Connect with us
"
"

Partidul Liberal

Partidul Liberal, Titanicul politicii moldovenești

Publicat

pe

Scrutinul din 30 octombrie a confirmat încă o dată popularitatea în scădere a Partidului Liberal. 25.490 – atâtea voturi a luat Mihai Ghimpu la alegerile prezidențiale – un partid care are oficial 20.800 de membri.

Citiți mai jos o incursiune în istoria partidului și evoluția performanței în alegeri de-a lungul anilor.

La început a fost…

Partidul Reformei (PR), constituit încă în 1993. PR era o formațiune de centru-dreapta, creștin-democrată, de fapt, prezidată inițial de Anatol Șalaru.

PR a participat la alegerile parlamentare din 1994, 1998 și 2001, însă fără a trece pragul electoral. Mai mult succes a avut la alegerile locale. Totuși, calea spre succes a partidului a început odată cu declinul PPCD, care votează, în 2005, pentru realegerea lui Vladimir Voronin în funcția de președinte al RM.

Tot atunci, Congresul partidului a decis schimbarea denumirii în Partidul Liberal, menținându-l pe Mihai Ghimpu în funcția de președintele al formațiunii și a început „lupta pentru limba și istoria română, soluționarea problemei transnistrene și pentru independență față de Federația Rusă, etc”.

2007 – Spre popularitate prin Primăria Chișinău

După un rebranding reușit, PL îl înaintează la funcția de primar al Capitalei pe Dorin Chirtoacă, nepotul lui Mihai Ghimpu, care pe atunci făcea parte din echipa de producție a emisiunii românești „Surprize! Surprize!”. Au urmat 3 alegeri locale, rezultatele cărora nu au fost validate din cauza prezenței reduse la vot. Totuși, numărul alegătorilor tânărului liberal a fost mereu în creștere – de la 7,13% în primul tur, la 35,62% în cel de-al treilea.

Următoarele alegeri locale au avut loc abia în 2007, timp în care PL a devenit tot mai popular. Chirtoacă a candidat din nou la funcția de primar, obținând 24,37% din voturi și trecând astfel în turul doi, unde a concurat cu primarul interimar, comunistul Veaceslav Iordan. Partidele rămase în afara cursei electorale, majoritatea anticomuniste, și-au declarat susținerea față de tânărul politician, ceea ce a dus la un succes răsunător pentru Dorin Chirtoacă – acesta a fost ales primar general al municipiului Chișinău cu 61,17% voturi, ceea ce înseamnă 130 de mii de voturi.

2009 – Cum a ajuns PL în Parlament?

Anul 2009 a fost unul de succes pentru PL. Potrivit Barometrului de Opinie Publică (BOP) din martie aceluiași an, Dorin Chirtoacă se bucura de încrederea a 31,5% din respondenți, iar Mihai Ghimpu de încrederea a 12,8%. Totuși, liderii comuniști îi devansau lejer.

La alegerile din 5 aprilie 2009, PL obține 13,13% (15 mandate) cu voturile a 202 de mii cetățeni. Totuși, fiind câștigat de Partidul Comuniștilor din R. Moldova (PCRM), scrutinul a stârnit proteste de amploare la Chișinău. La 7 aprilie, acestea au degenerat în violențe, soldate cu moartea a cel puțin tânărului Valeriu Boboc, violuri și tineri maltratați.

La alegerile repetate din 29 iulie 2009, PL obține și mai multe voturi (232 de mii), își menține cele 15 mandate și ajunge acolo unde se îndrepta – în Parlament, alături de PLDM, PDM și AMN, cu care au constituit Coaliția de Guvernare „Alianța pentru Integrarea Europeană” (AIE).

În scurt timp, însă, Parlamentul ales în vara lui 2009 a fost dizolvat, pentru că nu a reușit să aleagă un președinte, iar la 28 noiembrie 2010 au avut loc alegeri parlamentare (anticipate). În urma acestui scrutin, PL a obținut 171 de mii de voturi sau 9, 96%. Acest rezultat se explică în mare parte prin creșterea popularității PLDM și liderului acestuia, Vlad Filat, care și-a dublat numărul de voturi față de alegerile din anul precedent.

Pierderea nu a fost extrem de dureroasă pentru PL, or liderului partidului, Mihai Ghimpu, i-a revenit funcția de președinte interimar al RM, în perioada 11 septembrie 2009 – 28 decembrie 2010.

2010 – Ideea Unirii scoasă din prioritățile PL

Primul decret semnat de Ghimpu în calitatea de președinte interimar a suspendat regimul de vize pentru cetățenii români. Chiar și așa, mandatul de președinte interimar a rămas în istorie datorită altor gesturi ale lui Mihai Ghimpu, acesta insistând să acorde numeroase distincții de stat. Prin numărul decorațiilor oferite timp de un an, Ghimpu l-a întrecut și pe Vladimir Voronin.

Totuși, momentul în care Ghimpu a lovit puternic în propriul electorat a fost în cadrul unei conferințe de presă, atunci când a zis că Unirea Moldovei cu România nu se află printre prerogativele partidului său.

Un alt semn de întrebare asupra președintelui interimar a fost numirea nepotului său, Corneliu Ghimpu, în funcția de vicepreședinte al VictoriaBank, controlată de Vlad Plahotniuc, cel care conducea din umbră Partidul Democrat. În același timp, mama lui Dorin Chirtoacă, Valentina, ocupa funcția de economist la aceiași bancă, iar  soţia liderului PL, Dina Ghimpu, era şefă de direcţie la Ministerul Culturii, condus de PD.

2012 – Ce se întâmpla în Parlament?

După alegerile anticipate din noiembrie 2010, PLDM, PDM şi PL au constituit altă alianță – AIE 2. În pofida declarațiilor inițiale, alianța a fost adeseori marcată de conflicte între cele trei partide, schimburi de replici dure și critici reciproce. După alegerea președintelui țării, Nicolae Timofti, neînțelegerile în interiorul AIE 2 au devenit mai vizibile. PLDM şi PDM luptau pentru influență, iar Mihai Ghimpu îl critica tot mai des pe Vlad Filat.

În decembrie 2012, are loc incidentul de la Pădurea Domnească, atunci când un grup de persoane cu funcții înalte au mușamalizat moartea lui Sorin Paciu în timpul unei vânători. S-a adeverit mai târziu că premierul Vlad Filat, dar și alți lideri politici cunoșteau despre detaliile decesului lui Paciu, dar nu au făcut detalile publice.

Sursa foto: zdg.md

Sursa foto: zdg.md

În iarna anului 2013, scurgerea informațiilor în presă a dus la un șir de demiteri de răsunet, printre care cea a premierului Vlad Filat, Speakerului Marian Lupu și a prim-vicepreședintelui Parlamentului de atunci, Vlad Plahotniuc.

Mihai Ghimpu: Este straniu să denunți acordul, dar să rămâi premier. Pentru prietenii noștri, problema Republicii Moldova nu este lupta cu sărăcia şi corupția, ci este lupta statului să fie un păpușar sau un contrabandist. PL nu susține asemenea politică.

Alianța celor trei partide pro-europene se destramă, iar între cele două partide concurente, PLDM și PD, începe un război de lungă durată cu scurgeri de informații în presă, convorbiri interceptate și, în ultimă instanță, acuzarea și condamnarea lui Vlad Filat.

Partidul Liberal, cea mai mică componentă a fostei Alianțe, este atras în acest război, uneori încercând chiar să ia poziții de mediator, alteori condamnând ambele tabere.

Mihai Ghimpu: Singura ţară care are de câştigat din această criză este Rusia. Asta-i Alianţă? Ăsta-i prim-ministru? Eu nu vreau să fiu complice. Vă foloseşte Voronin ca pe doi ţapi.

2013 – Partidul Liberal, între PLDM și PD

Imediat după demiterea lui Vlad Filat din funcția de premier, care a avut loc pe 5 martie 2013, PLDM îl înaintează din nou pe acesta la funcția de prim-ministru. PL se asociază cu Partidul Democrat și se opun acestei inițiative.

Pe 12 aprilie 2013, 7 deputați din cei 12 ai Partidului Liberal, în frunte cu Ion Hadîrcă, creează o formațiune nouă cu scopul de a vota un Guvern, a scoate țara din impas politic și a reforma Partidul Liberal prin numirea lui Dorin Chirtoacă în funcția de președinte al PL.

Ana Guțu: Este momentul potrivit ca rolul de lider să-i revină lui Dorin Chirtoacă, exponentul schimbării și înnoirii clasei politice din Republica Moldova.

2013 – Un nou Guvern, fără PL

La 30 mai 2013, șase luni după scandalul Pădurea Domnească, PLDM propune un nou Guvern în frunte cu Iurie Leancă, Guvern votat de PLDM+PD+PLR. Cei cinci deputați PL s-au abținut de la vot și rămân în afara Guvernării, nemulțumiți de destrămarea partidului.

Începând cu 2013, cei doi lideri ai Partidului Liberal au continuat să coboare în topurile încrederii populației. Dorin Chirtoacă – din cauza scandalurilor de corupție din Capitală, iar Mihai Ghimpu – din cauza a tot mai multe indicii despre o înțelegere ascunsă cu Partidul Democrat, respectiv cu Vlad Plahotniuc.

Sursa foto: Europa Liberă

Sursa foto: Europa Liberă

2014 – 5 ani de Guvernare pro-europeană

Scandalurile de corupție și mușamalizările au lovit în popularitatea partidelor pro-europene. La alegerile din 30 noiembrie 2014 Partidul Liberal  acumulează 9,67% sau 154 de mii de voturi, cu 17 mii mai puține față de alegerile din 2010. Dacă în 2010, rezultatul mai slab al PL se explica prin creșterea popularității PLDM, în 2014 atât PLDM, cât și PL pierd cantități însemnate de alegători.

Aripa plecată a Partidului Liberal – Partidul Liberal Reformator – nu reușește să treacă pragul electoral. Marele învingător în aceste alegeri, însă, este Partidul Socialiștilor, formațiune anti-europeană, condus de ex-comunistul Igor Dodon care acumulează 327 de mii de voturi.

După alegeri se formează o Alianță minoritară dintre PLDM și PD care a investit în februarie 2015, cu ajutorul comuniștilor, Guvernul condus de Chiril Gaburici. Partidul Liberal rămâne, din nou, în afara Guvernării.

2015 – Furtul miliardului și revenirea la Guvernare

La 15 octombrie 2015, lui Vlad Filat îi este retrasă imunitatea parlamentară, în urma „autodenunțului” făcut de Ilan Shor precum că liderul PLDM ar fi implicat în furtul de la Banca de Economii.

Mihai Ghimpu îl învinovățește pe Vlad Filat de „furtul secolului”. În urma reținerii și condamnării lui Vlad Filat, PLDM dispare treptat de pe scena politică. Pe de altă parte, în presă apar dezvăluiri despre averile Guvernatorului BNM, Dorin Drăguțanu, numit în funcție de Partidul Liberal.

După încă un Guvern interimar condus de Valeriu Streleț și respingerea candidaturii lui Plahotniuc la funcția de premier, PL votează la 20 ianuarie 2016 Guvernul Filip, împreună cu PD și deputații fugari din PCRM și PLDM.

„Iuda”

Unul din ultimii pași în prăpastie a PL-ul a fost făcut în iunie 2015, când Ghimpu organizează contramiting-ul împotriva protestului organizat de, pe atunci, Platforma DA. Astfel, votarea Guvernului Filip la miez de noapte de Coaliția minoritară PL+PD, suspiciunile de corupție care planau asupra lui Vlad Plahotniuc și asocierea PL-ului cu acesta, cât și zvonurile despre cumpărarea voturilor lipsă au generat proteste în masă. În timpul acestora, Mihai Ghimpu a fost atacat și numit cu calificativul de „Iuda”.

Acest calificativ l-a avut anterior liderul unui alt partid unionist, PPCD-ul condus de Iurie Roșca, care a votat, în 2005, pentru Partidul Comunist.

Ca și în cazul Partidului Liberal, popularitatea lui Iurie Roșca a scăzut vertiginos în urma asocierii cu o Guvernare asupra căreia planează suspiciuni de corupție și lipsă de transparență.

Alegeri 2016 – revenirea la Unionism

După răstunările de situație din politica Republicii Moldova, PL decide să revină la mesajul unionist în campania pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie.

Întâlnirile cu alegătorii devin tot mai tensionate, iar Mihai Ghimpu este tot mai des huiduit.

În urma alegerilor, candidatul PL obține 25.490 de voturi, ceea ce înseamnă de 9 ori mai puțin față de rezultatul pe care îl obținea partidul în 2009 (232.108 voturi). Aceasta în contextul în care Partidul Liberal numără oficial peste 20 mii de membri.

rezultatpl

Numărul de voturi obținut de PL la ultimele 4 alegeri parlamentare și una prezidențială

Cu o lună înainte de alegeri, era publicat BOP-ul, unde 76,6% din respondenți au declarat că nu au deloc încredere în Mihai Ghimpu. Doar 0,7% au spus că și-ar dori să-l vadă președinte. Totuși, astăzi, Mihai Ghimpu spune că nu este dezamăgit de rezultatul de sub 2%, justificându-l prin faptul că ceilalți candidați au mințit cetățenii și așa au ajuns în turul 2.

Ana Gherciu, Oxana Greadcenco

Politică

Stoianoglo confirmă reținerea și audierea a patru persoane din conducerea BNM. Alte declarații ale procurorului general

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a anunțat astăzi că a eliberat o ordonanță prin care a permis reținerea și audierea fostului guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, și a  viceguvernatorilor BNM: Ion Sturzu și Aureliu Cincilei, dar și a fostei vice-guvernatoare Emma Tăbârță. Anunțul a fost făcut de Stoianoglo după ședința Consiliului Procurorilor. „Noi suntem siguri că BNM a fost instituția care a fost nemijlocit implicată în fărădelegile legate de furtul miliardului”, a declarat procurorul general.  

Tot astăzi Alexandr Stoianoglo a menționat că, în opinia sa, extrădarea fostului lider al PDM Vlad Plahotniuc, este destul de problematică, că în timpul apropiat va fi inițiată procedura penală pentru clarificarea lucrurilor în dosarul „Gemenii” și că, în cadrul dosarul finanțării PSRM, au fost audiate mai multe persoane, deocamdată în calitate de martori.

PE LUNG

Ordonanța care a permis reținerea și audierea a patru persoane de la BNM

„Astăzi dimineața am sancționat lucruri legate de imunitatea membrilor Consiliului Băncii Naționale și am dat acceptul pentru reținerea și audierea oamenilor din conducerea BNM. În privința viceguvernatorilor Emma Tăbârță, Aurel Cincilei, Ion Sturzu și Drăguțanu”, a menționat Stoianoglo. Potrivit lui, acțiunile nu au nicio legătură cu declarațiile de ieri seara făcute de liderul Partidului ȘOR, Ilan Șor. (Ieri politicianul a susținut o conferință de presă în care a declarat că el nu are nicio atribuție la furtul din sistemul bancar și că în procesul de lichidare a Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank, pentru care au fost alocate 13 miliarde de lei, ar fi fost implicați angajați ai Băncii Naționale).

„Acțiunea a fost demult pregătită. Noi suntem siguri că BNM a fost instituția nemijlocit implicată în fărădelegile legate de furtul miliardului”, a ținut să precizeze Alexandr Stoianoglo. 

„Noi nu avem nimic în comun cu coalițiile de guvernare sau cu guvernarea. Am declarat de multe ori, chiar la ultima adunare a procurorilor, că noi nu ne amestecăm în politică și vrem ca politicul să nu se amestece în activitatea procuraturii. Acțiunile noastre sunt legate de investigarea dosarului legat cu furtul miliardului. Pentru noi nu este important cine este la putere, pentru noi este importantă identificarea oamenilor care au fost implicați și a banilor furați din băncile respective”, a adăugat el.

Ulterior, BNM a venit cu o reacție în care își exprimă speranța și încrederea în derularea unei anchete profesioniste și obiective, care să identifice adevărații vinovați de frauda bancară. „În același timp, mizăm ca acțiunile de investigație să nu afecteze capacitatea BNM de a-și îndeplini atribuțiile de supraveghere”, se arată în reacția BNM.

De notat că Procuratura Anticorupție a anunțat că acțiunile desfășurate în contextul investigării dosarului privind frauda bancară s-au soldat cu reținerea preventivă a 3 persoane, printre care: un actual și un fost viceguvernator, precum și un șef de direcție de la BNM. Aceștia sunt bănuți de participare la escrocherie și spălare de bani, ambele infracțiuni comise în proporții deosebit de mari. Tot în cadrul acestei cauze penale, astăzi, procurorii i-au înaintat învinuirea și fostului Guvernator al BNM, în privința căruia urmează a fi soluționată chestiunea privind aplicarea măsurii preventive.

De ce nu a fost adresată o solicitare de extrădare a lui Vlad Plahotniuc în SUA?

„Înainte de numirea mea în funcția de procuror general, fostul procuror general interimar a expediat o solicitare în oficiul Interpol pentru anunțarea lui Vlad Plahotniuc în căutare internațională. Până acum nu avem un răspuns definitiv. Am înțeles că solicitarea este în procedură de lucru”, a declarat Alexandr Stoianoglo. 

Procurorul general a menționat că, în privința lui Plahotniuc sunt „niște acțiuni preconizate, care trebuie să fie realizate în timpul apropiat”. „Noi investigăm dosarul și dacă în cazul dosarului vor fi stabilite niște dovezi în privința domnului Plahotniuc sau alte persoane, respectiv, aceștia vor fi urmăriți inclusiv la nivel internațional”, a spus el.

Alexandr Stoianoglo a mai spus că a avut câteva întâlniri cu ambasadorul SUA în Republica Moldova unde a fost discutat și acest subiect. „Acest subiect trebuie să fie realizat prin încheierea inclusiv a acordului de colaborare între SUA și RM. Noi până acum nu avem acord de asistență juridică. Realizarea extrădării a dlui Plahotniuc, după mine, este destul de problematică. Suntem pregătiți la prima etapă (să expediem o solicitare)și pe urmă vom face următorii pași”, a declarat Stoianoglo. 

Precizăm că acum o săptămână președintele Igor Dodon a declarat în vlogul său că a primit cu câteva zile în urmă o confirmare de la autoritățile americane că fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc se află pe teritoriul SUA. „Nimeni nu a uitat. Procesul merge… Ce va urma? Este o cauză penală pe Plahotniuc. Mai departe, organele de anchetă vor cere partenerilor SUA, cred că în următoarele zile, extrădarea lui Plahotniuc”, a declarat atunci Igor Dodon.

Dosarul „Gemenii”

Procuratura a fost sesizată de Ministerul Justiției privind dosarul „Gemenii”, pentru care statul a fost condamnat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) și obligat să achite despăgubiri de 3,6 milioane de euro (70 milioane de lei). „Materialul este în procedură, cred că în timpul apropiat va fi inițiat procedura penală pentru clarificarea lucrurilor, atunci când au fost luate deciziile respective”, a declarat procurorul general. 

Totodată, Stoianoglo a precizat că toate acțiunile vor avea loc doar în cadrul urmăririi penale. „O să fie audiați judecători, vor fi ridicate și examinate dosarele respective. Vor fi ridicate și examinate adresările la CtEDO și deciziile respective. Este o activitatea destul de complexă Acestea pot să dureze câteva luni”, a mai spus Alexandr Stoianoglo.

La 18 februarie, Guvernul R. Moldova a fost obligat de CtEDO să achite 1,5 mil. de euro reclamanților în cazul clădirii „Gemenii”. Asta se întâmplă la 14 ani de când a fost depusă cererea la Curte. Imediat apoi, premierul Ion Chicu a cerut Ministerului Justiției să se adreseze la Procuratura Generală în legătură cu inițierea urmăririi penale a persoanelor care au prejudiciat bugetul de stat în urma pierderii cauzei la CtEDO.

Dosarul finanțării PSRM

„Dosarul este investigat. Sunt audiate persoanele care au fost vizate. Nu vă pot da nume, pentru că situația se schimbă în fiecare zi. Au fost audiate persoane din lista publicată în presă. La prima etapă au fost audiate în calitate de martori”, a menționat Alexandr Stoianoglo.

În august 2016, RISE Moldova a publicat o investigație în care scriau că socialiștii s-au grupat în jurul unei afaceri secrete cu o companie offshore conectată la Federația Rusă și creată într-unul dintre cele mai cunoscute paradisuri fiscale din lume – Bahamas. Miza a fost mare: un transfer de peste 30 de milioane de lei, sumă care depășește cu mult bugetul Partidului Socialiștilor de la alegerile locale din 2015. 

Foto: ZdG

Citește mai departe

Politică

Cât au costat 14 deputați ex-comuniști și cine l-a denunțat la CNA pe Sergiu Sîrbu. Povestește Voronin

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Președintele Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin susține că cei 14 deputați care au plecat în decembrie 2015 din PCRM, iar ulterior au aderat la PDM, ar fi primit în schimb cinci milioane de euro. Ei ar fi primit diferite sume de bani, cel mai bine fiind răsplătite „grupele de organizatori” care i-au ademenit. Declarația a fost făcută la emisiunea Politica de la TV8. 

Vladimir Voronin a recunoscut că el a fost cel care a semnat un denunț la CNA pe numele deputatului democrat Sergiu Sîrbu. Potrivit lui, acesta ar fi încercat să corupă o deputată din fracțiunea PCRM pentru a părăsi fracțiunea, suma promisă ajungând la 300 mii de euro. 

De asemenea, politicianul a menționat că PCRM încă nu a luat o decizie clară în ceea ce privește alegerile prezidențiale din anul curent. Liderul comuniștilor nu a spus dacă formațiunea va înainta un candidat propriu, dar a menționat  că PCRM nu poate „lăsa țara în halul acesta” și că „Să nu dea Dumnezeu ca Igor Dodon să mai fie ales încă o dată”. 

PE LUNG

De ce au ieșit cei 14 deputați din PCRM? 

„Pentru că nu erau de acord cu disciplina și ordinea, cu regulile ce erau aplicate în partidul nostru, nici până la guvernare și nici după ce am acces la putere. Pentru că voiau spațiu pentru corupție, mafie și interesele personale. S-au vândut. S-au vândut în grup și fiecare în parte. Iată de ce s-au vândut. Nu voiau să lucreze așa cum cerea partidul și conducerea lui. Au ieșit și așa și au declarat că au obosit de Voronin, au obosit de dictatura lui Voronin, de parcă Voroni îi învăța de rău”. Astfel a explicat liderul PCRM motivul plecării celor 14 deputați din rândul PCRM. În 2015, aceștia au convocat o conferință de presă, unde au anunțat că părăsesc fracțiunea PCRM și creează o platformă social-democrată „menită să soluționeze criza politică în care se află țara noastră”. Ulterior, ei au aderat la PDM, unii au ocupat și funcții de răspundere în cadrul PDM.

După aproape cinci ani, Vladimir Voronin a ținut să precizeze că cei 14 nu au fost comuniști, ci „au fost membri de partid”. Mai mult, în opinia sa, aceștia au fost niște oportuniști. „Întâi au aderat la noi (PCRM), când eram la putere, iar apoi au aderat la democrați”. Totodată, președintele PCRM a dezvăluit și suma pe care ar fi primit-o cei 14 deputați pentru a părăsi rândul comuniștilor. .

„Li s-a propus cinci milioane de euro. Pentru toți. Iar mai apoi pentru fiecare dintre ei și câte un plic. Toți au primit diferite sume de bani. Erau grupe de organizatori care i-au ademenit. Ei au primit cei mai mulți bani. Printre organizatori ar fi fost Vladimir Vitiuc, Violeta Ivanov și Artur Reșetnicov”, a relatat comunistul. 

Potrivit lui, după primirea banilor foștii comuniști și-ar fi făcut achiziții: Sergiu Stati și-ar fi luat mașină, Galina Balmuș și-ar fi cumpărat mașină și automobil, altul și-a cumpărat imobile și și-a deschis firme. „Sunt de părere că fiecare dintre ei ar trebui să fie verificat, ce și-au cumpărat și din  ce bani și-au făcut achizițiile”, a precizat el.

„Eu l-am denunțat la CNA pe Sergiu Sîrbu”

Vladimir Voronin a recunoscut că el a semnat un denunț la CNA pe numele deputatului democrat Sergiu Sîrbu.  Acesta este cercetat pentru corupere în proporții deosebit de mari. 

„Am solicitat ca să fie verificat cum a încercat să recruteze un deputat PCRM. A încercat să corupă un deputat anume, pentru a-l ademeni să treacă în rândul PDM”, a menționat el. Deși nu a menționat numele deputatului căruia i s-ar fi propus banii, el a lăsat să se înțeleagă că ar fi vorba despre deputata Elena Bodnarenco. Denunțul a fost scris la finele anului 2019.

Liderul PCRM a menționat că în denunțul său a descris cum, când și în ce mod s-a încercat coruperea deputatei PCRM: s-a ajuns la 300 mii de euro. Banii erau propuși pentru a părăsi PCRM și a trece la PDM. „Unde a avut loc oferta și cum s-a făcut aceasta?”, a fost întrebat politicianul. „În Moldova”, a glumit liderul PCRM. precizând însă că prin telefon deputații erau invitați la  o discuție„ la o cafea. 

Potrivit lui, scopul era ca să-i ademenească pe toți deputații PCRM, astfel încât să rămână doar el singur. 

„Ce scop aveau ei? Când le-a reușit să-i ademenească pe cei 14 deputați . Am rămas doar 7 deputați în fracțiunea PCRM, inclusiv eu. Scopul era să-i cumpere și pe ceilalți rămași în afară de mine. Ca să rămân doar eu. Iar cealaltă fracțiune să fie cumpărată”, a spus Voronin.

Despre prezidențiale 

Președintele PCRM afirmă că în toată istoria Moldovei au existat trei președinți constituționali –  Mircea Snegur, Petru Lucinschi și Vladimir Voronin. Ceilalți doi – Nicolae Timofti și Igor Dodon au fost aleși în mod neconstituțional. Aceasta pentru că cei cinci membri ai Curții Constituționale nu au avut dreptul să modifice Legea Supremă și să decidă că președintele să fie ales de popor.

Mai mult, potrivit lui Voronin, în 2012 când Igor Dodon, alături de  Zinaida Greceanîi, Veronica Abramciuc, l-a votat pe Nicolae Timofti în funcția de președinte, ar fi primit promisiuni din partea lui Vlad Plahotniuc că va fi următorul președinte. 

 „Să nu dea Dumnezeu să mai fie ales încă o dată. El și așa a fost ales neconstituțional”, a comentat Vladimir Voronin șansele lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale din anul curent. 

El a ținut să precizeze că PCRM încă nu a luat o decizie clară în ceea ce privește alegerile prezidențiale. Liderul comuniștilor nu a spus dacă formațiunea va înainta un candidat propriu.

„Nu știm cum vor decurge alegerile prezidențiale în acest an. La alegerile trecute noi, comuniștii, am baicotat scrutinul și ne-am adresat către celelalte formațiuni să nu participe la acest scrutin. Noi credem că nu putem să lăsăm țara în situația dată. Ce decizie va lua partidul? Noi încă nu am luat o decizie, nu am discutat”, a menționat Vladimir Voronin.

Despre Igor Dodon: Mi-a întins mâna, dar i-am întors spatele

Președintele PCRM a precizat că optează pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. „În  general, pentru redresarea situației sunt necesare alegeri parlamentare anticipate. Plahotniuc a plecat, dar sistemul lui funcționează. Trăiește, se dezvoltă și înflorește sub conducerea lui Dodon”, a spus Voronin.

În opinia sa, după plecarea fostului lider democrat Vlad Plahotniuc „nimic nu s-a schimbat, chiar în schemele care erau pe timpul acestuia”. 

Întrebat dacă Igor Dodon este în stare să acapareze țara așa cum a făcut Plahotniuc? Voronin a opinat că nu, pentru aceasta îi lipsește îndrăzneala.  „E fricos. Dar dorința și încercările de a sta în fotoliu sunt foarte mari. Oameni îndrăzneți își calculează pașii, cei fricoși îi fac din frică și anume din frică pot să facă multe prostii”, a spus președintele PCRM.

Cât privește înregistrările video filmate la sediul PDM, de la întâlnirea dintre Igor Dodon și Vlad Plahotniuc, care a avut loc în luna iunie 2019, Vladimir Voronin afirmă că acestea sunt originale și au fost filmate cu ajutorul a trei camere de luat vederi.  „Înregistrările sunt originale. Această întâlnire a avut loc. A fost filmată cu trei camere de luat vederi. Plahotniuc a organizat un mic spectacol și a întârziat cu vreo 10 minut , iar în acest timp Dodon și Iaralov au inițiat discuții despre federalizare. Apoi a apărut Dodon, iar ceea ce a urmat a fost făcut public”, a povestit președintele PCRM.

Precizăm că pe 8 iunie, atunci când în Parlament se învestea Guvernul Sandu, presa a publicat mai multe filmulețe de la o întâlnire dintre Igor Dodon și Vlad Plahotniuc. Aceștia ar fi discutat un acord secret care ar viza un proiect de federalizare a țării. De asemenea, în filmulețul video, șeful statului a numit cifra „700-800 pe lună pentru întreținerea partidului”.

În cadrul aceleiași emisiuni, Vladimir Voronin a mai povestit că ultima dată l-a văzut pe Igor Dodon la ceremonia prilejuită de 25 ani de la adoptarea Constituției. „Mi-a întins mâna, dar i-am întors spatele și chiar i-am spus câteva cuvinte grele,  bărbătește”, a spus răspicat președintele Voronin, adăugând că pentru el Igor Dodon nu e președinte.

Citește mai departe

Politică

Perlele politicienilor din ultimii 10 ani

Publicat

pe

De către

Evenimentele politice s-au perindat în ultimii zece ani cu atâta rapiditate, încât cel mai probabil vor intra ca un capitol separat în istoria modernă a politicii moldovenești. S-au creat alianțe politice, au dispărut alianțele, s-a pierdut în istorie „marele” Voronin și PCRM, a apărut și a dispărut un oligarh, au apărut alte elite politice, ș.a.

Pe fondul pestriț de evenimente politice, un lucru a rămas neschimbat – politicienii au excelat prin declarații trăsnite. Unii dintre politicieni sunt acum mai cunoscuți pentru ceea ce au spus decât pentru ceea ce au făcut. Moldova.org îți propune cele mai cunoscute perle ale politicienilor din ultimii zece ani.

Marian Lupu: „Hai țineți-vă măcar un pic în „golgoci””

În 2013, fostul lider al PDM Marian Lupu deținea funcția de președinte al Parlamentului. La una dintre ședințe, regretatul deputat Ion Butmalai a declarat că a simțit miros de alcool din partea liberalului Gheorghe Brega și i-a propus să se ducă la cantina Parlamentului unde erau „murături și lapte acru”. „Nu…, asta deja este dezgustător. Eu înțeleg că aici sunt oameni cu varii nivele de cultură. Dar vă rog, hai țineți-vă măcar un pic în „golgoci”, a fost reacția lui Marian Lupu.

Marian Lupu: „Voi nu știți ce înseamnă când eu zgâlțâi”

În 2013, fostul lider democrat Marian Lupu și Grigore Petrenco s-au îmbrâncit în Parlament, cei doi fiind despărțiți de ceilalți aleși ai poporului. După aceasta Marian Lupu a comentat incidentul: „Voi nu știți ce înseamnă când eu zgâlțâi. Eu aproape l-am îmbrățișat frățește, părintește”.

Ion Muruianu: Jurnaliştii, „câini turbaţi, periculoşi pentru societate”

În 2010, în cadrul adunării generale a judecătorilor, Ion Muruianu, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a declarat că jurnaliștii se transformă uneori „în câini turbați care devin periculoși pentru societate prin minciunile pe care le răspândesc”. Patru luni mai târziu el a fost demis.

Mihai Ghimpu: „Ei sug, și sug, și sug, iar noi tăcem”

„Asemenea unor insecte care stau pe spatele animalelor, comuniștii sug, și sug, sug, și sug, și sug, iar noi tăcem. Noi trebuie să luăm ciocanul cela de pe sigla lor și să li-l dăm în cap”, a declarat liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, la o întâlnire electorală în sectorul Buiucani al capitalei în 2010.

Vladimir Voronin i-a oferit un răspuns pe măsură: „Alegerile vor arăta cine și de la cine suge”

Marian Lupu: „principii și valori”

În timpul formării Alianței pentru Integrare Europeană – I, cele trei partide și-au delegat câte trei negociatori care se întâlneau zilnic,dar nimeni nu știa ce anume discută aceștia. Fiind întrebat de jurnaliști, Marian Lupu declara că negociatorii „discută principii și valori”, nu candidați la funcția de prim-ministru.

Vlad Filat: „Ce mai trebuie să facă Guvernul? Să interzică vânzarea plicurilor?”

În 2011, premierul Vlad Filat la o întrunire cu Sindicatele, unde se discuta despre fenomenul „salariilor în plic” a declarat: „Ce mai trebuie să facă Guvernul pentru ca să nu se mai dea salarii în plic? Să interzică vânzarea plicurilor?

Valentina Buliga: „Spălați pelincuțe”

În 2014, Valentina Buliga, ministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei, îndemna mamele să spele pelincuțe.
„Scutecele pentru copii costă 800 de lei pe lună”, i-a spus ministrei una dintre mamele nemulțumite. În replică, Buliga a menționat: „Scutece… spălați pelincuțe”.

Mihai Ghimpu: „Dodon poate federaliza doar bidoanele, mai mult nimic”

În 2012, socialiștii au propus consolidarea statalității prin federalizarea R. Moldova. „Dodon poate federaliza doar bidoanele, atât de pe malul stâng cât și cel drept, mai mult nimic”, a declarat în replică Mihai Ghimpu.

Mark Tkaciuk: „Sunt partide de dreapta, partide de stânga și partide de purtări ușoare”

În 2011, Mark Tkaciuk, deputat PCRM, a declarat: „Sunt partide de dreapta, partide de stânga și partide de purtări ușoare. PDM face parte din ultima categorie”. Declarația a fost făcută după ce Partidul Democrat a decis să participe la formarea „Alianței pentru Integrare Europeană – 2”.

Marian Lupu: „Din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic – limba moldovenească”

În 2010, în cadrul emisiunii „În profunzime” , Marian Lupu a declarat: „Din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic – limba moldovenească!”. Peste doi ani, în cadrul aceleiași emisiuni el a declarat: „M-am răzgândit. Științific nu mai este limba română, cum spuneam anterior, ci limba moldovenească”.

Vlad Filat: „Eu nu pot să știu ce este în capul lui Voronin și de ce de acolo ies doar prostii”

În 2011, premierul Vlad Filat a fost rugat să comenteze o declarație acidă a liderului PCRM. „Eu nu pot să știu ce este în capul lui Voronin și de ce de acolo ies doar prostii”, a fost reacția premierului.

Voronin despre Lupu: „Doi metri de bulbuci”

În 2010, se zvonea tot mai mult despre o posibilă alianță dintre Partidul Democrat și Partidul Comuniștilor. După aceasta liderul PCRM a spus: „M-am întâlnit cu Lupu și numai bâl-bâl din el. Bâl-bâl și iar bâl-bâl. Doi metri de bulbuci”. Liderul comunist a utilizat expresia periodic pe parcursul anilor. În 2018, la o emisiune TV, el a declarat: „Ca să înțelegi ce spune Lupu, e nevoie de translator. El cum a fost doi metri de bulbici, așa și va rămâne doi metri de bulbuci”.

Ghimpu: „Filat pe lângă mine este un morcov”

În 2013, liderul PL Mihai Ghimpu l-a criticat dur în cadrul unei emisiuni TV pe președintele PLDM Vlad Filat: „El are 32 de mandate și gata. Filat pe lângă mine este un morcov. Eu lupt de 20 de ani. El a venit călare pe cal, a furat lupta mea și a lui Dorin Chirtoacă, a furat denumirea liberalilor și crede că asta este luptă, să vii să ponegrești?”, a spus Ghimpu.

Voronin despre Ghimpu: „Michelle de schizofrenie”

Confruntările verbale dintre Mihai Ghimpu și Vladimir Voronin au luat amploare în 2013. Rugat să comenteze criticile aduse de liderul liberal, Vladimir Voronin a declarat că nu dorește să-l comenteze pe „Michelle de schizofrenie”. „Eu să comentez ce spune „Michelle de schizofrenie”? Adresați-vă la clinica de psihiatrie unde el stă la evidență pentru comentarii.”

Vlad Filat: „Cine este Păpuşarul ? Este Plahotniuc, ce nu se vede”

În 2011, la un briefing de presă, liderul PLDM a declarat că „Păpușarul” este colegul său de Alianță, Vladimir Plahotniuc. „Știți cine este Păpușarul? Este Plahotniuc, ce nu se vede…?”. „Scandalul păpușarului” a pornit după ce Mihai Godea, fost prim-vicepreşedinte al PLDM, a plecat din partid, iar Filat a declarat că în spatele fostului său coleg ar sta un păpușar, referindu-se la Vladimir Plahotniuc, fără a-i dezvălui numele.

Valeriu Strelet: „Eu sunt eu, eu nu sunt Vladimir Vladimirovici Putin”

„Eu sunt eu, eu nu sunt Vladimir Putin, mai ales că țările noastre sunt diferite ca dimensiuni”, a declarat premierul în 2015 premierul Valeriu Streleț. Aceasta după ce la Adunarea Generală a ONU de la New York a fost confundat cu liderul de la Kremlin. Confuzia s-a produs în momentul când președintele rus urma sa urce în scenă, iar oficialul ONU s-a apropiat de premierul moldovean ca să-l invite în scenă.

„Chirtoacă-i de jină”

Expresia a devenit populară încă în 2014, după ce „Chirtoacă-i de jină” a devenit piesa de campanie a fostului primar al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, pentru al treilea mandat. În clipul piesei, la final apărea edilul, în rol de cameraman.

Renato Usatîi: „Vladimir Voronin este sifilisul politicii din Republica Moldova”

„Vă declar un singur lucru, Vladimir Voronin este sifilisul Republicii Moldova”, a declarat liderul Partidului Nostru Renato Usatîi în 2016. El a spus că de aceasta maladie de la Voronin s-au molipsit peste 50% de deputații: Lasă că dacă trebuie, găsim un urolog care l-a trata pe Voronin și pe ceilalți deputați care s-au molipsit de la Voronin”.

Declarația a fost făcută după ce Voronin l-a făcut pe Usatîi „boschetar politic”.

Ghimpu: „Primele mele cuvinte după naștere au fost – My name is Mike”

„Eu cred că primele cuvinte pe care le-am pronunțat după naștere au fost „My name is Mike”, a declarat în 2016 la o conferință de presă liderul liberalilor, Mihai Ghimpu. El a răspuns astfel la întrebările jurnaliștilor legate de spotul publicitar al PL, în care membrii partidului îndeamnă locuitorii Marii Britanii să voteze pentru rămânerea țării în cadrul UE.

Voronin: „Lupu când iese și vede microfonul – asta-i țâța mamei”

Marian Lupu știe toate întotdeauna. El când iese și vede microfonul – asta-i țâța mamei. Deodată se anină și spune și vrei”, a declarat în 2016 la o conferință de presă președintele PCRM Vladimir Voronin. Tot atunci el nu a uitat de renumita sa expresie „doi metri de bulbuci”.

Iurie Leancă: „Am fost doar un prim-ministru”

În 2015, întrebat în cadrul „Cabinetului din Umbră” de ce nu a luat măsuri în cazul jafului de la Banca de Economii, Iurie Leancă a declarat „Am fost doar prim-ministru, n-am fost nici procuror, nici judecător”.

Guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu: „Dar dacă se strică una?”

Guvernatorul BNM Dorin Drăguţanu a fost întrebat la PRO TV în 2015 despre luxul de la BNM, semnalat într-un raport al Curţii de Conturi și de ce are nevoie de două maşini de serviciu. „De ce aveţi nevoie de 2 maşini de serviciu?”, a întrebat moderatoare. „Da dacă se strică una?”, a răspuns calm guvernatorul Drăguţanu.

Nicolae Timofti: „Era bine să fie, vă spun sincer”

Președintele Nicolae Timofti a mers în 2015 la Ambasada României unde a depus un buchet de flori și a semnat în cartea de condoleanțe față de victimele incendiului din clubul Colectiv din București. Întrebat de ce în Moldova nu a fost declarată zi de doliu național, Timofti a spus:„Asta nu s-a hotărât, fiindcă nu avem încă, știți, nu știu ce nu avem, dar era bine să fie, vă spun sincer. Nu s-a pus întrebarea înainte. Cu regret astăzi a apărut această idee, dar era frumos, era bine să fi fost”, a menționat Nicolae Timofti.

Nicolae Timofti despre raportul Kroll: „Eu am problemele mele și mă gândesc în altă parte acum”

„Eu am problemele mele și mă gândesc în altă parte acum”, a răspuns șeful statului, Nicolae Timofti, jurnaliștilor care l-au solicitat în 2015 să comenteze jaful de miliarde din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. „Nu se face așa. Un președinte nu trebuie să iasă așa întâmplător și să răspundă la oricare. Eu trebuie să vin pregătit. Orice cuvânt este cântărit”, a adăugat el.

Igor Dodon: „Stați acolo, serviți ceai și „не дергайтесь””

În 2016 în cadrul dezbaterilor electorale pentru prezidențiale, Igor Dodon a primit mai multe întrebări din partea directorului postului Europa Libera din Chișinău Vasile Botnaru, care se pare că nu au fost pe placul lui Igor Dodon. La una din ele candidatul PSRM, în loc de răspuns, a trecut la ofense: „Stați acolo, serviți ceai și не дергайтесь!”, i-a răspuns el jurnalistului. „Dle Dodon, ar trebui să lăsați loc de bună ziua”, i-a răspuns calm jurnalistul.

Mihai Ghimpu: „Nu suntem noi chiar căzuți din banană”

„Nu suntem noi chiar căzuți din banană”, a comentat președintele PL Mihai Ghimpu în 2017 , decizia președintelui Igor Dodon de a retrage cetățenia R. Moldova lui Traian Băsescu, fostul președinte al României.„Cred că dl Băsescu ar trebui să se ocupe de problemele din România și să ajute la ridicarea economiei. Aici noi avem grijă de asta. Nu suntem noi chiar căzuți din banană”,

Filip în Parlamentul European: „Frauda bancară trebuie să continue”

În 2016, fiind întrebat de europarlamentari ce are de gând să facă Guvernul pentru elucidarea circumstanțelor furtului miliardului din sectorul bancar al țării, premierul Pavel Filip a răspuns: „Este adevărat, frauda bancară care a destabilizat situația în țară, trebuie să continue”.

Vlad Filat: „Și dacă eu o să vorbesc, atunci o să sară în aer tot acest sistem politic”

La 15 octombrie 2015, când a fost lipsit de imunitate parlamentară și reținut, Vlad Filat de la tribuna Parlamentului a declarat: „Si dacă eu o să vorbesc, atunci o să sară în aer tot acest sistem politic din Republica Moldova, și poate a venit timpul să sară naibii o dată”.

Igor Dodon: „Nu va jucați cu focul”

Imediat după alegerile prezidențiale, în 2016, Igor Dodon, le-a cerut susținătorilor Maiei Sandu să nu mai instige oamenii la proteste. În caz contrar, a amenințat Dodon, vor avea loc contra-proteste. „Nu vă jucați cu focul! Ne vom apăra victoria!”, a repetat de mai multe ori Dodon, în cadrul unei conferințe de presă susținută.

Mihai Ghimpu: „Președintele e bătut cu știubeiul în cap”

„Președintele e bătut cu știubeiul în cap. Știe că vorbim limba română, dar nu recunoaște Eu cred că nu trebuie să vă orientați la ce spune președintele. Președintele e bătut cu știubeiul în cap și conștient face acest lucru. El știe că limba care o vorbim este limba română”, a declarat în 2016 președintele PL despre Igor Dodon la 31 august, de Ziua Limbii Române.

Igor Dodon: „Renato Usatîi este un „balabol””

Președintele Igor Dodon a declarat în 2016 că Renato Usatîi este un „balabol”. Aceasta după ce primarul de Bălți a spus că Dodon s-ar fi întâlnit cu Vlad Plahotniuc în Cipru. „El a spus că are probe. Las să le prezinte, cu toate probe nu pot să fie, eu am fost cu familia la odihnă. Și dacă nu are probe eu cer scuze publice și să dezmintă. În caz contrar va fi calificat de mine și de echipa noastră ca laș, fricos și „balbol””.

Ghimpu: „Glodul din Chișinău îl avem din anul 1940, dacă nu chiar din 1812”

În 2017, Mihai Ghimpu a menționat în cadrul unei emisiuni TV: „Glodul din Chișinău îl avem din anul 1940, dacă nu chiar din 1812”. Aceasta după ce primarul de Chișinău Dorin Chirtoacă a primit „în dar” o cupă plină cu noroi oferită de consilierii socialiști. Liderul PL a spus că și până la Dorin Chirtoacă, în Chișinău a fost la fel de murdar. „Sunt consecințele naturii”, a adăugat Ghimpu.

Candu: „Viața este viață, multă sănătate tuturor”

Andrian Candu: „Viaţa este viață, multă sănătate tuturor. Cert este faptul că Guvernul trebuie să execute decizia Curții Europene pentru Drepturile Omului”, a declarat Andrian Candu la o emisiune TV după ce a fost întrebat despre decizia de astăzi a CtEDO a emis o hotărâre cu privire la cetățenii turci expulzați din R. Moldova în septembrie 2018. Curtea a hotărât că aplicanților li s-a încălcat dreptul la libertatea și siguranța persoanei și dreptul la viața privată, obligând Republica Moldova să achite câte 25.000 de euro fiecăruia.

Ilan Șor: „Fiecare orheian va trăi ca în Monaco.”

În 2018, de Hramul orașului Orhei, primarul Ilan Șor a declarat că „în trei ani, noi a reușit să construiască din Orhei cel mai prosper oraș din țară” și a promis: „Fiecare orheian va trăi ca în Monaco”.

Igor Dodon: „De atâta!”

În cadrul conferinței de presă susținută de Igor Dodon imediat după demiterea guvernului Sandu, acesta a fost întrebat de ce exclude o coaliție PD-PSRM. Răspunsul președintelui a fost succint: „De atâta!”.

Bonus din penultimul deceniu* 

Ghimpu: „Şi, după cum spun polonezii, bonjour, maman”

Expresia care a devenit celebră în mediul politic de la Chișinău

În decembrie 2009, la o conferință de presă, susținută alături de Serafim Urecheanu și Vlad Filat, liderul PL Mihai Ghimpu a declarat: „Și, după cum spun polonezii, bonjour, maman”. Serafim Urechean a încercat să-l corecteze, dar el i-a zis: „Știu eu, am învățat la școala nr.1. Acolo se învață limba franceză din clasa 1”.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social41 de minute în urmă

„Raiul” sovietic și turnătorii. Interviu cu Viorica Olaru-Cemîrtan, Doctoră în istorie

Viorica Olaru-Cemîrtan este istorica care a cercetat luni în șir arhivele ascunse de sovietici despre deportările din Basarabia, a discutat...

Cultură2 ore în urmă

Neesențialii: artiștii

Ei sunt oamenii care și-au pus talentul și toată dedicarea la bătaie și au încercat să-și creeze o viață bună...

Social5 ore în urmă

8 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: O asistentă medicală din Briceni a pierdut lupta cu infecția

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social23 de ore în urmă

Pandemia în Italia: „Cu toții a trebuit să învățăm o lecție”

Acuzată că a reacționat prea târziu, că a permis răspândirea virusului COVID-19 prin întreaga Europă, după cinci luni de luptă...

Divertisment24 de ore în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

SocialO zi în urmă

7 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 235 cazuri noi de infectare și opt decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Educație2 zile în urmă

Masterand pe Zoom. Cum am susținut teza pe timp de pandemie

Pe 11 martie 2020, în momentul în care în Republica Moldova era înregistrat deja cel de-al treilea caz de COVID-19,...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

PoliticăO săptămână în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031