De Anatolii Korenev
Parlamentul Republicii Moldova a fost dizolvat, iar în țară începe o nouă campanie electorală. Alegerile parlamentare anticipate vor avea loc la 28 noiembrie 2010. Rezultatele sunt greu de prognozat, deocamdată, dar este clar, de pe acum, că niciuna dintre părți – nici Partidul Comuniștilor, nici partidele care formează Alianța pentru Integrare Europeană – nu va obține majoritatea covârșitoare și, respectiv, nu va putea numi de sine stătător Guvernul. S-ar putea repeta situația din primăvara și toamna anului 2009, când niciuna dintre părți nu a putut alege în Parlament președintele țării, pentru care sunt necesare 61 de mandate de deputat.
Experții din Moldova și din străinătate analizează activ mizele vecinilor Republicii Moldova în alegerile anticipate, inclusiv rezultatul care ar fi favorabil Rusiei. Evident că și Moscova privește obiectiv asupră stării de lucruri: participanții la bătălia politică s-au încăierat. Lupta slăbește țara, ceea ce este pe placul celor care doresc lichidarea statalității moldovenești și unirea cu România.
Moscova nu poate fi satisfăcută de menținerea la putere a Alianței pentru integrare europeană. Partidele din actuala alianță au viziuni diferite despre viitorul Moldovei și relațiile cu Rusia, iar anul care a trecut a adus suficiente exemple referitor la politica antirusească a noii conduceri moldovenești.
Probleme în relațiile moldo-ruse au existat și anterior, dar pe durata mandatului președintelui interimar Mihai Ghimpu, numărul neînțelegerilor a crescut simțitor. Țara noastră este în drept să fie indignată de accentele anti-rusești ce țin de ”adevărul istoric” al lui Ghimpu și de politica sa de tensionare a relațiilor cu Federația Rusă.
Rusia este interesată ca Moldova să aibă o guvernare democratică durabilă, cu care s-ar putea dezvolta relații de prietenie, respectându-se suveranitatea și neuteralitatea RM. Venirea la putere a unei coaliții puternice, reprezentată de formațiuni politice responsabile – iată adevărata miză a Rusiei.
La 16 septembrie, la Moscova a avut loc întrevederea dintre șeful administrației prezidențiale ruse, Serghei Narîșkin și liderul Partidului Democrat, Marian Lupu. La fel, politicianul moldovean s-a întâlnit cu spicherul Dumei de Stat, președintele Consiliului suprem al partidului ”Edinnaia Rossia”, Boris Grîzlov, și cu președintele Comitetului pentru afaceri externe din Duma rusă, Constanin Kosaciov. A fost semnat un acord de colaborare dintre PDM și ”Edinnaia Rossia”.
Aceste întâlniri, la prima vedere – protocolare, arată că Moscova și-a activizat eforturile pe direcția moldovenească, după ce la 5 septembrie a eșuat încercarea de a depăși criza constituțională printr-un referendum ce să permită alegeri prezidențiale directe. Kremlinul este îngrijorat de aprofundarea crizei politice în Moldova și caută parteneri de încredere pentru a scoate țara din criză, inclusiv în interesul Rusiei.
Contactele cu Marian Lupu și Partidul Democrat arată pe cine anume consideră Moscova a fi capabil pentru crearea unei coaliții cu adevărat democratice. PD este consecvent în ceea ce ține de apărarea suveranității moldovenești și ține la prietenia cu Rusia. De pe poziții de stânga, Partidul Democrat caută soluții reale de pace în societatea moldovenească, antagonizată și obosită de ieșiri extreme.
Poziția principială a lui Marian Lupu nu a permis ”haiducilor” din alianță să anuleze neutralitatea consfințită în Constituție și să schimbe denumirea limbii din moldovenească în română. Anume Partidul Democrat a blocat în Parlament aprobarea unei decizii privind interzicerea simbolurilor comuniste, ca un prim pas pentru scoaterea PCRM în afara legii, spre care se îndrepta președintele interimar Mihai Ghimpu, cel care a decretat formarea unei comisii pentru studierea crimelor regimului comunist. Datorită Partidului Democrat a fost blocată aplicarea decretului scandalos a lui Mihai Ghimpu, care a declarat data de 28 iunie zi a ”ocupației sovietice”; decret care mai târziu a fost declarat nevalabil de către Curtea Constituțională.
Doar PDM a tratat cu seriozitate apelul asociațiilor de vinificatori din Moldova privind soluționarea problemelor la exportul în Rusia – cea mai mare piață de desfacere pentru vinurile moldovenești. Vinificatorii s-au adresat către toate partidele din Alianță, fără a aștepta soluții de la guvernul moldovean. Dintre toți liderii AIE, doar Marian Lupu a răspuns apelurilor și, beneficiind de relațiile pe linie de partid, a pus această chestiune în discuție în cadrul ultimei vizite la Moscova. În urma discuțiilor, s-a realizat un important progres în această problemă – după un lucru activ al experților, un șir de întreprinderi vinicole moldovenești au primit acceptul Rospotrebnadzor-ului pentru exportul în Rusia și – cel mai important – a fost deschis un terminal vamal pentru producția vinicolă moldovenească la Sankt Petersburg (ceea ce a încercat să obțină, fără rezultate, Vlad Filat în decurs de un an).
Pozițiile Partidului Democrat și ale Partidului Comuniștilor – un partener mai vechi al Moscovei în Moldova – coincid în chestiuni principiale ce țin de independența moldovenească și de aprofundarea parteneriatului strategic dintre Moldova și Rusia. O alianță dintre aceste două formațiuni în noul Parlament ar putea să fie puternic susținută și de societatea moldovenească. Merită atenție și faptul că, încă la 10 august a.c., Serghei Narîșkin s-a întâlnit la Kremlin cu fostul președinte Vladimir Voronin. Moscova arată fără echivoc că ar dori o alianță dintre PCRM și PD în noul Parlament și că ar ajuta unei astfel de coaliții să scoata țara din criză.
