernarea locală „MĂ IMPLIC” este de a crea condiții ca populația din mediul rural din Republica Moldova să aibă acces echitabil la servicii comunale de calitate. Proiectul “MĂ IMPLIC” este finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și implementat de Skat Consulting.
