Republica Moldova, dependentă de importul resurselor energetice, trebuie să se încadreze, precum alte țări, în implementarea unor proiecte menite să contribuie la securitatea energetică. În acest context a fost elaborat și Programul Naţional, fiind stabilit obiective concrete de a majora cota sursei de energie regenerabilă
Partenerii de dezvoltare, în special UE, încurajează inițierea unor asemenea proiecte. Aceasta și pentru a ajuta țăra noastră în atingerea unui obiectiv al Uniunii Europene – până în în anul 2020, aproximativ 20 % din volumul de energie să provină din surse de energie regenerabilă. Astfel, în paralel cu energia regenerabilă din biomasă, ca o sursă importantă, este promovată și silvicutura energetică. În susținerea acestei idei vine și Ghidul tehnic ,,Culturi energetice lemnoase cu ciclu scurt de producție” elaborat în cadrul Programului ENPI FLEG II, finanțat de Comisia Europeană.
,,Scopul principal al Ghidului este oferirea consultanței și îndrumarea necesară proprietarilor de terenuri forestiere, alții decât autoritatea silvică de stat (terenuri forestiere comunitare, private etc.), de a promova sectorul forestier comunal sau privat în procesul nemijlocit de creare și menținere a pădurilor/plantaților energetice, precum și a altor tipuri de plantații forestiere” – menționează autorii.
Dat fiind faptul că acest domeniu este încă unul nou, necunoscut, cei care ar dori să creeze plantații de acest fel au nevoie de informații concrete, de sfaturi profesioniste, astfel ghidul se dorește a fi un instrument eficient pentru toți cei interesați să cunoască avantajele și necesitatea plantării culturilor energetice lemnoase cu ciclu scurt de producție și să se implice activ în rezolvarea problemelor ecologice.
Plantații-pilot cu profil energetic la Telenești
Modul practic al acestei intenții este realizat de Întreprinderea pentru silvicultură „Telenești” , care a instalat în pepiniera Sărătenii – Vechi o colecţie de clone de plop, prin multiplicarea vegetativă a materialului biologic importat din România, țară care deja are experiență în utilizarea silviculturii energetice, ca resurse de alternativă, iar originea pentru materialul de bază fiind Italia, Austria și Ucraina pentru cele 4 clone al materialului de bază.
De asemenea, au fost create două plantații-pilot cu profil energetic, care includ 9400 de butaşi de plopi hibrizi artificiali pe o suprafață totală de de 1.20 ha.
Această practică trebuie preluată deoarece beneficiile acestui domeniu sunt evidente – se cultivă o singură dată şi se poate exploata anual, pe o perioadă de până la 25 ani; protejarea pădurilor, un ha de salcie produce 35-40 tone de material lemnos, în funcţie de tipul solului şi regimul de apă; se poate utiliza ca materie primă pentru mobilă, lemn de construcţie etc. din anul al doilea cheltuielile sunt minime; încălzirea cu plante energetice este de 10 ori mai ieftină decît cea cu motorină şi cu 30% decît cea cu gaz – conform studiul ,,Consolidarea capacității la nivel local a unei întreprinderi pepeniere-pilot și promovarea silviculturii energetice” realizat de Arcadie Macari, inginer silvic-șef la Întreprinderea pentru Silvicultură ,,Telenești” . De asemenea, este menționat și aspectul financiar în crearea plantațiilor energetice.
Avantajele și beneficiile silviculturii ecologice
,,Costul pentru înființarea unui hectar de plantație energetică depinde de starea terenului ales şi specia plantată şi variază între 130-200 mii lei pe hectar.
Recuperarea investiţiei se face în anul 3-4 de la plantare. Necesarul de plante la un ha constituie 6000 – 25000 de butași “ – concretizează silvicultorul.
Se cere menționat faptul că o asemenea afacere ar putea fi profitabilă, deoarece în Republica Moldova sunt multe terenuri nefolosite, mai ales în luncile râurilor, iazurilor, unde există un mediu favorabil pentru asemenea plante. O rezervă considerabilă de teren pentru plantare pot fi solurile degradate, care,conform Cadastrului funciar, ocupă peste 800 mii ha, dintre care peste 500 mii ha– slab erodate, 250 mii ha – moderat erodate și peste 100 mii ha – puternic erodate.
Crearea plantațiilor energetice, garantând o sursă sigură de energie, protejează pădurile de defrișări și tăieri ilicite pentru lemnul de foc.
Consolidarea activităților de cultivare a plantelor energetice, cu certitudine, ar influența benefic ecologia plaiului nostru, asupra potențialului energetic, social-economic și, bineînțeles, asupra nivelului de trai al oamenilor – concluzionează Arcadie Macari, inginer silvic-șef la Întreprinderea pentru Silvicultură ,,Telenești”.
Sfaturile specialistului. Creștere eficientă
Recoltarea mlădiţelor pentru butaşii de plop, salcie şi răchită se face, de regulă, din culturi de plante mamă, în perioada de repaus vegetativ (ianuarie – 15 martie), în zilele fără îngheţ. Tăierea se efectuează cu unelte bine ascuţite (foarfecă de vie, fierăstrău de pomi ş.a.). Confecţionarea butaşilor se face cu maşini acţionate electric sau manual.
Tăietura se efectuează la 3-5 mm deasupra mugurelui, care va fi netedă, perpendiculară pe butaşi la vîrf şi într-un unghi de 45° la bază, pentru a uşura înfingerea acestora în sol. Lungimea butaşilor este de cca 20 cm, cu diametrul la capătul gros de 8-10 mm.
Ca să nu afectăm agricultura şi potenţialul fertilizant al biomasei şi să păstram proporţiile este nevoie de cultivat efectiv plante energetice. Producerea biomasei pe această cale trebuie să constituie o ramură eficientă a economiei naţionale, aşa cum este agricultura, silvicultura etc.
Anatol CACIUC
