Connect with us
"
"

Social

Părinții cer îmbunătățirea calității apei în grădinițe și școli. La 1 iunie, în Chișinău va avea loc un marș „Apă curată = Copil sănătos”

Publicat

pe

PE SCURT

La 1 iunie, în Chișinău va avea loc un marș, în cadrul căruia participanții vor cere îmbunătățirea calității apei în grădinițe și școli. Organizatorii acțiunii, mai multe grupuri civice, au declarat că deși dreptul la apă potabilă de calitate este un drept universal al omului, în Republica Moldova acesta este încălcat de către guvernare.

Aceasta pentru că circa 61% din apeductele legate de sursele subterane de apă şi aproximativ 84% a apei din fântâni nu corespund normelor sanitare după componenţă chimică și nici după indicii bacteriologici.

PE LUNG

Astfel, fiecare al 4-lea copil este expus la concentrații sporite de bor, iar fiecare al 6-lea copil din grădinițele republicii este expus riscului pentru sănătate prin îmbolnăvirea de boli diareice acute.

Astfel, organizatorii marșului, grupurile civice Părinți Solidari, Femei cu Idei, Uniunea elevilor, au anunțat că participanții la acțiune vor porni din scuarul magazinului UNIC spre Guvern, unde vor solicita asigurarea cu apă potabilă de calitate în cantitate suficientă a tuturor instituțiilor de învățământ din țară.

De asemenea, va fi solicitată verificarea calității apei din fiecare instituție și afișarea pe un panou informativ inclusiv a riscurilor pentru sănătatea copiilor, bugetarea resurselor necesare asigurării surselor sigure și sustenabile pentru instalarea sistemelor de filtrare, schimbarea și asigurarea filtrelor de apă potabilă,ș.a.

„Informațiile despre calitatea apei din grădinițe sau școli nu se face publică, iar copii din sate beau apa din fântâni poluate. Neglijența autorităților publice privind calitatea apei, cu care sunt alimentate instituțiile de învățământ nu poate fi tolerată”, au menționat organizatorii acțiunii.

De asemenea, a fost lansată și o petiție publică adresată Silviei Radu,
ministra Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale și premierului Pavel Filip, în care se cere îmbunătățirea calității apei potabile utilizate de copii în grădinițe și școli. Aceasta poate fi semnată AICI.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Politică

Infografic / Recordurile raioanelor din Republica Moldova

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Un studiu realizat de BNS, pentru anii 2014-2018, configurează topul raioanelor conform diferitor criterii social-economici. Cifrele prezentate de specialiștii Biroului Național de Statistică arată prin ce se fac faimoase raioanele țării: unde se produce cel mai mult vin, cașcaval sau pâine, unde sunt crescute cele mai multe oi sau unde se produce cele mai multe produse de patiserie.

Același studiu mai arată unde sunt cei mai longevivi cetățeni, în ce raion se adresează oamenii cel mai des la medici sau frecventează bibliotecile. Desigur, cifrele indică unde sunt cei mai mulți șomeri și unde oamenii ridică cea mai mică pensie sau care este discrepanța dintre salariile femeilor și cele ale bărbaților.

La întocmirea infograficului, Moldova,org a utilizat cifrele din anul 2018. Datele statistice în domeniul agriculturii vizează întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier) cu suprafaţa terenurilor agricole de 10 hectare şi peste.

PE LUNG

Briceni, raionul cu cele mai mari plantații fructifere –4 430 hectare dintre care pe rod 3 455 hectare .De asemenea, este raionul cu cea mai mare recoltă globală de fructe, nuci și pomușoare (90 610 tone), ceea ce reprezintă circa o treime din toată recolta de fructe recoltată în zona de nord a țării.

Ocnița, cel mai mare producător de legume de câmp 9 868 tone. Tot aici sunt cele mai mănoase vaci, producția medie anuală de lapte pe o vacă fiind de 6 114 kg lapte pe an. Raionul s-a remarcat prin faptul că este al doilea în clasamentul raioanelor cu ponderea copiilor născuți în afara căsătoriei (34,4 % față de total).

Dondușeni, cel mai mare producător de sfeclă de zahăr (179 318 tone). Roada medie la un hectar 503 chintale.

Edineț este cel mai mare producător de sucuri de legume și fructe (20, 24 milioane litri), dar și cel mai mare producător de conserve de fructe și legume (12 960 tone). De asemenea, aici sunt cele mai multe vaci – 6 703 capete.

Râșcani este cel mare producător de unt (441 tone) și cel mai mare producător de lapte și frișcă (12 013 tone).

Drochia este raionul care produce cea mai multă făină (13 109 tone) și cel mai mare producător de grâu (65 144 tone). De remarcat că recordul este valabil în clasamentul raioanelor ( fără Găgăuzia, care a produs în anul precedent 106 997 tone de grâu și respectiv 18 742 tone de făină).

Soroca este cel mai mare producător de cașcaval. În 2018 au fost fabricate 1 710 tone de cașcaval și brânză grasă. Pe locul doi la mare distanță se află raionul Râșcani, unde se produce 462 tone. Soroca, de asemenea, este al doilea cel mai mare producător de lapte prins, iaurt, chefir, smântână și alte produse fermentate – 4 469 tone.

Florești este cel mai mare producător de lapte prins, iaurt, chefir, smântână și alte produse fermentate. Aici s-au produs 4 915 tone. Tot raionul Florești este cel mai mare producător de brânzeturi proaspete – 583,8 tone.

Șoldănești este raionul cu cel mai mic volum de apă distribuit populației -129,0 mii m³. „Performanța” este împărțită cu raionul Ocnița, care a înregistrat aproximativ aceleași rezultate. Tot în raionul Șoldănești a fost înregistrată cea mai scurtă durata medie a vieții la bărbați – doar 63,3 ani. Spre comparație: media la bărbați pe țară este de 69,1 ani .

Glodeni este raionul unde locuitorii se adresează cel mai des la medici – 6,1 vizite/an/pers.

Sângerei este raionul cu cea mai mică rată de mortalitate a populației din cauza omuciderilor – 1,1 la 100000 locuitori.De asemenea, este raionul cu cea mai mare rată a . morbidității populației, incidența generală fiind de 42,7 mii cazuri la 100 000 locuitori.

Fălești este raionul cu cel mai mare număr de instituții culturale- 64 ( de două ori mai multe decât de ex, în raionul Briceni). De asemenea, este raionul cu cele mai multe sinucideri. 22 de persoane și-au pus capăt zilelor, de două ori mai mult decât în 2017.

Ungheni este raionul cu cei mai activi utilizatori ai bibliotecilor (369 mii vizite, de aproape patru ori mai multe decât de ex. în raionul Cimișlia 91,5 mii vizite). Tot în raionul Ungheni, sunt cei mai mulți elevi – 11 932. De asemenea, este raionul unde s-au născut cei mai mulți copii – 1356 ( precizăm că în Găgăuzia s-au născut 1 537 copii).

Rezina este raionul cu cea mai mare discrepanță salarială de gen – câștigul salarial al femeilor în % față de bărbați este de 79,8. Aproximativ aceeași discrepanță se înregistrează și în raionul Anenii Noi. De asemenea, este unul dintre raioanele cu cea mai mică rată a infracționalității juvenile.

Teleneşti este cel mai mare producător de cofetărie din țară. Aici s-au făcut 1 988 tone de produse de cofetărie, mai mult decât produce toată zona de sud a țării.

Călărași este cel mai mare producător de divin – 499,7 mii litri 100% alcool.

Orhei este raionul cu cele mai multe întreprinderi 1348, care au cei mai mulți salariați 11 171. Tot aici au fost înregistrate cele mai multe computere 4 204 aflate în posesia persoanelor juridice.

Dubăsari este raionul cu cel mai mic nr. de salariați pe activități economice – 3 989 persoane. De asemenea, este raionul cu cel mai mic nivel de asigurare a populației cu medici 10,6 la 10 000 locuitori.

Nisporeni, raionul cu cea mai mică mărime medie a pensiei pentru limită de vârstă – 1 316 lei. Cea mai mare este în raionul Basarabeasca – 1 586 lei.

Străşeni, cel mai mare producător de fructe prelucrate şi conservate – 524,5 tone, ceea ce este mai mult decât toată zona de sud care a produs 466 tone.( precizăm Găgăuzia a produs în anul precedent 874 tone, cea mai mică cantitate de la 2014).

Criuleni, cel mare producător de tutun 176 tone și al doilea cel mai mare crescător de porci- 42 667 capete.

Hânceşti, cel mai mare producător de paste făinoase. Aici s-au fabricat -1744 tone, aproape jumătate din volumul de producție produs în țară.

Ialoveni. cel mai mare producător de votcă – 29,3 mii litri 100% alcool și al doilea producător de divin 466 mii litri 100% alcool. Totodată, pe teritoriul raionului se află cea mai mare cantitate de deșeuri toxice din țară – 1 473 tone.

Anenii Noi, cel mai mare producător de carne din țară (25 732 tone) și cel mai mare producător de mezeluri (3 429 tone)..De asemenea, este raionul cu cele mai multe divorțuri din țară -446.

Căușeni, pe teritoriul raionului sunt cele mai lungi drumuri naționale 265 kilometri.

Cimișlia, raionul cu cel mai mic număr de șomeri oficial înregistrați – 87. Cei mai mulți șomeri înregistrați oficial sunt la Ocnița – 1 507.De asemenea, Cimișlia ocupă locul doi în clasamentul raioanelor care produc cea mai multă făină – 9 006 tone.

Leova, raionul cu cel mai mic câştig salarial mediu brut lunar,4 362 lei. La femei acesta constituie doar 4 109 lei. Cel mai mare este la Orhei – 5 460 lei.

Ștefan Vodă, cel mai mare producător de vinuri spumante 16 mii dal.

Basarabeasca, raionul unde femeile sunt cele mai longevive. Durata medie a vieții, a acestora fiind de 80,1 ani. De asemenea, este raionul cu cel mai mic număr de apartamente 10,4 mii și cel mai mic număr de divorțuri -22.

Cantemir, cel mai mare producător de vinuri naturale din struguri, 2 676 mii dal. De asemenea, este raionul cu cea mai mare pondere a copiilor născuţi în afara căsătoriei 36,6%.

Cahul, cel mai mare producător de orz 14 175 tone. De asemenea, este cel mai mare crescător de oi – 74 345. Are cele mai mari plantații viticole – 4 422 hectare.

Taraclia cel mai mare producător de pâine și produse de panificație. Aici s-au produs 24 489 tone, mai mult decât toată zona de nord a țării. De asemenea, este al doilea raion cu cele mai mari plantații viticole – 3 732 hectare.

Găgăuzia – (regiune care include două municipii) are cele mai multe persoane în vârsta aptă de muncă (102 574). De asemenea, aici au fost înregistrate cele mai multe locuri de muncă vacante (1 103) și cel mai mare efectiv de salariaților, pe activități economice – 28 513 persoane. În plus, aici a fost înregistrată cea mai mică pondere a copiilor născuți în afara căsătoriei (13,3 % față de total).

La întocmirea infograficului, Moldova,org a utilizat cifrele din anul 2018.

Citește mai departe

Social

Un test internațional spune că avem elevi slabi. Unde greșim

Publicat

pe

De către

PE SCURT

43 la sută dintre elevii de 15 ani din Republica Moldova nu înțeleg ce citesc și nu ating nivelul minim de competență la științe, iar 50 la sută din elevii de această vârstă se confruntă cu probleme la matematică, arată testul PISA 2018, care scoate la iveală procentul de analfabetism funcțional. PISA reprezintă un program care evaluează o dată la trei ani competențele elevilor cu vârsta de 15 ani, la trei domenii de bază: citire/lectură, matematică și științe. Testele sunt concepute pentru a măsura abilitățile elevilor de a aplica cele învățate în situații reale.

Deși autoritățile de la Chișinău s-au lăudat că țara noastră a reușit performanța de a nu descrește punctajele medii la niciunul dintre domeniile evaluate, comparativ cu ciclurile anterioare, profesori și experți susțin că situația în domeniul educațional este gravă și că există puține șanse ca, peste trei ani, Moldova să-și îmbunătățească performanțele.

PE LUNG

În medie, în rândul țărilor OECD, aproximativ 23% de elevi nu ating nivelul minim de competență la citire/lectură, științe sau matematică. Dar ce înseamnă analfabetismul funcțional? Este o noțiune care se referă la persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit. Mai precis, o persoană poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu îl înțelege suficient pentru a-l folosi.

Republica Moldova pe locul 51 din 79 de state

În martie 2018, în Republica Moldova 5 367 de elevi în vârsta de 15 ani din clasele a 7-a sau mai mare din instituțiile de învățământ selectate aleatoriu din toată țara au susținut o testare la citire/lectură, matematică și științe, cu durata de două ore. Aceste teste nu au avut legătură directă cu curricula școlară din Republica Moldova, ci mai curând au fost bazate pe competențe, fiind comparabile la nivel internațional. Testele au fost elaborate de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) pentru a evalua în ce măsură elevii din Republica Moldova și din alte țări, la finele perioadei de școlarizare obligatorie, sunt capabili să aplice cunoștințele în situații reale de viață și sunt pregătiți pentru participare deplină în societate

În cadrul Programului Internațional de Evaluare a Elevilor – PISA 2018 au participat peste 612 000 de elevi din 79 de țări sau regiuni economice. În Republica Moldova, au participat 5 367 de elevi din 236 de instituții de învățământ.

În urma evaluărilor, Republica Moldova a înregistrat un punctaj mediu de 424 de puncte la citire/lectură, în raport cu 416 de puncte în 2015 și 388 de puncte în 2009.

La capitolul matematică, țara noastră a acumulat 421 de puncte, în comparație cu 420 de puncte în 2015 și 397 puncte în 2009.

La capitolul științe, am acumulat 428 de puncte, tot atâtea puncte ca și în 2015 și cu 15 puncte mai mult decât în 2009.

Astfel, Moldova este una dintre cele 7 țări care au înregistrat o creștere a rezultatelor la fiecare domeniu și la fiecare ciclu de participare. Cu toate acestea, punctajul mediu înregistrat de Republica Moldova în toate ciclurile PISA încă rămâne mai mic decât punctajul mediu al țărilor ce fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) – 487 de puncte la citire/lectură și 489 de puncte la matematică și la științe.

Explicăm rezultatele

Performanțele Republicii Moldova în anul 2018 sunt similare cu cele înregistrate de România, Bulgaria, Montenegro, Chile sau Uruguay. Țările lider în Programul PISA 2018 sunt Singapore, Japonia și Estonia.

PISA 2018 a arătat că fetele au înregistrat rezultate mai mari decât băieții la domeniile citire/lectură și științe, cu o diferență de punctaj de 41 de puncte la citire/lectură și 11 puncte la științe. La domeniul matematica, băieții și fetele au înregistrat rezultate aproximativ egale. Rezultatele elevilor social-economic avantajați depășesc rezultatele elevilor social-economic dezavantajați cu peste 90 de puncte la toate domeniile, iar performanțele elevilor din instituții urbane sunt mai mari decât cele ale elevilor din instituțiile rurale cu peste 55 de puncte. Elevii din mediul urban înregistrează, la toate domeniile, un rezultat mai înalt decât elevii din mediul rural, diferența fiind de minim 60 de puncte pentru fiecare domeniu.

 De ce avem analfabetism funcțional

Viorica Doina, profesoară la liceul Petru Movilă din Capitală, se arată convinsă că rezultatele modeste din acest an la PISA 2018 sunt o consecință a situației grave din sistemul de învățământ general, iar peste trei ani, când va fi realizat următorul program de evaluare PISA situația în Republica Moldova se va înrăutăți. Aceasta din cauza birocratizării procesului de raportare a informației în învățământul general, în urma căruia profesorii „s-au înecat în hârtii și controale”.

Potrivit profesoarei, cadrele didactice din școli sunt încărcate cu chestiuni de birocrație. „Profesorii pur și simplu nu au timp. Hârtii, hârtii și iar hârtii. Mape peste mape – mapa profesorului, mapa elevului. Am întrebat reprezentantele ministerului: mapele pe care ne obligați să le facem sunt în beneficiu elevului? Nu. Sunt în beneficiu profesorului? Nu. Atunci în al cui beneficiu? Oare eu ca pedagog cu asta trebuie să mă ocup? În loc să mă pregătesc pentru a doua zi, să caut materiale interesante, sunt nevoită să mă ocup cu chestiuni birocratice”, a relatat Viorica Doina.

În același timp, Viorica Doina recunoaște că „majoritatea profesorilor de astăzi sunt elevii cuminți de ieri, care nu suportă copii cu viziuni deschise, gălăgioși, cu propria opinie, pe care insistă să o spună, respectiv ei nu știu cum să-i gestioneze”. Astfel, pedagogii nu știu cum să construiască o relație cu toți copiii și să creeze o atmosferă prielnică pentru studii.

Alte carențe ale sistemului educațional care au impact asupra pregătirii elevilor sesizate de profesoară au fost lipsa cadrelor didactice tinere și salarizarea modestă a pedagogilor. „Știați că, de trei ani, Facultatea de Fizică și Matematică nu există în R. Moldova? Peste câțiva ani nu vor fi profesori”, a spus ea, menționând din nou carențele actualului sistem.

„În școală a fost introdus un obiect nou – dezvoltarea personalității. Nu am primit nici manual, nici ghid. Ni s-au doar temele și ni s-a spus „Luați și lucrați”… Suntem împotriva catalogului electronic, pentru că nu se anulează cel pe suport de hârtie, dar se dublează munca. Profesorul care a avut șase lecții cu șase clase diferite, trebuie să rămână după lecții, să ia catalogul pe suport de hârtie de la toate cele șase clase și să introducă notele în cel electronic.

Potrivit ei, dacă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării ar schimba politicile și ar pune accent pe lucrul cu elevii, lucrurile se vor schimba. Sunt copii foarte buni, doritori de a munci, care concurează, dar sistemul e defectuos. Cei mai buni elevi după finalizarea studiilor pleacă din țară.

Continuăm să practicăm abordări pedagogice bazate pe transmitere de informații

Iosif Moldovanu, director executiv al Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC), susține că până nu vom crea în școală un mediu care să fie sigur, protectiv și inclusiv, în care copilului nu o să-i fie frică să vină la școală, nu vom putea ridica niciodată rezultatele PISA. „Cred că una din probleme este că mediul școlar nu este unul în care copilul să se simtă în siguranță. Atunci când copilul nu se simte în siguranță, nu are cum să se concentreze și să formeze alte competențe, în special cele cognitive”, a relatat Iosif Moldovanu.

Al doilea aspect este că profesorii nu utilizează abordări pedagogice bazate pe formări de competență. „Continuăm să practicăm abordări pedagogice bazate pe transmitere de informații și nu pe activități practice bazate pe sarcini și gândire critică care ar face conexiuni ca din ceea ce fac ei să deducă anumite concepte teoretice”, susține expertul. Potrivit lui, este o abordare continuă care perpetuează în sistem. „Manualul este instrumentul de bază: „Luați și citiți”, iar această abordare nu are cum să ducă la formare de competență.

„Această schimbare de paradigmă trebuie să se întâmple, altfel nu avem cum să așteptăm că se vor schimba rezultatele la PISA”, a declarat Moldovanu.

Întrebat cum s-ar face aceasta în mod practic, el a menționat că ar trebui să pregătim profesorii de la facultate. Pregătirea inițială a profesorilor e un aspect foarte important. De asemenea, ar trebuit, potrivit lui, schimbate și standardele de evaluare a profesorilor. Inspectorii și administrația școlilor trebuie să înțeleagă că asta e calea spre performanță. „Avem profesori care încearcă să dea băncile la o parte, să iasă cu elevii la natură, dar lor li se reproșează: De ce faceți asta? De ce i-ați scos afară pe copii? Mai persistă stereotipul că dacă elevii stau în bancă câte doi, aceasta este o lecție serioasă, iar cei care încearcă să iasă din tipare sunt pedepsiți”, a spus directorul executiv CIDDC.

La nivel de minister există curriculum. Ceea ce ar trebui să fie realizat acum ar fi lucrul cu „nivelul mijlociu” – directorii de școli și inspectorii care încă nu au depășit tradiționalul. „Trebuie de lucrat cu formarea de capacități la directorii și directorii-adjuncți care ar trebui să vadă lecția ca un spațiu în care profesorii au libertatea de a decide ce se întâmplă acolo. Aceasta se poate de observat mai ales în cazul când directorii și directorii adjuncți care vin să asiste la lecții și dacă văd că profesorul a schimbat două teme cu locul în planificarea de lungă durată atunci gata, aceasta este o crimă. Nu putem fi atât de rigizi”, a mai spus Moldovanu.

În final, el a recunoscut că nu vede nicio șansă ca peste trei ani să se schimbe situația sau că rezultatele PISA se vor schimba, pentru că „a schimba abordarea de verificare și monitorizare este un proces de lungă durată”.

De notat că elevii din Republica Moldova au susținut testele de două ore pe hârtie, la fel ca în alte 7 state, printre care România, Argentina și Liban. Celelalte 72 de țări care au participat au dat testul pe calculator.

Citește mai departe

Social

Acasă, în Germania/ Cum este viața a trei tineri plecați din Moldova

Publicat

pe

De către

Pleacă în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. Pleacă în căutarea oportunităților de dezvoltare. Pleacă pentru că nu mai vor să rămână acasă… În fiecare an, tot mai mulți tineri din Republica Moldova aleg să părăsească țara. Potrivit Biroului Național de Statistică, în doar patru ani, peste jumătate de milion de moldoveni (562 574) au ales să emigreze.

În ultimii ani, mulți tineri din Moldova sunt atrași de Germania, unde legea stă în capul mesei, iar drepturile omului sunt respectate. Un adevărat punct de concentrare pentru moldoveni este Berlinul – un oraș dinamic, divers și tocmai potrivit de a începe un nou capitol în viață. 

Când a ajuns în Berlin, Mihai avea 28 de ani. Avea în buzunar 200 de euro, două genți pline cu mâncare pregătită de mama și mult entuziasm. „Nici nu-mi puteam imagina ce mă poate aștepta, dar știam că nu pot sta în Moldova”, povestește el. Mihai Cibotaru este din satul Rădoaia, r. Sângerei. A început să lucreze de la vârsta de 16 ani. În timpul vacanței de vară pleca pe două luni în Rusia sau în Elveția. „Făceam bani pentru Colegiu. Nu puteam să-i las pe părinți să cheltuie pentru mine”, spune Mihai. Știa că le este greu să crească cinci copii și nici nu voia să stea pe capul cuiva. 

După universitate, la 24 de ani, a decis să-și deschidă o mică afacere la el în sat. A găsit un magazin vechi, care nu funcționa deja de 10 ani și l-a transformat într-o cafenea. „Nu am deschis un bar cu băuturi, ci un loc pentru tineri unde să stea cu prietenii, să poată juca biliard, darts, heckey și fotbal de masă”, povestește Mihai. 

200 de euro, 2 genți și mult entuziasm

Dar peste câțiva ani, tânărul a înțeles că pentru dezvoltarea afacerii are nevoie de bani. Trebuia să plece să lucreze peste hotare. Alegerea a căzut pe Germania. Deși nu știa deloc limba și nici măcar ce poate să-l aștepte, în urmă cu doi a urcat într-un autocar și a venit în Berlin. Drumul i-a fost plin cu peripeții, dar nici asta nu l-a oprit din cale. „Le spun oamenilor că nu trebuie doar să ne plângem, dar să și acționăm”, spune el zâmbind. 

Enlarge

Photo-2
Mihai Cibotaru

Și-a găsit un loc de muncă, apoi altul. A lucrat peste program, iar serile fugea la orele gratuite de limbă germană. „Nu cunosc germana bine, dar îi înțeleg și ei mă înțeleg”, constată el. La scurt timp, în Germania a venit și soția lui. 

„Situația din Moldova e atât de instabilă încât mulți aleg să plece. Noi toți: 4 frați și o soră suntem plecați. Sora e în Franța, fratele mai mare și eu suntem în Germania, un frate în Abhazia și altul în Italia”, descrie Mihai situația Moldovei care zilnic pierde tineri. 

Străin printre străini

El spune că îi place asigurarea, medicina, curățenia din Germania, dar totuși vrea să revină acasă. „Zilnic spun că vreau acasă. Dar soția mă întreabă ce vom face acolo? Eu o înțeleg, dar îi explic că oriunde nu ai fi ești un venetic, un gastarbaiter”, suspină Mihai, care visează să contribuie la schimbarea spre bine în Moldova. „Aici este totul de ce e nevoie, dar la noi nu. Dar eu mereu sper că va fi bine și la noi”, recunoaște el. De aceea, Mihai se implică în mai multe acțiuni de voluntariat la el în sat: aduce cadouri de Crăciun pentru peste 600 de copii, oferă ajutoare bătrânilor nevoiași și demonstrează că și câțiva oameni pot schimba lucrurile.

„Ne ducem să facem bani, dar uităm de ceea ce lăsăm și e cel mai scump – familia. Pentru că te duci, dar nu știi când ai să vii și pe cine ai să mai găsești”, constată cu  tristețe Mihai.

Cărările i-au adus în Berlin pe Iuliana și pe Marcel Sobieski. Doar că de această dată, Germania i-a ademenit cu oportunitățile de lucru, precum și cu viața culturală cu care respiră capitala germană. „Am găsit un loc de muncă potrivit. Am aplicat, susținut 5 interviuri și am fost anunțată că sunt angajată. Astfel, am ajuns în Berlin în septembrie 2017”, povestește Iuliana, specialistă în previziuni economice. 

Enlarge

Photo-4
Iuliana și Marcel Sobieski

Iuliana recunoaște că i-a fost destul de ușor să se adapteze în noul oraș. „Ai un lucru, iar angajatorul are grijă de actele tale. Ce poate fi mai simplu? Iar ție nu îți rămâne decât să nu dezamăgești, să înveți limba și să respecți regulile de aici”, spune Iuliana.

Ritmul de viață și oamenii au convis-o să vrea să rămână în Germania. Astfel, la scurt timp, a venit și soțul ei Marcel, care administrează propria companie de soft. „Domeniul meu nu mă leagă de un loc anume. Astfel că îmi este mai ușor să mă adaptez. Apoi, Germania este una dintre cele mai mari centre de dezvoltare pentru IT”, subliniază Marcel. 

Tinerii spun că Berlinul i-a cucerit cu viața culturală. Ai toată gama de activități culturale pe care poți să le ai și care le lipseau acasă, în Moldova, spun ei. Deși nu știu cât timp vor sta în Berlin, totuși sunt convinși că acum sunt în locul potrivit pentru ei. Tinerii învață limba, pentru că adaptarea și integrarea, spun ei, începe anume atunci când vorbești și înțelegi limba țării în care stai. 

„Bătrânețea ne va prinde în Moldova”

Deși au emigrat, Marcel merge în Moldova în fiecare 2 luni. „Deplasările mele sunt legate de serviciu, pentru că acolo sunt o parte din echipa mea de lucru, dar și pentru că mă cheamă dorul de casă, de prieteni și de mâncare”, zâmbește Marcel. 

Întrebați de planurile de viitor și unde cred că-i va prinde bătrânețea, tinerii se pun pe gânduri, apoi se privesc, își zâmbesc complice: „Poate chiar vom ajunge în Moldova și vom rămânem acolo, dar deocamdată rămânem aici, pentru că e bine și pentru că acest oraș ne permite să ne dezvoltăm”, subliniază Iuliana. 

Potrivit datelor Biroul Naţional de Statistică, în fiecare an crește numărul cetăţenilor Republicii Moldova care emigrează în Germania. Dacă în 2015 au anunţat că pleacă 153 de persoane, atunci în 2018 numărul a ajuns la 350. Totuşi, cifrele reale ar fi mult mai mari şi asta pentru că mulţi emigrează fără a anunţa autorităţile sau pleacă cu cetăţenia unui alt stat european.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social9 ore în urmă

A revenit la Chișinău după 30 de ani: Nu știu ce s-a schimbat mai mult Moldova sau eu

PE SCURT Elina Fuhrman (51 de ani) este o apreciată jurnalistă CNN care s-a născut în Uniunea Sovietică şi a...

Economie14 ore în urmă

Cât costă să naști în Moldova

PE SCURT De la 1 ianuarie 2020, indemnizația unică la naștere a fost majorată până la 8 299 de lei,...

PoliticăO zi în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

EconomieO zi în urmă

Moldova Agroindbank relansează Campania dedicată producătorilor agricoli ”Primăvara 2020”

Primăvara bate la ușă, iar gospodarii adevărați își fac deja planuri pentru noul an agricol. Moldova Agroindbank este și în...

PoliticăO zi în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

Externe2 zile în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

Cultură2 zile în urmă

Engleză la Căușeni, filme la Strășeni, Japonia la muzeu. Ce poți face în acest sfârșit de săptămână

PE SCURT În acest weekend mergem să vizionăm filme, să învățăm engleza și să facem cunoaștem Japonia. De asemenea, sâmbătă...

Advertisement

Politică

Politică2 zile în urmă

Sinteza ședinței de Guvern: Centrul de Implementare a Reformelor dizolvat, vămuirea electronică și controlul vamal – modificate

PE SCURT  Membrii Cabinetului de Miniștri s-au reunit în această după amiază în ședință, unde au aprobat un șir de...

Politică3 zile în urmă

Dodon îndeamnă MAI, Guvernul și Primăria Chișinău să se curețe de „duhuri rele”. Iată 8 lăcașe pe care i le recomandăm în schimb

PE SCURT După ce Consiliul pentru egalitate a constatat că crucifixul instigă la discriminare, Dodon a recomandat ministrului de Interne,...

Justiție3 zile în urmă

SINTEZĂ / Vlad Plahotniuc și familia acestuia sunt interziși în SUA. Cine mai este inclus în listă

PE SCURT Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc are interdicția de a intra pe teritoriul SUA. Acesta...

PoliticăO săptămână în urmă

Infografic / Recordurile raioanelor din Republica Moldova

PE SCURT Un studiu realizat de BNS, pentru anii 2014-2018, configurează topul raioanelor conform diferitor criterii social-economici. Cifrele prezentate de...

Politică3 săptămâni în urmă

Perlele politicienilor din ultimii 10 ani

Evenimentele politice s-au perindat în ultimii zece ani cu atâta rapiditate, încât cel mai probabil vor intra ca un capitol...

Istorie4 săptămâni în urmă

25 de palme pe care le-am primit în ultimii zece ani

Deciziile Curții Constituționale, cedarea cotei BEM și concesionarea aeroportului, AIE-urile și omorul de la Pădurea Domnească. Au fost atât de...

Justiție1 lună în urmă

Erdogan continuă vânătoarea. Fiica fostului director „Orizont” din R. Moldova, reținută la București

PE SCURT O profesoară de origine turcă de la Liceul Internațional de Informatică din București a fost reținută de polițiști,...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031