Doi copii, Eric Maskin si Roger Myerson, se cearta in legatura cu modul in care sa-si imparta o placinta. Fiecare vrea o felie cat mai mare. Pentru a le lasa libertatea de alegere, profesorul lor, Leonid Hurwicz, gaseste o solutie: Eric taie placinta, iar Roger va avea prima optiune in alegerea feliei. Astfel, indiferent de preferintele sale initiale, Eric va fi motivat sa taie cat mai echitabil placinta. Acesta este cel mai simplu exemplu de mecanism de concepere a pietei compatibil cu motivatiile subiective ale indivizilor, teorie pentru care a fost acordat Premiul Nobel pentru economie in acest an.
Dezbatere veche, mecanism nou
In acest an, premiul Nobel pentru economie a fost atribuit americanilor Leonid Hurwicz, Eric Maskin si Roger Myerson, pentru teoria „conceperii mecanismelor“ pietei. In motivarea acordarii premiului, Academia regala suedeza a precizat ca aceasta teorie „ne permite sa distingem situatiile în care pietele functioneaza eficient de cele în care pietele functioneaza ineficient“. Potrivit Academiei, rezultatele cercetarilor celor trei economisti (in realitate matematicieni, specializati in teoria jocurilor) „confirma argumentul lui Friedrich von Hayek potrivit caruia pietele sunt eficiente in agregarea informatiilor private relevante“. De altfel, originile cercetarilor laureatilor din acest an ai Nobelului pot fi gasite in dezbaterea interbelica privind imposibilitatea calculului economic in socialism dintre Ludwig von Mises si Friedrich von Hayek, pe de o parte, si Oskar Lange, pe de alta parte. Primii sustineau ca, in lipsa proprietatii private si, implicit, a unui mecanism de formare libera a preturilor, nu poate exista calcul economic. Lange, in schimb, pornind de la premise prezente in opera lui Vilfredo Pareto, sustine ca preturile nu sunt altceva decat rate de schimb ale bunurilor, adica „mecanism contabil pentru distribuirea bunurilor si transformarii lor“. Astfel, pe baza unui model matematic, planificarea economica centralizata ar putea fi mai eficienta decat piata libera.
Dovezile empirice si constructiile teoretice
„Desigur, secolul XX a adus destule dovezi empirice privind succesul economiei capitaliste si esecul celei socialiste (confirmand argumentele Mises si Hayek), insa un teoretician nu ar trebui sa renunte la intrebari numai pentru ca empiric acestea par a avea deja un raspuns“, crede Roger Myerson. In pofida intuitiilor lui Hayek privind dispersarea informatiilor si a motivatiilor individuale, sustine Myerson, economistii implicati in dezbaterea calculului economic nu detineau un model teoretic de analiza a motivatiilor. Pe urmele lui Hurwicz, Myerson sustine ca indivizii au interesul ascunderii informatiilor private in efectuarea schimburilor economice pentru a-si intari pozitia de negociere (cu costul departarii de alocarea cea mai eficienta a resurselor, in sensul optimului Pareto), dar au nevoie si de stimulente individuale pentru a actiona (pe care socialismul nu le poate acorda). Iar stimulentele, posibile doar in conditiile unui sistem de proprietate privata, par a fi mai importante, sustin cei trei laureati.
Privatizarea frecventelor
„Pe o piata imperfecta ori in care si alte valori in afara eficientei sunt importante, poate fi construit un caz in favoarea interventiei guvernamentale. Insa acest rol nu trebuie identificat cu planificarea centrala. In practica, acest rol poate fi introducerea si aplicarea «regulilor jocului»“, este concluzia lui Leonid Hurwicz, parintele mecanismului de concepere a pietelor.
Teoriile celor trei economisti americani au fost criticate pentru caracterul static al analizei (nu pot fi aplicate unei economii dinamice) si pentru complexitatea calculelor matematice, care le fac greu de pus in practica. Ei pornesc de la ideea unor preturi statice, gata formate, ignorand faptul ca economia se ocupa cu studiul procesului prin care preferintele subiective sunt exprimate in fenomene de piata observabile (abia dupa ce individul a actionat si nu inainte) precum preturile si cantitatile. Potrivit profesorului Alexander Tabarrok, de la George Mason University, cea mai importanta aplicare a mecanismului de concepere a pietelor a fost privatizarea frecventelor de emisie in cazul telefoniei mobile, radioului si televiziunii. Mecanismul de concepere a pietelor le-a aratat guvernantilor ca pot strange bani buni din privatizare, insa adevaratul castig pentru consumatorii individuali a aparut numai cand frecventele, al caror potential se irosea in bratele monopolului guvernamental, au fost cedate sectorului privat. Altfel spus, daca accepti proprietatea privata, nu mai ai nevoie de mecanismul de concepere a pietei. // Saptamana Financiara
