Connect with us
"
"

Politică

Poporul gândește // Analistul Victor Ciobanu, despre manipulare

Publicat

pe

Cine a spus că e greu să înveți când ajungi la pensie s-a înșelat. Avocații campaniei „Poporul gândește” au demontat stereotipul și învață cu mare ardoare ce înseamnă manipularea, știrile false și propaganda. La a doua întâlnire a avocaților, a participat și analistul politic Victor Ciobanu, care i-a ajutat să analizeze evenimentele curente.

Unul dintre exemplele date de analist este atragerea investitorilor în sectorul bancar și cum prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, s-a întâlnit, la sfârșitul lunii iunie, cu afaceriștii americani ca să discute acest subiect. Potrivit analistului, străinii nu se grăbesc să investească în Republica Moldova pentru că nu avem piață în domeniu. „Un investitor normal ce face? Angajează o firmă de consultanță, care să-i spună despre oportunitățile și riscurile din sectorul bancar. Consultanții vor căuta informații despre ce s-a întâmplat în sectorul bancar. Ei o să vadă că trei bănci au fost lichidate, alte trei sunt supravegheate, iar Banca Națională a fost devalizată. Cum poți să vii să investești aici, când poți să te trezești într-o zi fără bani, fără nimic?”, se întreabă analistul.

De asemenea, s-a discutat despre recomandarea primului-ministru către cetățenii americani de a investi în sectorul energetic din R. Moldova. La acest subiect, Victor Ciobanu spune că există persoane interesate să spele miliarde prin schemele de furt a gazului prin Transnistria și amintește de promisiunile frecvente de interconectare cu România la piața energetică europeană. „Astfel se va termina business-ul lor! Piața o să devină transparentă și oricine va putea să vadă costul la gaz. Atunci mai puțin o să ne intereseze dacă gazul o să fie rusesc sau din altă parte. Piața este comună, europeană și nu se scrie pe molecule ce fel de gaz este”, le-a spus analistul politic avocaților campaniei.

În cadrul campaniei „Poporul gândește”, avocații vor mai avea alte două întâlniri unde vor învăța cum să analizeze evenimentele, cum să-i convingă pe oameni să se informeze din mai multe surse și să pună la îndoială veridicitatea unei informații. Ulterior, avocații vor avea patru deplasări în câteva localități din Moldova pentru a pune în practică cele învățate.

Politică

Perlele politicienilor din ultimii 10 ani

Publicat

pe

De către

Evenimentele politice s-au perindat în ultimii zece ani cu atâta rapiditate, încât cel mai probabil vor intra ca un capitol separat în istoria modernă a politicii moldovenești. S-au creat alianțe politice, au dispărut alianțele, s-a pierdut în istorie „marele” Voronin și PCRM, a apărut și a dispărut un oligarh, au apărut alte elite politice, ș.a.

Pe fondul pestriț de evenimente politice, un lucru a rămas neschimbat – politicienii au excelat prin declarații trăsnite. Unii dintre politicieni sunt acum mai cunoscuți pentru ceea ce au spus decât pentru ceea ce au făcut. Moldova.org îți propune cele mai cunoscute perle ale politicienilor din ultimii zece ani.

Marian Lupu: „Hai țineți-vă măcar un pic în „golgoci””

În 2013, fostul lider al PDM Marian Lupu deținea funcția de președinte al Parlamentului. La una dintre ședințe, regretatul deputat Ion Butmalai a declarat că a simțit miros de alcool din partea liberalului Gheorghe Brega și i-a propus să se ducă la cantina Parlamentului unde erau „murături și lapte acru”. „Nu…, asta deja este dezgustător. Eu înțeleg că aici sunt oameni cu varii nivele de cultură. Dar vă rog, hai țineți-vă măcar un pic în „golgoci”, a fost reacția lui Marian Lupu.

Marian Lupu: „Voi nu știți ce înseamnă când eu zgâlțâi”

În 2013, fostul lider democrat Marian Lupu și Grigore Petrenco s-au îmbrâncit în Parlament, cei doi fiind despărțiți de ceilalți aleși ai poporului. După aceasta Marian Lupu a comentat incidentul: „Voi nu știți ce înseamnă când eu zgâlțâi. Eu aproape l-am îmbrățișat frățește, părintește”.

Ion Muruianu: Jurnaliştii, „câini turbaţi, periculoşi pentru societate”

În 2010, în cadrul adunării generale a judecătorilor, Ion Muruianu, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a declarat că jurnaliștii se transformă uneori „în câini turbați care devin periculoși pentru societate prin minciunile pe care le răspândesc”. Patru luni mai târziu el a fost demis.

Mihai Ghimpu: „Ei sug, și sug, și sug, iar noi tăcem”

„Asemenea unor insecte care stau pe spatele animalelor, comuniștii sug, și sug, sug, și sug, și sug, iar noi tăcem. Noi trebuie să luăm ciocanul cela de pe sigla lor și să li-l dăm în cap”, a declarat liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, la o întâlnire electorală în sectorul Buiucani al capitalei în 2010.

Vladimir Voronin i-a oferit un răspuns pe măsură: „Alegerile vor arăta cine și de la cine suge”

Marian Lupu: „principii și valori”

În timpul formării Alianței pentru Integrare Europeană – I, cele trei partide și-au delegat câte trei negociatori care se întâlneau zilnic,dar nimeni nu știa ce anume discută aceștia. Fiind întrebat de jurnaliști, Marian Lupu declara că negociatorii „discută principii și valori”, nu candidați la funcția de prim-ministru.

Vlad Filat: „Ce mai trebuie să facă Guvernul? Să interzică vânzarea plicurilor?”

În 2011, premierul Vlad Filat la o întrunire cu Sindicatele, unde se discuta despre fenomenul „salariilor în plic” a declarat: „Ce mai trebuie să facă Guvernul pentru ca să nu se mai dea salarii în plic? Să interzică vânzarea plicurilor?

Valentina Buliga: „Spălați pelincuțe”

În 2014, Valentina Buliga, ministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei, îndemna mamele să spele pelincuțe.
„Scutecele pentru copii costă 800 de lei pe lună”, i-a spus ministrei una dintre mamele nemulțumite. În replică, Buliga a menționat: „Scutece… spălați pelincuțe”.

Mihai Ghimpu: „Dodon poate federaliza doar bidoanele, mai mult nimic”

În 2012, socialiștii au propus consolidarea statalității prin federalizarea R. Moldova. „Dodon poate federaliza doar bidoanele, atât de pe malul stâng cât și cel drept, mai mult nimic”, a declarat în replică Mihai Ghimpu.

Mark Tkaciuk: „Sunt partide de dreapta, partide de stânga și partide de purtări ușoare”

În 2011, Mark Tkaciuk, deputat PCRM, a declarat: „Sunt partide de dreapta, partide de stânga și partide de purtări ușoare. PDM face parte din ultima categorie”. Declarația a fost făcută după ce Partidul Democrat a decis să participe la formarea „Alianței pentru Integrare Europeană – 2”.

Marian Lupu: „Din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic – limba moldovenească”

În 2010, în cadrul emisiunii „În profunzime” , Marian Lupu a declarat: „Din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic – limba moldovenească!”. Peste doi ani, în cadrul aceleiași emisiuni el a declarat: „M-am răzgândit. Științific nu mai este limba română, cum spuneam anterior, ci limba moldovenească”.

Vlad Filat: „Eu nu pot să știu ce este în capul lui Voronin și de ce de acolo ies doar prostii”

În 2011, premierul Vlad Filat a fost rugat să comenteze o declarație acidă a liderului PCRM. „Eu nu pot să știu ce este în capul lui Voronin și de ce de acolo ies doar prostii”, a fost reacția premierului.

Voronin despre Lupu: „Doi metri de bulbuci”

În 2010, se zvonea tot mai mult despre o posibilă alianță dintre Partidul Democrat și Partidul Comuniștilor. După aceasta liderul PCRM a spus: „M-am întâlnit cu Lupu și numai bâl-bâl din el. Bâl-bâl și iar bâl-bâl. Doi metri de bulbuci”. Liderul comunist a utilizat expresia periodic pe parcursul anilor. În 2018, la o emisiune TV, el a declarat: „Ca să înțelegi ce spune Lupu, e nevoie de translator. El cum a fost doi metri de bulbici, așa și va rămâne doi metri de bulbuci”.

Ghimpu: „Filat pe lângă mine este un morcov”

În 2013, liderul PL Mihai Ghimpu l-a criticat dur în cadrul unei emisiuni TV pe președintele PLDM Vlad Filat: „El are 32 de mandate și gata. Filat pe lângă mine este un morcov. Eu lupt de 20 de ani. El a venit călare pe cal, a furat lupta mea și a lui Dorin Chirtoacă, a furat denumirea liberalilor și crede că asta este luptă, să vii să ponegrești?”, a spus Ghimpu.

Voronin despre Ghimpu: „Michelle de schizofrenie”

Confruntările verbale dintre Mihai Ghimpu și Vladimir Voronin au luat amploare în 2013. Rugat să comenteze criticile aduse de liderul liberal, Vladimir Voronin a declarat că nu dorește să-l comenteze pe „Michelle de schizofrenie”. „Eu să comentez ce spune „Michelle de schizofrenie”? Adresați-vă la clinica de psihiatrie unde el stă la evidență pentru comentarii.”

Vlad Filat: „Cine este Păpuşarul ? Este Plahotniuc, ce nu se vede”

În 2011, la un briefing de presă, liderul PLDM a declarat că „Păpușarul” este colegul său de Alianță, Vladimir Plahotniuc. „Știți cine este Păpușarul? Este Plahotniuc, ce nu se vede…?”. „Scandalul păpușarului” a pornit după ce Mihai Godea, fost prim-vicepreşedinte al PLDM, a plecat din partid, iar Filat a declarat că în spatele fostului său coleg ar sta un păpușar, referindu-se la Vladimir Plahotniuc, fără a-i dezvălui numele.

Valeriu Strelet: „Eu sunt eu, eu nu sunt Vladimir Vladimirovici Putin”

„Eu sunt eu, eu nu sunt Vladimir Putin, mai ales că țările noastre sunt diferite ca dimensiuni”, a declarat premierul în 2015 premierul Valeriu Streleț. Aceasta după ce la Adunarea Generală a ONU de la New York a fost confundat cu liderul de la Kremlin. Confuzia s-a produs în momentul când președintele rus urma sa urce în scenă, iar oficialul ONU s-a apropiat de premierul moldovean ca să-l invite în scenă.

„Chirtoacă-i de jină”

Expresia a devenit populară încă în 2014, după ce „Chirtoacă-i de jină” a devenit piesa de campanie a fostului primar al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, pentru al treilea mandat. În clipul piesei, la final apărea edilul, în rol de cameraman.

Renato Usatîi: „Vladimir Voronin este sifilisul politicii din Republica Moldova”

„Vă declar un singur lucru, Vladimir Voronin este sifilisul Republicii Moldova”, a declarat liderul Partidului Nostru Renato Usatîi în 2016. El a spus că de aceasta maladie de la Voronin s-au molipsit peste 50% de deputații: Lasă că dacă trebuie, găsim un urolog care l-a trata pe Voronin și pe ceilalți deputați care s-au molipsit de la Voronin”.

Declarația a fost făcută după ce Voronin l-a făcut pe Usatîi „boschetar politic”.

Ghimpu: „Primele mele cuvinte după naștere au fost – My name is Mike”

„Eu cred că primele cuvinte pe care le-am pronunțat după naștere au fost „My name is Mike”, a declarat în 2016 la o conferință de presă liderul liberalilor, Mihai Ghimpu. El a răspuns astfel la întrebările jurnaliștilor legate de spotul publicitar al PL, în care membrii partidului îndeamnă locuitorii Marii Britanii să voteze pentru rămânerea țării în cadrul UE.

Voronin: „Lupu când iese și vede microfonul – asta-i țâța mamei”

Marian Lupu știe toate întotdeauna. El când iese și vede microfonul – asta-i țâța mamei. Deodată se anină și spune și vrei”, a declarat în 2016 la o conferință de presă președintele PCRM Vladimir Voronin. Tot atunci el nu a uitat de renumita sa expresie „doi metri de bulbuci”.

Iurie Leancă: „Am fost doar un prim-ministru”

În 2015, întrebat în cadrul „Cabinetului din Umbră” de ce nu a luat măsuri în cazul jafului de la Banca de Economii, Iurie Leancă a declarat „Am fost doar prim-ministru, n-am fost nici procuror, nici judecător”.

Guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu: „Dar dacă se strică una?”

Guvernatorul BNM Dorin Drăguţanu a fost întrebat la PRO TV în 2015 despre luxul de la BNM, semnalat într-un raport al Curţii de Conturi și de ce are nevoie de două maşini de serviciu. „De ce aveţi nevoie de 2 maşini de serviciu?”, a întrebat moderatoare. „Da dacă se strică una?”, a răspuns calm guvernatorul Drăguţanu.

Nicolae Timofti: „Era bine să fie, vă spun sincer”

Președintele Nicolae Timofti a mers în 2015 la Ambasada României unde a depus un buchet de flori și a semnat în cartea de condoleanțe față de victimele incendiului din clubul Colectiv din București. Întrebat de ce în Moldova nu a fost declarată zi de doliu național, Timofti a spus:„Asta nu s-a hotărât, fiindcă nu avem încă, știți, nu știu ce nu avem, dar era bine să fie, vă spun sincer. Nu s-a pus întrebarea înainte. Cu regret astăzi a apărut această idee, dar era frumos, era bine să fi fost”, a menționat Nicolae Timofti.

Nicolae Timofti despre raportul Kroll: „Eu am problemele mele și mă gândesc în altă parte acum”

„Eu am problemele mele și mă gândesc în altă parte acum”, a răspuns șeful statului, Nicolae Timofti, jurnaliștilor care l-au solicitat în 2015 să comenteze jaful de miliarde din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. „Nu se face așa. Un președinte nu trebuie să iasă așa întâmplător și să răspundă la oricare. Eu trebuie să vin pregătit. Orice cuvânt este cântărit”, a adăugat el.

Igor Dodon: „Stați acolo, serviți ceai și „не дергайтесь””

În 2016 în cadrul dezbaterilor electorale pentru prezidențiale, Igor Dodon a primit mai multe întrebări din partea directorului postului Europa Libera din Chișinău Vasile Botnaru, care se pare că nu au fost pe placul lui Igor Dodon. La una din ele candidatul PSRM, în loc de răspuns, a trecut la ofense: „Stați acolo, serviți ceai și не дергайтесь!”, i-a răspuns el jurnalistului. „Dle Dodon, ar trebui să lăsați loc de bună ziua”, i-a răspuns calm jurnalistul.

Mihai Ghimpu: „Nu suntem noi chiar căzuți din banană”

„Nu suntem noi chiar căzuți din banană”, a comentat președintele PL Mihai Ghimpu în 2017 , decizia președintelui Igor Dodon de a retrage cetățenia R. Moldova lui Traian Băsescu, fostul președinte al României.„Cred că dl Băsescu ar trebui să se ocupe de problemele din România și să ajute la ridicarea economiei. Aici noi avem grijă de asta. Nu suntem noi chiar căzuți din banană”,

Filip în Parlamentul European: „Frauda bancară trebuie să continue”

În 2016, fiind întrebat de europarlamentari ce are de gând să facă Guvernul pentru elucidarea circumstanțelor furtului miliardului din sectorul bancar al țării, premierul Pavel Filip a răspuns: „Este adevărat, frauda bancară care a destabilizat situația în țară, trebuie să continue”.

Vlad Filat: „Și dacă eu o să vorbesc, atunci o să sară în aer tot acest sistem politic”

La 15 octombrie 2015, când a fost lipsit de imunitate parlamentară și reținut, Vlad Filat de la tribuna Parlamentului a declarat: „Si dacă eu o să vorbesc, atunci o să sară în aer tot acest sistem politic din Republica Moldova, și poate a venit timpul să sară naibii o dată”.

Igor Dodon: „Nu va jucați cu focul”

Imediat după alegerile prezidențiale, în 2016, Igor Dodon, le-a cerut susținătorilor Maiei Sandu să nu mai instige oamenii la proteste. În caz contrar, a amenințat Dodon, vor avea loc contra-proteste. „Nu vă jucați cu focul! Ne vom apăra victoria!”, a repetat de mai multe ori Dodon, în cadrul unei conferințe de presă susținută.

Mihai Ghimpu: „Președintele e bătut cu știubeiul în cap”

„Președintele e bătut cu știubeiul în cap. Știe că vorbim limba română, dar nu recunoaște Eu cred că nu trebuie să vă orientați la ce spune președintele. Președintele e bătut cu știubeiul în cap și conștient face acest lucru. El știe că limba care o vorbim este limba română”, a declarat în 2016 președintele PL despre Igor Dodon la 31 august, de Ziua Limbii Române.

Igor Dodon: „Renato Usatîi este un „balabol””

Președintele Igor Dodon a declarat în 2016 că Renato Usatîi este un „balabol”. Aceasta după ce primarul de Bălți a spus că Dodon s-ar fi întâlnit cu Vlad Plahotniuc în Cipru. „El a spus că are probe. Las să le prezinte, cu toate probe nu pot să fie, eu am fost cu familia la odihnă. Și dacă nu are probe eu cer scuze publice și să dezmintă. În caz contrar va fi calificat de mine și de echipa noastră ca laș, fricos și „balbol””.

Ghimpu: „Glodul din Chișinău îl avem din anul 1940, dacă nu chiar din 1812”

În 2017, Mihai Ghimpu a menționat în cadrul unei emisiuni TV: „Glodul din Chișinău îl avem din anul 1940, dacă nu chiar din 1812”. Aceasta după ce primarul de Chișinău Dorin Chirtoacă a primit „în dar” o cupă plină cu noroi oferită de consilierii socialiști. Liderul PL a spus că și până la Dorin Chirtoacă, în Chișinău a fost la fel de murdar. „Sunt consecințele naturii”, a adăugat Ghimpu.

Candu: „Viața este viață, multă sănătate tuturor”

Andrian Candu: „Viaţa este viață, multă sănătate tuturor. Cert este faptul că Guvernul trebuie să execute decizia Curții Europene pentru Drepturile Omului”, a declarat Andrian Candu la o emisiune TV după ce a fost întrebat despre decizia de astăzi a CtEDO a emis o hotărâre cu privire la cetățenii turci expulzați din R. Moldova în septembrie 2018. Curtea a hotărât că aplicanților li s-a încălcat dreptul la libertatea și siguranța persoanei și dreptul la viața privată, obligând Republica Moldova să achite câte 25.000 de euro fiecăruia.

Ilan Șor: „Fiecare orheian va trăi ca în Monaco.”

În 2018, de Hramul orașului Orhei, primarul Ilan Șor a declarat că „în trei ani, noi a reușit să construiască din Orhei cel mai prosper oraș din țară” și a promis: „Fiecare orheian va trăi ca în Monaco”.

Igor Dodon: „De atâta!”

În cadrul conferinței de presă susținută de Igor Dodon imediat după demiterea guvernului Sandu, acesta a fost întrebat de ce exclude o coaliție PD-PSRM. Răspunsul președintelui a fost succint: „De atâta!”.

Bonus din penultimul deceniu* 

Ghimpu: „Şi, după cum spun polonezii, bonjour, maman”

Expresia care a devenit celebră în mediul politic de la Chișinău

În decembrie 2009, la o conferință de presă, susținută alături de Serafim Urecheanu și Vlad Filat, liderul PL Mihai Ghimpu a declarat: „Și, după cum spun polonezii, bonjour, maman”. Serafim Urechean a încercat să-l corecteze, dar el i-a zis: „Știu eu, am învățat la școala nr.1. Acolo se învață limba franceză din clasa 1”.

Citește mai departe

Alegeri

14 pentru România. Cine se vrea președinte în România și ce poziție au față de Republica Moldova

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Pe 10 noiembrie, cetățenii României vor fi chemați la urnele de vot în cadrul alegerilor prezidențiale. Pentru funcția de președinte concurează 14 candidați.

Pentru că România este declarată partener strategic al Republicii Moldova, iar la acest scrutin vor participa și cetățenii moldoveni cu pașaport românesc, Moldova.org îți propune profilul celor 14 candidați și poziția acestora față de Republica Moldova. Opiniile acestora, selectate din surse deschise, au fost făcute în cadrul sau cu prilejul mai multor evenimente pe parcursul anilor.

PE LUNG

1. Klaus Iohannis

Klaus Iohannis este profesor de fizică, de origine germană, născut în România. A fost profesor de fizică la liceu, inspector școlar si primar la Sibiu. A fost edil al Sibiului timp de patru mandate. În timpul celui de-al doilea mandat la primărie, Sibiul a devenit, în anul 2007, „Capitală Europeană a Culturii”, alături de Luxemburg. A fost ales șef al statului după turul al doilea al alegerilor prezidențiale, din 16 noiembrie 2014, de către 54,43% din cetățenii romani care au votat. Candidează pentru al doilea mandat, din partea PNL.

„România și Republica Moldova aparțin aceleiași familii, aceluiași spațiu cultural, istoric și de limbă. Republica Moldova trebuie să reprezinte proiectul strategic al României. Este esențial ca la București să existe o coerență de acțiune prin care România să devină nu doar un partener de nădejde, dar și un apărător al intereselor Republicii Moldova în Europa”, declara Klaus Iohannis imediat după preluarea mandatului de președinte.

Pe parcursul anilor, șeful statului român a făcut mai multe declarații în care se arăta că relaţia cu Republica Moldova reprezintă o prioritate de prim rang pentru România și pentru el personal. În chestiunea conflictului din regiunea transnistreană, şeful statului român a vorbit despre „respectarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional”.  În iunie 2019, după ce Parlamentul Republicii Moldova a votat învestirea Guvernului Maia Sandu, iar PDM încă nu-și anunțase retragerea de la guvernare, Klaus Iohannis a adresat o scrisoare președintelui Consiliului European și șefului Comisiei Europene, în care a lansat un apel la indentificarea urgentă a unor soluții concrete pentru a pune capăt situației din Republica Moldova. Tot atunci, Iohannis a adresat forțelor politice de la Chișinău un „apel ferm pentru respectarea democrației și a statului de drept”, declarând că România este „pregătită să sprijine aceste eforturi în deplină concordanță cu obiectivul nostru strategic, care este și obiectivul Uniunii Europene”.

2. Theodor Paleologu

Theodor Paleologu este candidatul Partidului Mișcarea Populară la alegerile prezidențiale din noiembrie. Este eseist, diplomat şi om politic român, ambasador al României în Danemarca şi Islanda în perioada 2005 – 2008. A renunțat la diplomație pentru a candida la alegerile legislative din 2008 din România. În urma acestui scrutin, a devenit deputat de Bucureşti în Parlamentul României şi ministru al culturii în guvernul Emil Boc. În 2014, a părăsit Partidul Democrat Liberal, alăturându-se Partidului Mișcarea Populară.

Theodor Paleologu a declarat că România are nevoie de un minister pentru relația cu Republica Moldova, care ar trebui să aibă scopul de a pregăti o eventuală unire. Potrivit lui, înființarea unui minister pentru relația cu Republica Moldova ar pregăti România pentru o zi a unirii.

„Ideea este că trebuie să fii pregătit. Modelul este cel al Republicii Federale Germania care s-a pregătit pentru momentul în care se pune problema unirii. Am convingerea că problema unirii se va pune sau măcar că se poate pune cândva”. Liderul PMP, Eugen Tomac, a declarat că Theodor Paleologu va fi și președintele tuturor moldovenilor, unirea Republicii Moldova cu România fiind unul dintre principalele obiective ale PMP.

3. Dan Barna

Dan Barna este licențiat în Drept. În decembrie 2016 a fost ales deputat USR de Sibiu. În Camera Deputaților, Dan Barna este vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă și membru în Comisia pentru afaceri europene. A fost membru al Guvernului Cioloș, unde a deținut funcția de secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene condus de Cristian Ghinea, unul dintre principalii săi colaboratori din USR. În octombrie 2017, Dan Barna a fost ales președintele USR.

A avut mai multe întâlnirii cu românii din Republica Moldova, în cadrul cărora a declarat că România trebuie să fie prima voce dinspre Europa în relația cu R. Moldova, nu ultima.

„Mie mi se pare perfect îndreptățit și este un demers pe care o să-l susțin în continuare ca România să fie cel mai activ, mai vocal și mai asumat avocat al Republicii Moldova în toate aceste demersuri de accedere a Moldovei cât mai aproape de Uniunea Europeană. Și sper la un moment dat, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să devină și membru al Uniunii Europene”. Într-un mesaj către cetățenii Republicii Moldova i-a îndemnat să creadă în continuare în România, pentru că acolo este o nouă generație de politicieni care va veni cu siguranță la conducerea acestui stat.

4. Kelemen Hunor

Kelemen Hunor este medic veterinar, profesor de filosofie si politician român de etnie maghiară, ales președinte al UDMR la congresul din 2011. A candidat la președinția României din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România în 2009. A fost ministru al Culturii în perioada decembrie 2009 – aprilie 2012, în Guvernul Boc II și Mihai Răzvan Ungureanu. La alegerile prezidențiale din 2009 Kelemen a obținut 3,83% din voturi.

În martie 2018, Parlamentul de la București a adoptat o declarație privind unificarea cu R. Moldova. UDMR s-a abținut. Întrebat de ce, Kelemen Hunor a declarat că sentimental înțelege hotărârea și discursurile din Parlament.

„Dar am discutat cu aliații noștri, cu Washington-ul cu Bruxelles-ul? Când am fost acceptați în NATO, n-am spus că vom aduce în interiorul Alianței un conflict înghețat cu Rusia. Asta s-ar întâmpla dacă s-ar realiza ce doresc politicienii români în frunte cu Băsescu, Dragnea, Tăriceanu, Orban, Barna”. Tot atunci, el a menționat că politicienii nu pot să arunce o țară într-o asemenea aventura, iar cazul Germaniei a fost o altă situație, din alt film. „Și dacă se rezolvă problema transnistreană, ceea ce nu cred, ar accepta R.Moldova să se transforme în 5 județe în estul României? De ce nu vrem sa vorbim despre federalizare?”, a menționat atunci el.

5. Viorica Dăncilă

Ocupă funcția de prim-ministră a României din 29 ianuarie 2018. A absolvit Facultatea Forajul Sondelor și Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi, a obținut masterul Spațiul Public European. Este specializată în programarea și managementul proiectelor, bazele economiei petroliere și luarea deciziilor, expert în armonizarea legislativă – integrare europeană. A fost profesoară la Liceul Industrial din Videle, iar din 1997 până în 2009 a fost inginer la Petrom SA. Este membră a Partidului Social Democrat încă din 1996. La 21 ianuarie 2009 devine europarlamentar social-democrat. Până în 2018, Viorica Dăncilă a deținut două mandate succesive în Parlamentul European. Este deseori criticată, la fel ca partidul pe care-l reprezintă, pentru incompetență și corupție.

Ocupând poziția de premier, a făcut mai multe declarații privind relații cu Republica Moldova, în care a afirmat că Guvernul de la București va acorda sprijin țării noastre pentru implementarea proiectelor din domeniile de protecția mediului, sănătate, educație.

„Dorim să aducem o contribuție directă la îmbunatățirea condițiilor de trai a tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Astfel, cele două guverne vor începe să lucreze în cadrul unui grup de lucru interguvernamental, urmând să analizăm ce proiecte în curs de derulare necesită atenție imediată. Putem avea în vedere derularea de proiecte noi care să susțină avansul european al Republicii Moldova”, a declarat Viorica Dăncilă după o întrevedere cu premierul Maia Sandu. Totodată, a fost criticată de politicieni unioniști de peste Prut pentru că nu are o poziție fermă în acest sens. Eugen Tomac, președintele PMP, i-a adresat o scrisoare deschisă în care i-a cerut să nu omoare presa de limbă română din Republica Moldova, el afirmând că mass-media de limba română de peste Prut este în moarte clinică din cauza reducerii substanțiale a finanțării acordate de statul român.

6. Cătălin Ivan

Cătălin Ivan este absolvent al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Deține un masterat în afaceri internaționale și unul în management politic. A fost membru al PSD și europarlamentar. A făcut parte din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, momentan fiind europarlamentar neafiliat. Este președinte al Partidului Alternativa pentru Demnitate Națională – ADN.

În calitate de europarlamentar Cătălin Ivan a optat pentru întărirea relațiilor dintre România şi Republica Moldova şi de consolidarea parteneriatului RM cu Uniunea Europeană. Cunoaște bine situația din Republica Moldova. A fost și membru al delegației UE-Republica Moldova. În urma alegerilor parlamentare din 2015, a declarat că mesajul moldovenilor a arătat clar direcția către care se îndreaptă și de la care nu mai poate fi „întoarsă”.

7. Ninel Peia

Este absolvent al facultății de Drept, licentiat în stiinte juridice. În perioada 2012 -2016  a fost deputat în Camera Deputatilor, din partea Partidului Social Democrat. În martie 2016, Peia a fost exclus din PSD. În 2018 a devenit presedinte Partidul Neamul Românesc.

În 2016 a declarat că Unirea devine din ce în ce mai populară peste Prut.

„Cred că a venit timpul ca toate forțele din România, fie ele politice, economice, culturale sau chiar instituționale, să lucreze împreună la proiectul Unirii. Avem de partea noastră toate argumentele posibile, fie naționale și sentimentale, fie economice și financiare. Aceste lucruri însă trebuie spuse peste Prut, cât mai des, cât mai mult și cu o forță din ce în ce ai mare. Singurul lucru de care avem nevoie pentru a face Unirea este ca cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului să-și dorească acest lucru. Iar acel moment nu este departe”.

8. Sebastian Popescu

Este de profesie medic veterinar. Spune însă că în ultimii ani a fost jurnalist, deținând două site-uri de știri exclusivnews.ro și recentnews.ro. Înainte de a-și anunța candidatura a cedat cele două publicații online unui coleg de partid. Se definește drept „oltean pur sânge, iute la mânie“.

În programul său electoral se menționează: reîntregirea ţării prin unirea Republicii Moldova cu România va fi unul dintre punctele prioritare în cei cinci ani de mandat ca preşedinte al României. Voi depune toate eforturile diplomatice pentru recuperarea Tezaurului şi/sau a contravalorii acestuia, de la Federaţia Rusă.

9. John-Ion Banu

Este candidat al Partidului Națiunea Română, stabilit în Statele Unite. A crescut în România, iar în 1985 a emigrat in Statele Unite ale Americii unde și-a luat numele de „John”. Aflat în Statele Unite, John Banu a creat Liga Româno-Americană, o asociație care a devenit cea mai puternică organizație românească din Florida. John Ion Banu candidează la funcția de președinte al României cu susținerea partidului PNRo – Partidul Națiunea Română, al cărui președinte fondator este.

Nu a făcut declarații oficiale despre Republica Moldova.

10. Mircea Diaconu

Mircea Diaconu este actor, om politic și fost profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București. Fost director al Teatrului „Nottara” din București. El a fost membru în Consiliul Național al Audiovizualului, senator din partea PNL din 2008 până în 2012, europarlamentar independent, membru al Grupului ALDE și vice-președinte al Comisiei pentru Cultură și Educație din 2014 până în 2019.

În 2018 a susținut organizarea la sediul din Bruxelles al Parlamentului European a unei conferințe „România și regiunile istorice în anul centenar: Cultură, identitate, valori europene”. În opinia lui, comunităţile românești din regiunile istorice sunt adeseori uitate atunci când se vorbește despre românii din afară graniţelor ţării.

„Și în Timoc, Cernăuți, Odessa sau Basarabia trăiesc români care sunt în același timp europeni, prin cultură, și ale căror drepturi trebuie respectate”. A lansat o scrisoare deschisă adresată președintelui şi Guvernului de la București în care a solicitat implicarea în rezolvarea problemelor privind încălcarea drepturilor românilor din afara frontierelor. „Comunităţile româneşti din afara graniţelor beneficiază, din păcate, de un tratament aflat în continuă degradare”, se spunea în scrisoare, făcută publică.

11. Bogdan Stanoevici

De profesie actor, Bogdan Stanoevici este director al Circului Metropolitan București.A fost secretar de stat în Ministerul Culturii în perioada ianuarie – decembrie 2015, iar înainte de a ocupa această funcţie, a fost ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni în Guvernul Ponta. Cu câteva luni înainte de Revoluţia din 1989, a părăsit România, stabilindu-se în Franţa, unde şi-a continuat cariera actoricească. Stanoevici a revenit în România în 2011.

În 2014, pe când deținea funcția de ministru delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a votat la Chişinău, la secţia de votare din sediul Ambasadei României în Republica Moldova.

El a declarat că a dorit să-şi exercite dreptul la vot în Republica Moldova, întrucât acest lucru are o încărcătură simbolică.

Bogdan Stanoevici a subliniat sprijinul pe care România l-a acordat Republicii Moldova, în special în ultimii ani, subliniind că România va ajuta necondiţionat şi în continuare Republica Moldova ca aceasta să obțină calitatea de membru al Uniunii Europene.

12. Ramona Bruynseels

Ramona Ioana Bruynseels, candidata la alegerile prezidențiale din partea Partidului Puterii Umaniste, este consilier de stat pentru mediul de afaceri în aparatul de lucru al premierului Viorica Dăncilă. Ramona Bruynseels a terminat Facultatea de Drept şi a absolvit un program în cadrul Universităţii Harvard. Are o experiență de peste 10 ani în piețe financiare, în domeniul bancar, învățământ universitar în România.

Presa de peste Prut nu citează declarații ale acestei candidate privind relația cu Republica Moldova. Totuși, a fost protagonista unei situații intens comentate în România, când fiind la Digi24.ro a fost întrebată de moderator despre partenerii din Est ai României, trimitere la Republica Moldova ori Ucraina, Ramona Ioana Bruynseels a declarat: „Nu îi ignorăm total și nici nu avem cum. Suntem împreună cu Rusia parte a NATO, trebuie să ne continuăm exercițiile bilaterale și exercițiile din cadrul NATO pe partea militară”.

13. Viorel Cataramă

Viorel Cataramă este un om de afaceri român care a fondat în anul 1990 compania Elvila, fiind prezent şi pe scena politică din România. A fost la conducerea Noului Partid Liberal, iar din 1993, după fuziunea acestuia cu PNL, a fost vicepreședinte al Partidului Național Liberal. A fost senator PNL de Bacău, În 2006 se numără printre membrii fondatori ai Grupului pentru Dialog Liberal, al cărui președinte este, iar în 2010 este ales vicepreședinte al Asociației „Friends of Opera ”. În noiembrie 2018, Cataramă decide să părăsească partidul pentru a-și forma propriul partid, numit Dreapta Liberală (DL).

În 2011, a declarat că unirea României cu Republica Moldova este „perfect realizabilă”, apreciind că o astfel de mișcare i-ar fi oferit lui Traian Băsescu șansa de a intra în istorie ca fiind „unificatorul țării”.

14. Alexandru Cumpănaşu

Este unchiul Alexandrei, tânăra ucisă la Caracal, și se prezintă ca fiind candidatul anti-sistem. Presa de peste Prut scrie că spre deosebire de alți candidați la alegerile prezidențiale din noiembrie, Alexandru Cumpanașu preferă să își țină CV-ul „la secret”, beneficiind de faptul că și-a desfășurat activitatea în zona ONG-urilor, nu în instituții de stat, chiar dacă a câștigat, sub diverse forme și contracte, foarte multi bani publici.

Nu am identificat declarații ale acestui candidat despre Republica Moldova.

Precizăm că alegerile prezidențiale 2019 în România vor avea loc pe 10 noiembrie pentru primul tur și 24 noiembrie pentru turul doi. În străinătate se va putea vota de-a lungul a trei zile, adică de vineri (8 noiembrie) până duminică (10 noiembrie) pentru primul tur ți de vineri (22 noiembrie) până duminică (24 noiembrie) pentru al doilea tur. La scrutinul prezidențial din noiembrie 2014, au votat 21 928 de români din Republica Moldova.

Citește mai departe

Externe

Sondaj / La 30 de ani de la comunism, Europa de Est este împărțită la capitolul democrație

Publicat

pe

PE SCURT

După treizeci de ani, puțini oameni din fostul bloc estic din Europa regretă schimbarea monumentală politică, socială și economică dezlănțuită de căderea comunismului – dar, în același timp, puțini sunt mulțumiți de modul în care stau lucrurile acum și mulți își fac griji pentru viitor, scrie theguardian.com

PE LUNG

Un sondaj al Centrului de Cercetare Pew realizat în 17 țări, inclusiv 14 state membre ale UE, a constatat că, deși majoritatea oamenilor din Europa Centrală și de Est au acceptat în general democrația și economia de piață, opiniile lor diferă de la o țară la alta.

Până la 85% dintre oamenii au aprobat schimbarea în Polonia, estul Germaniei și Cehia.  Mai puțin de 55% au aprobat schimbarea în Bulgaria, Ucraina și Rusia. Aceasta a reflectat în general percepții foarte diferite despre cum au evoluat țările, în mod individual, de la evenimentele importante din 1989-1991. Atunci a fost un val de optimism peste Europa, când zidurile și regimurile au căzut, formând societăți și piețe mai deschise, au spus autorii sondajului.

Majoritatea polonezilor, cehilor și lituanienilor și mai mult de 40% din maghiari și slovaci, de exemplu, au spus că se simt că majoritatea oamenilor din țările lor sunt mai bine decât 30 de ani în urmă; în Rusia, Ucraina și Bulgaria, mai mult de jumătate au simțit că lucrurile s-au agravat.

Întrebați cum au crezut că țările lor au avansat, cei din Europa Centrală și de Est au fost cei mai pozitivi în ceea ce privește educația (65%), nivelul de trai (61%) și mândria națională (58%). Ei au fost mai puțin fericiți de lege și ordine (44%) și de valorile familiei (41%), iar o majoritate (53%) a declarat că asistența medicală s-a agravat în perioada post-comunistă.

Dar, în toate fostele națiuni comuniste intervievate, oamenii erau „în mare parte pesimiști în ceea ce privește funcționarea sistemului politic și despre probleme economice specifice, cum ar fi locurile de muncă și inegalitatea”, au spus autorii sondajului.

Națiunile din Europa Centrală și de Est care s-au alăturat UE au apreciat în general instituția și au considerat că a fost bună pentru țările lor. Sondajul a constatat, cu cele mai mari calificative de aprobare, mai mult de 80%, au fost date de fostele state comuniste din Polonia și Lituania.

În două care nu s-au alăturat, Rusia și Ucraina, situația arăta foarte diferit, au spus autorii. „Aceștia aprobă mai puțin trecerea la democrație și capitalism, mai puțin susțin principiile democratice specifice și sunt mai puțin mulțumiți de viața lor”, au spus ei.

Sondajul a dezvăluit, de asemenea, o scindare puternică est-vest în ceea ce privește atitudinile față de unele subiecte sociale. Europenii occidentali au exprimat opinii mult mai progresiste: 94% dintre suedezi și 89% dintre spanioli au declarat că homosexualitatea trebuie să fie acceptată de societate, iar împotrivă au fsot 28% dintre lituanieni și 14% dintre ucraineni.

Sondajul a descoperit diferențe majore între Germania de est și vest, germanii estici fiind mai puțin satisfăcuți de direcția de ansamblu a țării lor și de modul în care funcționează democrația decât cei din vest.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Ecologie54 de minute în urmă

Ce i-a făcut pe 500 mii de oameni din întreaga lume să renunțe la carne

PE SCURT Organizația neguvernamentală Veganuary încearcă să convingă din ce în ce mai mulți oameni să renunțe la carne în...

Social18 ore în urmă

A revenit la Chișinău după 30 de ani: Nu știu ce s-a schimbat mai mult Moldova sau eu

PE SCURT Elina Fuhrman (51 de ani) este o apreciată jurnalistă CNN care s-a născut în Uniunea Sovietică şi a...

Economie22 de ore în urmă

Cât costă să naști în Moldova

PE SCURT De la 1 ianuarie 2020, indemnizația unică la naștere a fost majorată până la 8 299 de lei,...

Politică2 zile în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

Economie2 zile în urmă

Moldova Agroindbank relansează Campania dedicată producătorilor agricoli ”Primăvara 2020”

Primăvara bate la ușă, iar gospodarii adevărați își fac deja planuri pentru noul an agricol. Moldova Agroindbank este și în...

Politică2 zile în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

Externe2 zile în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

Sinteza ședinței de Guvern: Centrul de Implementare a Reformelor dizolvat, vămuirea electronică și controlul vamal – modificate

PE SCURT  Membrii Cabinetului de Miniștri s-au reunit în această după amiază în ședință, unde au aprobat un șir de...

Politică3 zile în urmă

Dodon îndeamnă MAI, Guvernul și Primăria Chișinău să se curețe de „duhuri rele”. Iată 8 lăcașe pe care i le recomandăm în schimb

PE SCURT După ce Consiliul pentru egalitate a constatat că crucifixul instigă la discriminare, Dodon a recomandat ministrului de Interne,...

Justiție4 zile în urmă

SINTEZĂ / Vlad Plahotniuc și familia acestuia sunt interziși în SUA. Cine mai este inclus în listă

PE SCURT Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc are interdicția de a intra pe teritoriul SUA. Acesta...

PoliticăO săptămână în urmă

Infografic / Recordurile raioanelor din Republica Moldova

PE SCURT Un studiu realizat de BNS, pentru anii 2014-2018, configurează topul raioanelor conform diferitor criterii social-economici. Cifrele prezentate de...

Politică3 săptămâni în urmă

Perlele politicienilor din ultimii 10 ani

Evenimentele politice s-au perindat în ultimii zece ani cu atâta rapiditate, încât cel mai probabil vor intra ca un capitol...

Istorie4 săptămâni în urmă

25 de palme pe care le-am primit în ultimii zece ani

Deciziile Curții Constituționale, cedarea cotei BEM și concesionarea aeroportului, AIE-urile și omorul de la Pădurea Domnească. Au fost atât de...

Justiție1 lună în urmă

Erdogan continuă vânătoarea. Fiica fostului director „Orizont” din R. Moldova, reținută la București

PE SCURT O profesoară de origine turcă de la Liceul Internațional de Informatică din București a fost reținută de polițiști,...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031