Din 2007, anul integrării României în Uniunea Europeană, şi până în 2015, în judeţul Iaşi a apărut un oraş fantomă. În acest oraş locuiesc peste 51.000 de cetăţeni, toţi din Republica Moldova. Culmea, locuitorii oraşului figurează în statisticile româneşti, dar nu există în fizic, fiind plecaţi la muncă în Italia, Germania, Franţa sau Anglia, scrie astăzi www.ziaruldeiasi.ro.
Oraşul ar fi al doilea ca mărime, după Iaşi. Comparativ, populaţia ar fi aproape cât cea a municipiului Paşcani şi Hârlău la un loc. Paşcaniul avea la începutul anului 43.000 de locuitori, iar Hârlăul, 12.000. Cu alte cuvinte, moldovenii de peste Prut se mută artificial în România pentru a intra pe uşa din dos în Uniunea Europeană.
O întreagă “populaţie” a trecut Prutul şi s-a mutat în satele din Iaşi, de lângă graniţă. În judeţul Iaşi, Ministerul de Interne spune că la data de 27 octombrie locuiau fix 51.391 cetăţeni născuţi în Republica Moldova. Cifra reprezintă 5,7% din totalul populaţiei judeţului Iaşi.
Potrivit sursei citate, “stranierii” din Republica Moldova au ales câteva comune din Iaşi, pe care “le-a populat” intens pentru a face rost de cartea de identitate atât de necesară pentru a munci în Occident.
Potrivit oficialilor români, primele zece comune din judeţul Iaşi în privinţa numărului de cetăţeni moldoveni este condus de departe, de Grajduri şi Moşna. “Primele zece comune, după numărul de persoane născute în Republica Moldova sunt Grajduri, Moşna, Mironeasa, Comarna, Răducăneni, Costuleni, Rediu, Popeşti, Miroslava şi Scânteia”, se arată în publicaţie. Practic, mai toţi locuitorii din comune au câteva persoane luate în spaţiu, chiar dacă nu le văd decât o dată în viaţă.
De exemplu, în scriptele Primăriei comunei Moşna figurează în prezent un număr de 8.635 de persoane, iar numărul creşte în fiecare săptămână. Numai că, în realitate, în comună trăiesc în fizic nici măcar 2.000 de locuitori. Restul cetăţenilor, de 6.600, sunt cetăţeni basarabeni, cu dublă cetăţenie: locuiesc efectiv în Republica Moldova, au al doilea domiciliu în Moşna, dar stau în permanenţă în Italia, Spania, Anglia sau Germania.
“Niciunul nu stă în Moşna. Îi vedeam la un moment dat când veneau să ridice adeverinţa de rol de la Primărie, dar au găsit o portiţă să ocoloeasă şi acest lucru. La alegeri, potrivit legislaţiei, am înfiinţat mai multe secţii de votare, chiar dacă nu vin să voteze. Teoretic, fiind majoritari, pot stabili chiar şi primarul comunei, pe unul dintre ei”, a declarat Georgel Popa, primarul comunei.
Primarii comunelor populate cu moldoveni se plâng că principala problemă pe care o au sunt amenzile sosite la adresa de domiciliu. Sunt amenzi rutiere sau pentru “bune maniere” încasate în ţările vestice. Acestea sosesc în compartimentele de contabilitate ale primăriilor.
Agenţii de rol din primărie le contabilizează, dar casierii nu au cum să ridice banii, deoarece nu au de la cine. La Moşna, primarul se teme de Curtea de Conturi. “Aceste amenzi sunt creanţe neîncasate. Ele rămân în contabilitate. Am auzit de mulţi primari amendaţi pentru că nu au încasat aceste amenzi. La noi sunt multe, nu le mai ştiu numărul, dar sunt un chin pentru noi”, a spus Georgel Popa.
