Connect with us

Diaspora

Plan de acţiuni pentru anii 2017-2020 privind reintegrarea modovenilor reveniţi de peste hotare

Publicat

pe

Guvernul a aprobat, în cadrul şedinţei de astăzi, Planul de acţiuni pentru anii 2017-2020 privind reintegrarea cetăţenilor Republicii Moldova reveniţi de peste hotare. Documentul are drept scop dezvoltarea programelor şi serviciilor destinate moldovenilor reîntorşi de peste hotare, prin oferirea suportului necesar la reintegrare.

Printre acţiunile preconizate în acest sens se numără: diversificarea măsurilor şi îmbunătăţirea serviciilor de (re)integrare şcolară, a programelor pentru tineri şi vârstnici, precum şi a măsurilor de ocupare a forţei de muncă.

Alte acţiuni vizează mediatizarea posibilităţilor de accesare a fondurilor financiare destinate cetăţenilor noştri care s-au reîntors de peste hotare, implementarea şi diversificarea programelor de atragere a remitenţelor în dezvoltarea economiei naţionale.

De asemenea, a fost instituit Comitetul interministerial în domeniul diasporei, migraţiei şi dezvoltării şi a fost aprobat mecanismul de coordonare şi implementare a politicii de stat în domeniu de către autorităţile publice centrale şi locale.

Astfel, instituţiile responsabile vor aplica abordarea integrată a domeniului diasporei, migraţiei şi dezvoltării în programele de activitate şi vor evalua impactul migraţional.

 

Scopul documentelor aprobate este de a asigura implementarea eficientă a politicii în domeniu, de a contribui la sporirea efectelor pozitive şi la reducerea efectelor negative ale migraţiei.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Diaspora

Zilele Diasporei: ședințe și discuții privind dezvoltarea localităților

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În perioada 4-31 august vor fi marcate Zilele Diasporei. Astfel, circa zece mii de moldoveni reveniți la baștină vor putea sărbători împreună cu oamenii care locuiesc în comunități, reușitele comune.

Peste 35 de comunități din întreaga țară organizează întruniri de lucru și evenimente, pentru și împreună cu băștinașii de oriunde, cu ocazia Zilelor Diasporei la nivel local.

PE LUNG

Ediția 2019 a Zilelor Diasporei la nivel local este dedicată dimensiunii economice. Comunitatea locală, inclusiv băștinașii reveniți, vor discuta despre oportunitățile economice existente în localități, în vederea promovării acestora și identificării potențialilor investitori, în special în rândul diasporei.

De asemenea, vor fi făcute totalurile activității Asociațiilor de băștinași din localități și vor fi planificare proiectele comune pentru următorul an. În acest scop vor fi organizate ședințe ale Asociațiilor de băștinași, precum și evenimente festive pentru a celebra revenirea acasă.

Autorităţile publice locale, Asociaţiile de băştinaşii reveniți şi cetățeni activi din 35 de comunităţi partenere ale proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală”, circa 70 mii băștinași aflați  peste hotare care vor urmări transmisiuni online ale evenimentelor din localitățile de origine.

Citește mai departe

Diaspora

„Românii sunt a patra cea mai numeroasă comunitate de locuitori străini din Germania”

Publicat

pe

PE SCURT

Aproximativ 700.000 de români locuiau la finalul anului 2018 în Germania, numărul acestora fiind de peste 4 ori mai mare decât în anul 2011, arată un raport al Institutului Naţional de Statistică din Germania, scrie zf.ro

Românii au devenit astfel, în 2018, a patra cea mai numeroasă comunitate de locuitori străini din Germania, după turci, polonezi şi sirieni.

PE LUNG

„Creşterea numărului de români din Germania confirmă ceea ce ştiam deja că s-a întâmplat în ansamblul migraţiei româneşti în străinătate din perioada de după criză. Ca urmare e efectelor crizei financiare din 2008, înce­pând cu anul 2012 a avut loc un gen de reorientare a migraţiei româneşti, în special în nordul Europei, care a rezistat mai bine crizei. Astfel, putem vorbi de două fluxuri de emigranţi români în Germania: unii care pleacă direct din România şi unii care vin din alte ţări din Europa“, a explicat prof. univ. dr. Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Univer­si­tăţii din Bucureşti. Într-adevăr, statisticile biroului de statis­tică din Germania arată că cele mai mari creşteri – de peste 30% an la an- a numărului de locuitori români din Germania au avut loc în anii 2013 şi 2014, după care ritmul de creştere a numărului de români care locuiau acolo a mai scăzut.

În ceea ce priveşte structura pe vârste a românilor care locuiesc în Germania, statisticile arată că 27% dintre cei aproape 700.000 de români din Germania au între 30 şi 40 de ani, 23% au între 20 şi 30 de ani, iar peste 19% au vârste mai mici de 20 de ani.

Citește mai departe

Cultură

Un sat din Republica Moldova ar putea intra în Cartea Recordurilor Guinness

Publicat

pe

De către

PE SCURT


Satul Scoreni ar putea intra în Cartea Recordurilor Guinness dacă va implementa proiectul propus de tinerii din cadrul Școlii de Gândire Critică Challenger. Tinerii și-au propus să crească numărul de turiști din respectiva localitate prin construcția celui mai mare butoi din lume. Astăzi, recordul este deținut de Heidelberg, un oraș din Sud-Vestul Germaniei.

În perioada care urmează, cu susținerea grupului de inițiativă Challenger, primăria Scoreni va identifica resursele necesare pentru implementarea proiectului câștigător. Doritorii de a susține acest proiect ambițios o pot contacta pe primara satului Scoreni, Svetlana Tabacari, la numărul de contact +37369233829.

PE LUNG

Astăzi, participanții la cea de-a șasea ediție a Challenger au supus votului patru proiecte care ar crește numărul de turiști interni și externi în satul Scoreni. Localitatea a fost selectată în urma unui concurs, în finala căruia s-au regăsit satele Râșcova, Pohrebeni și Scoreni.

Pentru a identifica problemele cu care se confruntă localnicii, cu susținerea primarei satului Svetlana Tabacari, tinerii Challengeri au bătut în 295 de porți și au aflat că opt din zece scoreneni sunt gata să ajute la organizarea unui eveniment care ar aduce turiști în sat, iar șase din zece sunt conștienți că nu doar primăria este responsabilă de cum arată localitatea. Mai mult, 91% dintre localnicii cu care au discutat tinerii consideră că locuiesc într-un sat frumos.

Primara satului, alături de tinerii participanți la Școala de gândire critică Challenger

În urma a patru vizite în teren și o lună de dezbateri și pregătiri, tinerii din cadrul Școlii de gândire critică Challenger au prezentat localnicilor patru proiecte care ar putea atrage mai mulți turiști în Scoreni.

Ideea nr. 1 – Construcția celui mai mare butoi din lume

Fiind cunoscut pentru dogarii săi, Scoreni are simbolul butoiului și pe stema satului. Astfel, prima idee propusă a fost construcția celui mai mare butoi din lume, care ar avea 10 metri în înălțime și opt în lățime și un volum de 250 de mii de litri.

Butoiul ar fi amplasat în centrul satului și ar putea găzdui diverse expoziții, vânzarea de produse locale precum plăcinte, sarmale, vin de casă, miere, materiale de dogărie etc.

Responsabili de construcția monumentul s-ar face specialiști în dogărie și localnici. Pentru ridicarea acestui monument ar fi nevoie de 80 de mii de lei. Dacă localnicii ar dispune de această sumă astăzi, polobocul ar fi gata de hramul satului, pe 28 august.

În prezent, cel mai mare butoi se află în Germania și are înălțimea de opt metri și lățimea de 6,5 metri.

Ideea nr. 2 – BootFest – Festivalul Butoiului

Pornind de la aceeași premiză, al doilea proiect supus votului a fost organizarea „celui mai incendiar” Festival al Butoiului – BootFest, care ar fi organizat pe teritoriul vechiului stadion. Autorii proiectul consideră că la un astfel de eveniment s-ar aduna circa o mie de vizitatori. În cadrul festivalului, butoiul ar fi în centrul atenției – s-ar organiza jocuri cu simbolul butoiului, scaunele, mesele și coșurile de gunoi vor fi în formă de butoaie, iar localnicii vor putea să-și vândă bucatele, vinul și butoaiele.

Pentru organizarea unui astfel de festival ar fi nevoie de 25 de mii de lei, bani care care vor fi recuperați din vânzarea biletelor.

Ideea nr. 3 – Case Rurale

În urma sondajului realizat în sat printre cei 295 de scoreneni, tinerii de la Challenger au aflat că 56 sunt gata să primească oaspeți la ei acasă. Astfel, a treia idee a fost organizarea caselor rurale, care ar oferi un loc de odihnă pentru turiști, cu elemente naționale. Întrucât fiecare gospodărie constă dintr-o casă mare (pentru oaspeți) și alta locuită, printr-o mică investiție, localnicii ar putea caza, hrăni și oferi mici distracții turiștilor în schimbul unei sume de bani.

Potrivit autorilor proiectului, în funcție de câte lucrări necesită casa respectivă plus cheltuieli de promovare, scorenenii trebuie să investească de la zero la 20 de mii de lei în casele pentru oaspeți (casa rurală). O casă rurală ar aduce un venit de circa 307 de mii de lei anual.

Ideea nr. 4 – Traseul turistic „Scoreni-Căpriana”

În prezent, satul Scoreni nu este inclus în niciun traseu turistic. Mai mult, cele existente ocolesc satul în cauză. Astfel, cel de-al patrulea proiect propune realizarea unui traseu turistic ce ar începe în Chișinău și s-ar încheia în Căpriana. Acesta ar trece prin satul Scoreni și ar avea opriri la troița de la intrarea în sat, la biserica satului, atelierul dogarului Gheorghe Miron, prisaca și stejarul lui Ștefan cel Mare. Traseul ar avea lungimea de 70 de km și ar putea fi parcurs pe diferite căi – mașină, bicicleta sau pe jos. Proiectul include realizarea unor broșuri informative despre obiectivele turistice din sat și construcția unui punct comercial în sat, unde s-ar vinde diverse produse autohtone, suvenire și altele.

Traseul turistic ar fi înregistrat la Agenția Națională a Turismului și promovat în rândul agențiilor de resort și pe rețelele sociale. Autorii proiectului au menționat și posibilitatea organizării unui maraton de 42 de km pe traseul Chișinău-Scoreni. În implementarea proiectului ar fi implicați tinerii de la Challenger, localnicii, Angenția Națională de Tursim și primăria Scoreni.

Pentru realizarea acestui proiect ar fi necesari 60 de mii de lei.

***

Cele patru proiecte au fost supuse votului în rândul localnicilor prezenți la întâlnire. Proiectul care a acumulat cele mai multe voturi a fost „Cel mai mare butoi din lume”, care a fost votat de 67 de persoane. Pe locul doi s-a situat ideea de organizarea Festivalului BootFest.

În perioada care urmează, cu susținerea grupului de inițiativă Challenger, primăria Scoreni va identifica resursele necesare pentru implementarea proiectului câștigător. Doritorii de a susține acest proiect ambițios o pot contacta pe primara satului Scoreni, Svetlana Tabacari, la numărul de contact +37369233829.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

SocialO oră în urmă

Personalitățile care vor primi Premiul Naţional pentru anul 2019

PE SCURT Guvernul a aprobat astăzi lista personalităților care vor primi Premiul Naţional pentru anul 2019. În total au fost...

Politică2 ore în urmă

23 august – Ziua comemorării victimelor regimurilor totalitare şi autoritare. Doi membri ai Guvernului s-au abţinut de la vot

PE SCURT Guvernul a aprobat astăzi o hotărâre prin care a declarat ziua de 23 august drept Ziua comemorării victimelor...

Cultură2 ore în urmă

VinOPERA – un eveniment cu recital de muzică și vin nelimitat la Castel Mimi!

Vinul și muzica vor face un cupaj perfect vineri, 6 septembrie la Castel Mimi. Vă invităm la VinOPERA, o petrecere...

Politică2 ore în urmă

Ministrul Apărării: De fapt, Serghei Șoigu urmează să vină în Republica Moldova la invitaţia preşedintelui

PE SCURT Ministrul Apărării Pavel Voicu a precizat astăzi pentru presă că omologul său rus Serghei Șoigu urmează să viziteze...

Politică3 ore în urmă

Vizita ministrului rus al Apărării în R.Moldova NU va fi una oficială. Ce declară Maia Sandu

PE SCURT Vizita ministrului rus al Apărării, Serghei Șoigu, la Chișinău, pe 24 august, nu va fi una oficială, întrucât...

Divertisment3 ore în urmă

Cum vorbim despre corupție?

PE SCURT Cum să-i facem pe cei dragi nouă să înțeleagă că micile „mulțumiri” pe care le aduc angajaților publici,...

Social4 ore în urmă

O barcă cu șase persoane s-a răsturnat pe lacul de acumulare Costeşti-Stânca. Ce au constatat salvatorii

PE SCURT Şase persoane, dintre care patru copii minori, au fost salvate de la înec, după ce barca în care...

Advertisement

Electorala 2019

Alegeri2 luni în urmă

Victorie categorică. Irina Vlah a fost realeasă în funcția de bașcan al Găgăuziei cu peste 90% din voturile alegătorilor

PE SCURT Irina Vlah a fost realeasă în funcția de başcan al Găgăuziei. Potrivit datelor preliminare, anunţate de Biroul electoral...

Alegeri2 luni în urmă

Un candidat din Găgăuzia a fost scos din cursa electorală a doua oară

PE SCURT Vasilii Aladov, candidat independent la funcția de bașcan al Găgăuziei, a fost eliminat pentru a doua oară din...

Alegeri2 luni în urmă

Graba strică treaba? Filip anunță alegeri anticipate într-o zi de vineri

PE SCURT Astăzi, dis-de-dimineață, Pavel Filip a declarat că Curtea Constituțională l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte,...

Alegeri2 luni în urmă

Dodon nu dizolvă parlamentul, PDM îi cere demisia, alegeri parlamentare anticipate și prezidențiale la toamnă

PE SCURT Președintele Igor Dodon a declarat astăzi într-o conferință de presă că nu va dizolva parlamentul și va convoca...

Alegeri3 luni în urmă

Activi, dar puțini. Ce spune un expert despre activismul tinerilor din Moldova

PE SCURT Tinerii sunt criticați, blamați, judecați și adesea, catalogați drept niște leneși care nu vor să participe la scrutinele...

Alegeri3 luni în urmă

Pentru prima dată în istoria Parlamentului European: o studentă de 21 de ani a devenit deputată

PE SCURT 21 de ani, 3 luni și 3 zile – anume atâta avea studenta Kira Marie Peter-Hansen, când a...

Alegeri3 luni în urmă

Bulversați și obosiți. Cum privesc oamenii negocierile dintre deputați

Au trecut două luni de la alegerile parlamentare din februarie 2019, dar Moldova încă nu are un Parlament funcțional. Cele...

Advertisement

Opinii

august 2019
L Ma Mi J V S D
« iul.    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com