Connect with us
"
"

Cultură

Peste 1600 de oameni au adunat 104 mii de euro pentru un proiect. De ce?

Publicat

pe

PE SCURT

Peste 1600 de oameni au contribuit la un experiment unic de crowdfunding pentru jurnalismul românesc: Inclusiv.  Publicația creată de o echipă de jurnaliști români a lansat un proiect de crowdfunding inspirat de succese internaționale, precum The Correspondent din Olanda sau Kraut Reporter din Germania.  Și au reușit.

Au reușit să strângă 104 000 de euro de la 1 643 de abonați fără să ceară donații, ci un abonament de un an. Jurnalistul Ștefan Mako, unul dintre cofondatorii proiectului Inclusiv, vine la Chișinău pentru a povesti despre cum echipa Inclusiv a convins peste atâția oameni să devină parte a unui proiect mediatic inovativ.

PE LUNG

Inclusiv.ro e o nouă publicație de jurnalism independent, concentrată în jurul formatului de jurnalism care caută și soluții, nu doar raportează problemele (ceea ce face și Moldova.org). Ștefan Mako,Victor Ilie și Luiza Vasiliu au avut ideea să facă o publicație finanțată exclusiv de cititori, ci susținută de cititori și cu idei de subiecte sau cu skill-uri personale. Cei trei și-au propus ca în loc să stea la redacție să se gândească ce subiecte să mai facă, să colecteze din 1643 potențiale surse de idei de subiecte.

Cei 1643 de oameni care au decis să susțină acest proiect au contribuit între 24 de euro și 1200 de euro pe an în avans. Ștefan Mako, susține că cei 104 000 de euro adunați vor constitui bugetul de pornit la drum. Pe 21 octombrie este preconizată lansarea Inclusiv.ro în limba română, împreună cu o versiune succintă în engleză. Vino pe 11 octombrie la Rockit Conference unde vei afla de la jurnalistul Ștefan Mako, unul dintre cofondatorii proiectului, despre motivația din spatele lansării unui asemenea publicații.

Dacă vrei să afli istoria din spatele succesului Inclusiv.ro, cumpără bilet la Rockit Conference aici.
Mai multă informație despre eveniment poți găsi pe rockit.md

Rockit Conference este organizat de către Academia Rockit și Digital Communication Network, cu sprijinul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Suediei în cadrul Proiectului „Dezvoltarea Centrului de Excelență în Domeniul TIC Tekwill”, implementat de Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC).

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Cultură

Mahala imaginară a Nataliei Gârbu

Publicat

pe

De către

Natalia Gârbu e o artistă din Moldova, pe care trebuie să o descoperi imediat, dacă încă nu o cunoști.

Natalia avea demult un vis: să lucreze într-o redacție cu oameni care citesc, fac voluntariat, le pasă de vecini și, în general, unii de alții. Oameni „pe care să-i pot invita în grădina mea neglamuroasă și să zdrobim o cină. Să ne inspirăm unul de la altul și să creăm vreun impact”, spune Natalia. 

Natalia a dat naștere mai multor proiecte sociale și artistice, expoziții fotografice și colaje. Iar proiectul pe care l-a copt toată carantina și tocmai l-a scos din cuptor este revista Mahala. 

La începutul pandemiei, atunci când situația era foarte sumbră, Natalia a trecut prin mai multe stări. Până la urmă s-a gândit că vrea „să facă!”. Așa că a adunat o mână de artiști din țară și de pe alte meleaguri, poeți din Bălți și Chișinău, bucătari, psihologi, și alți oameni care au considerat că această pandemie este momentul perfect pentru a crea un astfel de proiect artistic. Revista va fi organizată pe teme, nu pe numere. Primul număr este dedicat carantinei, iar al doilea – corpului uman. Revista conține texte în română, rusă, engleză, franceză.

Oamenii din Mahala

Printre paginile primei reviste vei găsi jurnale personale, voluntariat, veganism, coacerea pâinii, eseuri, poezie, eseuri fotografice, două interviuri cu un artist și psiholog, un articol despre mustul sălbatic, ilustrații, un articol despre mirosuri, parenting. Coperta din față și cea din spate sunt dedicate pictoriței Alionei Bereghici.

Oamenii care mai fac parte de Mahalaua Nataliei Gârbu sunt Ecaterina Postolati, Gabriela Rotaru, Cezara Kolesnik, Dima Berbeka, Tatiana Buianina, Maia Metaxa, Cristina Leahu, Veronica Ștefăneț, Elena Culic și Dana Sereda. Angela Vlădicescu a redactat paginile revistei „cu atâta dragoste, că nici nu-ți închipui”, povestește Natalia. 

Poți comanda revista aici.

Citește mai departe

Economie

Coronavirusul seacă industria vinului

Publicat

pe

PE SCURT

Până la pandemia de coronavirus, sectorul vitivinicol din Republica Moldova era în plină dezvoltare. În anul 2019, Moldova a exportat 15,67 milioane decalitri de vin, iar valoarea totală a exportului a depășit trei miliarde de lei. Cel mai mult vin moldovenesc a ajuns în China, România și Federația Rusă. 

În țara în care viticultura reprezintă 7% din totalul de exporturi și 3% din PIB-ul țării, pandemia de coronavirus a lovit dur în micii producători, dând peste cap și planurile marilor jucători din industrie.

Dar cum se descurcă alte țări la capitolul vin în pandemie? Ca să înțelegem asta, am tras cu ochiul la sectorul vitivinicol din Ungaria. La ei, chiar dacă sectorul HoReCa e în blocaj, vinăriile mici stau mai bine la vânzări decât vinificatorii noștri.

PE LUNG

Aproape cinci întreprinderi vinicole au fost nevoite să-și suspende temporar activitatea, întrucât angajații au fost infectați în număr mare cu COVID-19. 

Pe 25 aprilie, satele Etulia și Cișmichioi din raionul Vulcănești au fost plasate în carantină, după ce patru locuitori, angajați la Vinăria Etulia, parte a grupului de vinării Bostavan, au fost depistați pozitiv la COVID-19. După asta, s-a decis testarea tuturor angajaților și rudelor angajaților la COVID-19 – 174 de persoane, dintre care 77 erau infectate.

Enlarge

IMG_6349
Foto: Wine of Moldova

„Produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate

83% din vinul produs anul trecut în Republica Moldova a fost exportat. Datele pentru luna martie arată că exporturile au scăzut cu 9% după volum și cu 11% în ce privește valoarea, față de aceeași perioadă a anului 2019. 

Potrivit estimărilor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV) în acest an exportul produselor vitivinicole poate scădea cu 30% sau chiar 50% comparativ cu 2019. 

Șefa Serviciului politici și reglementări în domeniul produselor sectorul vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii, Liliana Dascaliuc, spune că în primele trei luni ale anului 2020 exportul s-a redus cu 20%, însă datele sunt preliminare. Viticultura va fi afectată așa cum o să fie afectată toată agricultura. Și nu doar agricultura, dar toată industria. Vinul, produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate”, comentează specialista.

Zero venituri

Vlada Vutcarău este co-fondatoare a vinăriei urbane ATU, o afacere de familie, care produce până la 40 de mii de sticle pe an. Pandemia de coronavirus și starea de urgență a redus vânzările în proporție de 90%, iar turismul înregistrează zero venituri. Vorbim de foarte mari pierderi. Noi continuăm să producem, dar încasările vin din vânzări și nu din producere”, explică Vlada.

Enlarge

foto-ATU-winery-facebook
Foto: Facebook/ ATU Winery

Totuși, un aspect pozitiv pe care-l vede tânăra este că business-ul s-a mutat online și „că ne-am întors cu fața spre producătorul local. Cumpărând de pe piața locală, investim în oamenii noștri și banii rămân aici pe loc, în țară”.  

88% dintre companiile din Republica Moldova sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii, spune un studiu al Camerei de Comerț Americane.  

Așa că, autoritățile au creat niște măsuri de susținere a agenților economici, inclusiv a vinăriilor. Printre acestea se numără reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HoReCa. 

Co-fondatoarea vinăriei ATU, Vlada Vutcarău, spune că măsurile statului de a-i susține, nu-i prea ajută pe ei.

„Noi nu primim vizitatori, respectiv nu generăm TVA. Scutirea asta, acum, nu ne dă nimic, pentru că noi oricum încasări nu avem, nu avem din ce economisi acele 5% ca să le distribuim la salarii.”

Ea mai crede că măsurile anunțate de autorități „sunt jocuri politice și statul se eschivează să-și asume o răspundere. Poate nu își permite financiar”.

O problemă nu vine niciodată de una singură, crede co-fondatoarea vinăriei. Seceta din anul acesta o îngrijorează la fel de mult. „Vom vedea la toamnă ce o să culegem, pentru că acolo va fi criza și mai mare.”

Enlarge

vinurile-ATU-foto-facebook-ATU-winery
Foto: Facebook/ ATU Winery

Porumb în loc de struguri

Pe 10 aprilie, Comisia pentru Situații Excepționale a emis Dispoziția Nr. 16. Unul dintre puncte reglementează mecanismul de subvenție a agenților economici. Întreprinderile care şi-au sistat total sau parţial activitatea vor ar urma o subvenţie în mărimea sumei achitate a impozitului pe venit dar și alte contribuții sociale.

Directorul Combinatului de vinuri „Mileștii Mici”, Viorel Garaz, se întreabă dacă statul va avea resurse financiare ca să subvenționeze întreprinzătorii. „Atât timp cât agenții economici nu funcționează sau funcționează într-o măsură foarte redusă, contribuțiile lor la buget vor fi foarte mici. Dacă subvențiile nu vor fi achitate imediat, ulterior companiile se vor închide și nu vor mai avea nevoie de ele”, explică specialistul. 

Combinatul de vinuri „Mileștii Mici” a produs în 2019 aproape 1,2 milioane de sticle de vin, dintre care aproape 60% au fost exportate. În urma loviturii date de pandemie, compania a înregistrat o scădere de 60% din vânzări pe piața locală. Exporturile au scăzut cu 40%, iar de pe 8 martie, vinăria nu a fost vizitată de niciun turist.

„Planurile noastre pentru următorul an sau pentru următorii doi ani au fost date peste cap: de a extinde restaurantul, de a procura transport electric, de a sădi viță de vie, de a deschide o rețea de magazine. Banii au mers la achitări de chirie, salarii, dar și alte plăți.”

Și pentru că COVID-ul ne-a mâncat bugetul pentru vița-de-vie, semănăm 36 ha de porumb în loc de Fetească

Geplaatst door „Mileștii Mici” op Maandag 11 mei 2020

De asemenea, vinăria a fost nevoită să întrerupă contractele cu mai mulți angajați pensionari, numărul lucrătorilor s-a redus de la 206 la 142. „Nu avem posibilitatea să achităm pensionarilor șomajul tehnic, ei măcar au pensie, dar tinerii care nu au pensie și stau acasă cu copiii… Am decis să le achităm lor măcar ceva”, explică Viorel Garaz.

Galeriile subterane „Mileștii Mici” sunt situate la o adâncime de 85 m și au o lungime totală de 200 km. Ele adăpostesc aproape 2 milioane de sticle, motiv pentru care a ajuns în Cartea Recordurilor Guinness, drept cea mai mare colecție de vinuri din lume după numărul de sticle

Provocări de-a lungul timpului

Dar starea de urgență din Republica Moldova nu e prima lovitură asupra vinificatorilor. În 2006, Rusia a interzis importul de vinuri, întrucât nu ar fi făcut față normelor sanitare. Pe atunci, aproape 80% din totalul producției de vin era exportat în Rusia. Estimările au arătat că pierderile în urma embargoului au depășit 100 de milioane de dolari.

Apoi, în 2013, cu trei luni înainte de semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Rusia a instituit embargo asupra vinurilor moldovenești.

Criza lovește în toți, inclusiv în producătorii de vinuri. Un sector cu 150 mii de locuri de muncă, cu exporturi de 3…

Geplaatst door Andrei Cibotaru op Zondag 5 april 2020

Este o criză care ne afectează pe toți și trebuie să ne punem umărul, să consumăm un pic mai mult vin local. În spatele unei sticle de vin stă o industrie întreagă: stau viticultorii care au crescut strugurii, stau oamenii care lucrează la producție, vinificatorii, oamenii din laborator, stă o industrie a sticlei, industria ambalajului de carton, stau oameni care se ocupă de designul etichetelor și așa mai departe. Cumpărând o sticlă de vin, de fapt, se susține acest lanț pentru mai multe subsectoare”, a comentat autorul blogului finewine.md și expert în vinuri, Andrei Cibotaru.

Cum se descurcă Ungaria?

În timp ce consumul de alcool pe cap de locuitor a crescut în Ungaria în timpul pandemiei coronavirusului, măsurile restrictive care afectează sectorul ospitalității au pus vinăriile maghiare într-o situație financiară dificilă. Cu toate acestea, vinăriile mici, de familie, care de obicei își vând produsele direct clienților din beciurile lor, au reușit să-și crească veniturile.

Guvernul maghiar a anunțat stare de urgență la jumătatea lunii martie și la scurt timp au fost impuse restricții la programul de lucru al magazinelor mici și al unităților de catering. Cu toate acestea, mulți proprietari au ales să își suspende complet activitatea, ceea ce a afectat indirect mulți furnizori, cum ar fi comercianții de alimente și băuturi. Acest lucru a avut un impact și asupra vinăriilor, care joacă, adesea, un dublu rol, deoarece operează săli de degustare, pe lângă vânzarea produselor pe piață. Astfel, acestea au fost lovite de criză de două ori.

Organizația profesională care-i reprezintă pe vinificatori și pe viticultori, Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT), a reacționat rapid la situație: într-o săptămână, a inițiat o campanie online și un serviciu numit „Palackposta2020”, care în traducere înseamnă „sticlă prin poștă”. Consiliul a încurajat vinăriile să se înregistreze în mod voluntar pe această platformă care permitea cumpărăturile online și livrarea la domiciliu. Pentru vinificatori, a fost cumva dificil să utilizeze platforma și chiar din primele momente părerile au fost împărțite. Mulți au considerat această mișcare un spectacol, în timp ce alții au considerat că este o lovitură pentru comercianți. Alții cred că nu există o publicitate mai proastă pentru vinul maghiar în această situație de criză.

Compania Pannon Borbolt și-a început activitatea cu comercializarea de vin online, dar în ultimii ani, aproape 80% din veniturile sale provin din intermedierea relațiilor dintre unitățile de catering și vinării. Odată cu sistarea temporară a serviciului de catering, restul de 20 la sută din activități se pare că au reușit să salveze compania, care a început să se concentreze din nou pe vânzarea de vinuri online.

„Vindem pachete, ceea ce înseamnă că consumatorii pot alege între ofertele mai multor crame. În plus, infrastructura noastră logistică a fost deja dezvoltată, astfel încât prețurile noastre sunt mult mai prietenoase”, a declarat Dusán Filákovity, administratorul companiei. Nu consideră că inițiativa PalackPosta este o concurentă, a adăugat el.

Criza nu afectează în mod egal fiecare vinificator, afirmă József Schunk, viticultor și președintele Regiunii viticole Pécs și membru al Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT). Vinăriile mici care și-au vândut produsele direct au reușit să-și crească vânzările. Totuși, veniturile din industria ospitalității (hoteluri, restaurante și cafenele) au ajuns practic la un blocaj, ceea ce afectează în mod natural vinăriile mai mari. O altă dificultate este că festivalurile și evenimentele mari, care au devenit surse de venit foarte importante și pentru vinăriile mai mici, au fost anulate. Pierderile de venituri și dezvoltarea stocurilor vor trebui remediate în acest sector, iar Consiliul le monitorizează pe ambele, a spus el. Promovarea vinului poate ajuta pe ambele fronturi.

Zoltán Győrffy, redactorul-șef al revistei de gastronomie și vin Pécsi Borozó, a trebuit să ia o decizie dificilă la jumătatea lunii martie. Revista este publicată în fiecare trimestru în ultimii zece ani, însă din cauza pandemiei, ediția de vară nu va fi tipărită. Agenții de publicitate și-au scos reclamele, iar piața de vinuri, de care depinde editorul, s-a oprit.

„Anul acesta, care promitea că să fie cu multe evenimente, s-a schimbat într-o clipă”, a spus jurnalistul. El și echipa sa au mutat degustările de vin online. Acum, au degustări tematice pe Zoom în fiecare săptămână, iar prezența online a revistei a crescut. Deși, evident, aceste soluții nu sunt perfecte, este încă prea devreme pentru a spune cum pandemia va schimba piața de vinuri și modul în care funcționa aceasta până acum.


Acest articol face parte din proiectul media crossbroder „Off the beaten track” lansat de n-ostHlidaci PesSzabadpecsKrytyka Polityczna și Moldova.org. Proiectul este finanțat de fondul internațional Visegrad.
Citește mai departe

Tehnologie

Cum să muți un eveniment mare pe online. Explică organizatorii Rockit

Publicat

pe

PE SCURT

Weekendul trecut a avut loc Rockit Conference, iar organizatorii sunt mulțumiți de cum au reușit în numai trei săptămâni să transforme evenimentul în unul online. În două zile de conferință, au vorbit 42 de speakeri, cifră specială pentru echipă, și au reușit să acumuleze mii de vizualizări pe online. 

Stela Roman și Lyu Perciun-Lazari îți povestesc despre cum au reușit să mute conferința online, ce provocări au avut și bonus, fetele vin cu cinci sfaturi pentru asemenea situații.

PE LUNG

Conferința Rockit trebuia să aibă loc pe 8 și 9 mai, cu o mulțime de invitați, speakeri și participanți. Pregătirile erau început și subiectul stabilit: Going Global, despre cum mutăm afacerile noastre din local în global. 

Dar planurile au fost date peste cap de COVID-19. Atunci, Stela Roman și colegii ei din echipa de organizare au decis să mute conferința online și să adapteze și subiectul –  „Don’t panic: Finding solutions for the new reality”.

Enlarge

2-2
The fearless leader who united the crew’s free spirits, Rockit Spacecraft Captain - Artur Gurău

42 de speakeri au vorbit despre marketing (inclusiv email marketing), transformare digitală, medicină, educație, antreprenoriat, vlogging, media, comunicare, finanțare de proiecte, investiții și altele. Pentru echipă, cifra de 42 este specială. Inițial, planificau să aibă 22 de speakeri, însă cu trei săptămâni înainte de conferință și-au amintit de motto-ul din cartea The Hitchhiker’s Guide to the Galaxy „Don’t panic”, iar cifra 42 reprezintă în această carte răspunsul la viață și la univers. În acel moment, organizatorii și-au imaginat cum ar fi dacă ar avea 42 de speakeri.

Enlarge

1-16
Nika Vodvud, ilustratoare, feministă, autoarea canalului pe Youtube Nixel Pixel

Deși inițial toți au fost foarte entuziasmați de idee, un pic mai târziu nu mai era atât de clar cum să includă 42 de vorbitori într-o agendă de două zile. Au fost nevoiți să modifice planul în așa fel încât discursurile să fie consistente, iar cei care vor viziona conferința să poată vorbi cu experții. Așa au creat un chat pe Telegram unde s-au pus întrebări și s-a făcut networking cu vorbitorii.

Partea tehnică a fost o provocare pentru organizatori. Au muncit aproximativ 20 de persoane ca totul să meargă ca la carte. Pentru momentele când ar fi putut să apară vreo problemă de conexiune sau tehnică, echipa a pregătit materiale de rezervă. Și sigur că le-au și folosit. Unul dintre speakeri nu avea sunet și a trebuit să vorbească următorul din listă. În paralel, echipa din regie a rezolvat problema la distanță.

A fost o provocare, pentru că a fost pentru prima dată când noi am făcut asta. În viitor, nu va fi mai greu, pentru că drumul este bătut, toate pietrele subacvatice au fost descoperite, știm greșelile, explică Stela Roman, a cărei funcție oficială în cadrul echipei este The charismatic Magnetar Agenda Manager and First Officer, nume inspirat din filmele science-fiction cum ar fi Star Treck.

Enlarge

4
Alexandru Guțu, directorul general al Centrului de Diagnostic German, și familia lui

Colega Stelei, The Inspiring Galactic Second Officer and Communication Officer, Lyu Perciun-Lazari, spune că această experiență a făcut-o să înțeleagă și să vadă punctele forte și punctele slabe ale unui eveniment online. Cel mai mare dezavantaj este că nu are loc interacțiunea de față în față cu un speaker. Nimic nu poate să schimbe experiența din offline de interacțiune, când vezi persoana în față și poți să te saluți, să dai mâna sau să te prezinți, să comunici în mod liber…

De asemenea, tânăra recunoaște că sunt foarte multe avantaje în organizarea conferinței Rockit online. Dacă în anii trecuți când conferința se întâmpla offline, se adunau 400-700 de oameni, în acest an s-au înregistrat peste o mie și jumătate de oameni ca să asculte speech-urile experților. Mai mult, videourile cu conferința au fost vizualizate de peste 160 de mii de ori. Asta este un avantaj foarte mare, pentru că acoperim și o zonă geografică mai mare, pentru că anul acesta au fost participanți din peste zece țări care s-au înregistrat… Îți dai seama că numărul de facto al vizualizărilor este și mai mare”, explică Lyu, adăugând că datele încă sunt în curs de procesare.

Și numărul mare de vorbitori a fost posibil datorită mediului online. Lyu spune că este foarte complicat să aduci experți de peste hotare, mai ales din punct de vedere financiar. Dar acum, bugetul pentru cazare și alte cheltuieli a fost redistribuit pentru online. 

Enlarge

5
Dmitri Voloșin, fondatorul companiei Simpals

Echipa de la Rockit Conference vine și cu câteva sfaturi:

  1. Cercetează piața, urmărește evenimentele, cum arată ele ca imagine, ca și interacțiune cu audiența.
  2. Nu-ți fie frică să întrebi alți organizatori despre cum a avut loc și ce s-a făcut pe partea tehnică, prin ce greutăți au trecut. Multe chestii la care nu ne-am gândit au apărut exact în ziua evenimentului.
  3. Cere ajutorul comunității ca să transmiți mesajul tău, caută parteneri care să te ajute în așa fel încât să vadă cât mai mulți oameni evenimentul. În perioada aceasta, este foarte mare gălăgie pe online și evenimentul s-ar putea pierde dacă nu depui un efort mai mare. Implică comunitatea de influenceri. Rockit Conference a avut suportul comunității în ambele zile, au povestit despre eveniment, au făcut share, au făcut stories și au anunțat audiențele lor despre chatul în Telegram și despre live-uri.
  4. Nu folosi muzica copyrighted pentru că riști să fii blocat/ă de Facebook sau Youtube dacă faci streamingul pe aceste platforme.
  5. Fii flexibil/ă. Fă-ți un plan A, B, C pentru situații care pot apărea în ziua evenimentului. Trebuie să ai text pentru momente în care trebuie de întins de timp, pentru a salva vreo situație. Noi, la Rockit, suntem mulțumiți de rezultat, pentru că am planificat și pentru situațiile imprevizibile. Astfel am fost pregătiți pentru momentele în care lucrurile nu mergeau 100% conform agendei.
Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle17 ore în urmă

Recomandare Moldova.org / 5 experiențe pe care poți să le ai ca turist în Moldova, de la Cristina Ostapenco

Gazda rubricii cu recomandări din această săptămână este Cristina Ostapenco, travel consultant la Go Travel. Nu stă o zi locului,...

Sănătate2 zile în urmă

COVID-19 poate afecta sănătatea pe termen lung: evaluările efectuate în proiectul „Grijă pentru colegi” arată consecințele infecției

Peste 60 de persoane au beneficiat deja de investigații și consultații medicale gratuite în cadrul Proiectului „Grijă pentru colegi”, lansat...

Politică2 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Ieri în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele locuitorilor care...

Divertisment2 zile în urmă

Cine a fost Lidia Istrati – scriitoarea care a votat cu ambele mâini Declarația de Independență

Politiciana și scriitoarea Lidia Istrati a fost parlamentară în două legislaturi și persoana care, la 27 august 1991, a votat...

Economie3 zile în urmă

Eficiența și succesul stau în asociere! Cunoaște povestea GdP AGROASPECT GRUP din satul Floreni, raionul Ungheni

Unul dintre factorii de progres cert în dezvoltarea durabilă a agriculturii și a mediului rural din Moldova este reprezentat de...

Social3 zile în urmă

3 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT. Încă 12 decese și 295 de cazuri noi de COVID-19

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social3 zile în urmă

Turist în Moldova: Congaz, Găgăuzia

Cu peste 11.000 de locuitori, satul Congaz se număra printre cele mai mari sate europene după numărul populației. Acum doi...

Advertisement

Politică

Politică6 zile în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031