Moldova.ORG — Uniunea Europeana trebuie sa stabileasca limite de poluare „stricte, dar realizabile” si trebuie sa explice principalelor tari poluante din lume ce a facut si ce vrea sa faca in continuare pentru combaterea schimbarilor climatice. Acestea sunt opiniile raportorului nou createi Comisii temporare pentru schimbarile climatice, crestin-democratul german Karl-Heinz Florenz. Iata cateva dintre propunerile acestei comisii privind noua politica de mediu a UE.
Parlamentul European a creat, in mai, o noua comisie temporara care se ocupa de schimbarile climatice. In exclusivitate pentru site-ul Parlamentului European, raportorul acesteia, Karl-Heinz Florenz, ne explica in ce mod va contribui noua comisie la definirea unor raspunsuri concrete la aceasta provocare mondiala.
K-HF: Parlamentul dispune de un numar mare de experti in domeniu, repartizati intre diverse comisii. Or principala misiune ce-i revine Comisiei temporare privind schimbarile climatice consta tocmai in reunirea acestor vaste cunostinte. Munca legislativa propriu-zisa va ramane insa atributia exclusiva a comisiilor legislative, precum cea pentru mediu, sanatate publica si siguranta alimentara.
La momentul actual, este foarte important sa definim ceea ce as numi „cartea de vizita” europeana, prin care sa le spunem principalelor tari poluante din intreaga lume: „iata ce am reusit sa facem si care sunt obiectivele noastre”…exact ca o carte de vizita pe care le-o vom prezenta americanilor, indienilor si chinezilor.
Cu cat vom face acest lucru mai repede, cu atat mai bine. Industria europeana va putea efectua cercetarile necesare pentru a elabora noi tehnologii, noi tipuri de filtre, centrale termice nepoluante pe baza de carbune sau automobile ecologice. Daca producatorii europeni de profil nu vor fabrica cele mai ecologice automobile din lume, vor disparea, iar masinile viitorului vor fi construite in alte uzine, in afara Europei. In curand, nici chinezii, nici indienii nu vor avea de ales: daca nu vor sa moara din cauza poluarii, vor trebui sa conduca automobile ecologice!
Acodul de la Kyoto expira in anul 2012: care este pasul urmator?
Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice expira in 2012. Cum il vom putea inlocui?
K-HF: Ei bine, poate ca nu este cazul sa ne agatam de denumirea „Kyoto II”, este un subiect mult prea sensibil. Nu incape insa indoiala asupra faptului ca industria europeana are nevoie de cifre clare si definitive pentru perioada post-Kyoto. Are nevoie de certitudini: atunci cand vrei sa construiesti o noua centrala electrica, trebuie, mai intai, sa o proiectezi!
Factorii de decizie trebuie sa stabileasca limite de poluare stricte, dar realizabile. Nu o singura data, in trecut, cand anuntam noi reglementari in domeniul mediului, starea de spirit era, la inceput, mai mult decat fatalista! Lucrurile s-au terminat insa cu bine de fiecare data, iar reglementarile primite initial cu scepticism au avut drept efect stimularea exporturilor.
Un exemplu semnificativ il reprezinta directiva privind reciclarea automobilelor si regulamentul privind deseurile electronice. Gata cu masinile si frigiderele vechi abandonate prin padurile Europei!
Iar acum, China foloseste legislatia noastra drept exemplu: iata un adevarat model de succes!
Cat costa salvarea planetei, va rog?
Aceste politici de mediu ambitioase, nu au oare si costuri pe masura? L-am intrebat pe deputatul german daca, in opinia sa, economia europeana isi poate permite sa mearga atat de departe in combaterea incalzirii globale.
K-HF: In anumite domenii, bineinteles, nu vom putea combate schimbarile climatice fara sa ducem mana la buzunar. Dar, cand vine vorba despre instalatiile de incalzire, de exemplu, toata lumea va iesi in castig. Iar consumul casnic reprezinta o treime din emisiile de CO2.
Cred ca nu ar trebui sa ne concentram doar asupra marilor furnale, gazele poluante ies si pe cosurile caselor noastre! La mine acasa, pentru mica mea ferma, i-am cerut sfatul unui expert din partea locului si am reusit sa economisesc anual 72 de tone de CO2. La fel poate proceda orice gospodarie, dar aceste masuri necesita sprijin guvernamental. Avantajul este ca banii investiti raman acolo, in regiunea respectiva, spre deosebire de banii cheltuiti pe petrol pentru incalzire.
Trebuie sa vedem in aceste masuri o oportunitate! In regiunea mea, de exemplu, se produce un tip de tabla foarte subtire, de numai 0,3 milimetri: De-abia se vede, dar odata lipita pe ferestre, aceasta tabla nu lasa sa intre caldura soarelui. In tarile sudice, s-ar putea inlocui, in felul acesta, aerul conditionat. Iata cum putem inova! Nu este suficient sa le spunem oamenilor sa opreasca aparatele de aer conditionat: trebuie sa le oferim si un motiv pentru ca sa nu mai aiba nevoie de astfel de instalatii.
Suntem pe punctul de a infaptui o adevarata revolutie industriala. Am putea construi, de exemplu, turbine eoliene de dimensiuni reduse pentru fiecare casa. Astfel de lucruri merita promovate. Exista atatea oportunitati care merita explorate! Trebuie sa facem in asa fel incat generatiile viitoare sa poata spune ca nu am gresit pe toata linia.
