Guvernul a probat, în cadrul şedinţei de miercuri, noua Strategie Energetică pentru perioada 2007-2020, care are ca obiective principale extinderea cu 70 la sută a surselor energetice de generare existente în spaţiul autohton, diversificarea acestor capacităţi, liberalizarea pieţei energetice, aderarea sistemului naţional electroenergetic şi cel al gazelor la Tratatul comunităţii energetice şi Uniunea Transportatorilor de Energie Electrică (UCTE).
Ministrul Industriei şi Infrastructurii, Vladimir Antosii, a afirmat, în cadrul şedinţei, că, pentru aplicarea prevederilor acestei strategii sunt necesare investiţii de peste 2 miliarde de euro sau 165 milioane de euro pe an.
Potrivit economistului Veaceslav Ioniţă, pentru reformarea şi extinderea sistemului energetic sunt necesare fonduri de 1,5 miliarde de euro pentru următorii cinci ani. „Statul nu va putea asigura această sumă şi ea va putea fi oferită doar de investitori, care nu vor veni pe o piaţă unde nu sunt reguli clare, deoarece clasa politică este cea care dirijează această piaţă. Din cauza că presiunea politică este foarte mare, preţurile la energie sunt mai mult politice şi nicidecum economice”, a subliniat Veaceslav Ioniţă.
În vederea atragerii investiţiilor străine, Vladimir Antosii a declarat că proiectul strategiei a fost prezentat Comisiei Europene, care a aprobat eficienţa implementării acestei strategii. De asemenea, pentru luna septembrie a anului curent se preconizează o întrunire în cadrul Ministerului Industriei şi Infrastructurii a reprezentanţilor Comisiei Europene, autorităţilor şi investitorilor pentru obţinerea fondurilor necesare implementării strategiei. Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, accentul în noua strategie energetică trebuie pus pe crearea cadrului legislativ adecvat, în vederea liberalizării pieţei şi racordării acesteia la piaţa energetică din România şi Ucraina, fapt ce ar duce la formarea unor condiţii atractive pentru eventualii investitori.
„Nu este ceva normal ca reformarea sistemului energetic să fie amânată din 2010 pentru 2020, deoarece există un cadru legislativ relativ bun, dar care nu funcţionează. De exemplu, crearea Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energetică a fost un pas important în gestionarea pieţei energetice, însă din cauza amestecului interesului politic această agenţie nu a contribuit la formarea unor condiţii normale de funcţionare a pieţei. Avem legea care spune că agenţia este autonomă, dar avem o practică nocivă din cauza factorului politic”, consideră Veaceslav Ioniţă.
Necesitatea elaborării noii strategii a apărut ca urmare a trecerii Centralei de la Cuciurgan sub administraţia companiei ruseşti „RAO EĂS” , care a dus la reducerea asigurării cu energie electrică din surse proprii de până la 30 la sută şi la importarea energiei care asigură 70 la sută din consum. Astfel, conform declaraţiilor lui Antosii, cele 17 proiecte elaborate de specialişti şi care reprezintă noua strategie are ca scop final reducerea volumului energiei importate şi restructurarea sistemului energetic pentru a crea surse proprii de producere a energiei. O condiţie de bază, pentru ca Republica Moldova să devină membru cu drepturi depline al Comunităţii Energetice Europene, este aprobarea noii strategii şi de către Parlament.
„Investitorii aşteaptă aprobarea strategiei energetice şi cred că vor fi cointeresaţi de alocarea mijloacelor financiare atunci când „regulile de joc” vor fi mai clare. Mizăm pe atragerea investiţiilor private străine şi locale în construcţia şi reconstrucţia obiectivelor energetice”, a precizat Vladimir Antosii. Conform prevederilor strategiei energetice, finalizarea procesului de liberalizare a pieţei energetice este preconizat pentru 2008. // Flux
