Petro Poroșenko condamnă regimurile separatiste, dar firma sa are relații strânse cu „Sheriff-ul” de la Tiraspol// RISE

În timp ce președintele Petro Poroșenko condamnă regimurile separatiste din estul Ucrainei și interzice orice relații economice cu regiunile Donețk, Luhansk și Crimeea, firma sa are relații comerciale strânse cu „Sheriff-ul” de la Tiraspol – cel mai mare importator de produse în regiunea separatistă din estul Republicii Moldova, se arată într-o investigație RISE Moldova.

Contextul geopolitic

În 2014, ca urmare a mişcărilor separatiste din Donețk şi Luhansk, autoritățile Ucrainei au iniţiat operațiuni antiteroriste împotriva rebelilor pro-ruși din estul Ucrainei. Asta după ce, peninsula Crimeea fusese deja anexată de Federația Rusă. În paralel, Kievul și Chişinăul au convenit ca să ofere o atenție mai mare controlului comun al frontierei pe segmentul transnistrean.

Timp de un sfert de veac, la cele 12 puncte de trecere a graniței moldo-ucrainene (de-a lungul regiunii Odesa), în paralel cu polițiștii de frontieră și vameşii ucraineni, controlul vamal este efectuat de forțele de securitate ale așa-zisei republici autoproclamate nistrene (rmn), în timp ce autoritățile Republicii Moldova sunt excluse din această ecuație.

Potrivit Iuliei Marușevskaia, șefa serviciului vamal al regiunii Odesa, în perioada 2015-2016, lipsa unor puncte comune moldo-ucrainene de control este o problemă geopolitică, convenabilă autorităților nerecunoscute de la Tiraspol și celor de la Moscova.

Iulia Marușevskaia: De pe urma acestei probleme profită contrabandiștii, dar şi funcționari de la Chișinău și Kiev. Aceasta este o chestiune de voință politică, atât pentru autoritățile din Ucraina, cât și pentru cele din Moldova, în mod special. Din punct de vedere juridic, segmentul transnistrean este controlat de Ucraina, însă, de facto, în „tufiș”, adică în zona verde dintre punctele de control, este foarte multă mișcare haotică.

Iulie 2017. La Cuciurgan-Pervomaisk are loc deschiderea oficială a primului punct comun de control moldo-ucrainean. Ceremonia este condusă de însuși premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, și președintele Ucrainei, Petro Poroșenko.

Liderul ucrainean declară că Kievul optează pentru deschiderea de puncte comune de control pe întreg segmentul de graniță cu regiunea din stânga Nistrului , „pentru asigurarea transparenței și eficacității în lupta cu contrabanda și corupția”.

Reacția Moscovei nu s-a lăsat mult aşteptată. Duma de Stat a Federației Ruse face o declarație oficială în care califică instalarea primului punct vamal comun moldo-ucrainean drept „o blocadă impusă Transnistriei”. Totodată, deputații parlamentului rus acuză autoritățile Republicii Moldova și ale Ucrainei că încearcă să provoace un nou conflict armat pe Nistru”.

Poroșenko ar susține indirect regimul transnistrean

Pe fundalul acestei retorici politice, concernul Roshen al președintelui ucrainean, Petro Poroșenko, livrează în regiunea transnistreană produse de cofetărie și patiserie.

Potrivit datelor din registrul vamal al Ucrainei, valoarea totală a mărfurilor tranzacționate în iulie 2017, luna în care a fost inaugurat primul post comun moldo-ucrainean, este de 1,5 milioane de hrivne (peste 55 mii de dolari).

Importator este compania Sheriff din Tiraspol, fondată în anul 1993 de către oligarhii Victor Gușan și Ilia Kazmalî. Firma face parte din holdingul cu același nume, controlat de cei doi oameni influenți de la Tiraspol.

Reporterii RISE Moldova au aflat că, începând cu anul 2014 și până la jumătatea lui 2017, compania Roshen a vândut Sheriff-ului marfă în valoare totală de circa 3 milioane de dolari.

Relațiile comerciale dintre firma lui Poroșenko și Sheriff sunt confirmate de datele din registrul vamal ucrainean. Totodată, reprezentantul companiei Tezaurus-VDS SRL, distribuitor oficial al produselor Roshen în Republica Moldova, susține că nu are careva relații comerciale cu Sheriff sau altă companie înregistrată în dreapta Nistrului.

De la începutul anului 2014, timp de trei ani și jumătate, numai din comerțul cu Sheriff SRL, aproximativ 300 de companii ucrainene au avut un rulaj total de peste 100 milioane de dolari.

Textul integral ai investigației poate fi citit AICI.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.