de Iurie Gotisan
Evolutia PIB
in prima jumatate a anului economia tarii a inregistrat o crestere de 6,2%. Este o crestere destul de pronuntata, daca am lua in vedere socurile interne si externe care s-au abatut asupra economiei in decursul acestei perioade. Pe de alta parte, corectitudinea acestei cresteri a fost pusa sub semnul intrebarii de unii experti care s-au aratat nemultumiti in mai multe rinduri cu privire la metodologia de calcul a PIB si care pina la urma trebuie sa le dam dreptate. Daca la aceasta evolutie schioapa a PIB-lui mai alaturam si cresterea inflatiei, care mai mult sau mai putin erodeaza din cresterea economica, apoi situatia nu este deloc roza dupa cum o descriu oficialitatile. Si chiar daca avem crestere economica, aceasta este dezechilibrata, si depinde prea mult de importuri. Iar in cazul in care criza din industrie se va perpetua si in a doua jumatate a anului si va afecta si alte sectoare ale economiei, scenariul ca anul se va incheia cu o cadere a leului nu este exclus. Pentru 2006 anticipam o crestere a PIB-ului intre 5%-5,5%, atingerea pragului de sus depinzind si de anul agricol.
Derapaje sectoriale
De fapt, derapajele erau inevitabile dat fiind setul de "socuri" neprogramate care au influentat evolutia economiei: cresterea pretului titeiului; cresterea pretului la gazele naturale, transpuse respectiv prin majorarea tarifelor locale; interdictiile Rusiei la exporturile moldovenesti de vin si produse agroalimentare; dinamica salariilor, la care s-au adaugat expansiunea creditului intern ca efect al reducerii dobinzilor. Toate acestea luate la un loc, precum si unele decizii necalculate de politica economica au accentuat problemele. 
Ritmul productiei industriale a scazut cu 6,4% fata de ianuarie-iunie 2005 si a fost cauzat in mare parte de reducerea volumului productiei din ramura vinicola, cea a sticlei, hirtiei si uleiurilor. Se poate spune insa ca industria moldoveneasca a fost afectata advers, in particular, de o productivitate redusa, de scaderea sau anularea subventiilor din partea statului si de intensificarea concurentei pe pietele interne. Tot aici am putea implica si slaba restructurare sau retehnologizare a intreprinderilor care la noi se cunoaste a fi insuficienta. Nici agricultura nu prea a avut mare elan in prima jumatate a anului, totusi tendintele care se profileaza in semestrul doi ne sugereaza ca vom avea o crestere la sfirsit de an, bineinteles asta in cazul in care consecintele caldurilor caniculare nu se vor rasfringe asupra productiei agricole din perioada vara-toamna.
Desi impozitul pe venit corporativ a scazut in 2006, formarea bruta a capitalului in acest an si-a diminuat cresterea fata de 2005, cel putin asa arata datele statistice. Pe de alta parte, investitiile in capital fix conteaza mai mult decit formarea bruta a capitalului si in cazul ca investitiile vor creste, situatia ar putea sa se imbunatateasca. Infrastructura, care are o pondere de cca 50% in formarea PIB, continua sa fie putin competitiva si este un punct nevralgic al economiei. Un numar mic de obiective de infrastructura au fost privatizate in ultima perioada, iar putinele resurse obtinute nu au fost adecvat valorificate prin proiecte si practici viabile.
Problemele cu care se confrunta economia devin din ce in ce mai mari. Cresterea exploziva a deficitului comercial din ultima perioada combinata cu descresterea productiei industriale si majorarea deficitelor externe indica un mers neadecvat al economiei. Influxul de capital si ponderea inca mare a remitentelor valutare a celor din afara a stimulat cresterea consumului, ceea ce a dus la sporirea deficitului de cont curent. Diminuarea acestuia depinde de eficacitatea masurilor de a modera creditul de consum si evolutia cursului de schimb.
Majoritatea imprumuturilor ipotecare sint acordate in alta moneda decit cea locala, ceea ce in eventualitatea unei deprecieri a leului va duce la un adevarat soc social. Faptul ca doar jumatate din deficitul de cont curent este finantat de investitiile straine directe face ca Moldova sa fie extrem de vulnerabila la schimbarile pe termen scurt in privinta atitudinii investitorilor. Si sint pe deplin intelese ingrijorarile mai multor analisti locali, care se tem ca masurile de politica fiscala luate se axeaza mai mult pe cresterea veniturilor la buget si mai putin pe o crestere a productiei sau a investitiilor de productie. Toate acestea ar putea avea ca efect diminuarea ritmului de crestere economica si va conduce la agravarea problemelor economice pe termen mediu.
Perpetuarea inflatiei
Nici la capitolul inflatiei tendintele nu sint incurajatoare, avind in vedere faptul ca aceasta a depasit valoarea de 7% pentru prima jumatate de an. Consideram ca obiectivul pragului de inflatie de 10%, adoptat de catre Banca Nationala a Moldovei si Guvern, este putin probabil de a fi realizat, ca urmare a influentei mari pe care o vor avea cresterea preturilor administrate (gaze, energie, transport, carburanti etc.) si a expansiunii creditului.
De fapt, productia nationala nu tine pasul cu dinamica cererii interne, iar aceasta este o presiune care se duce, vrind-nevrind , in inflatie mai mare si deficite externe crescute. Deci este nevoie de un dialog cit mai profesionist intre BNM si MF care sa reuseasca o conciliere a politicii monetare si celei bugetare strict in vederea continuarii stabilitatii preturilor si limitarii deficitelor externe. Credem ca BNM se va confrunta si in continuare cu multe dileme si compromisuri venite din partea preturilor. Pentru sfirsitul lui 2006 prognozam o inflatie in intervalul de 12,5-13,5%.
Cursul de schimb
Cit priveste leul moldovenesc, in opinia noastra acesta va fi supus unor presiuni mari in urmatoarea perioada, din cauza cresterii preturilor interne, de o slaba promovare a exporturilor, precum si influentele negative a unor piete financiare din regiune. Leul va continua sa aiba o volatilitate mare si este dificil de prevazut traiectoria monedei nationale pina la sfirsitul anului. Totusi, pentru sfirsitul lui decembrie estimam un curs de aproximativ 13,5-14 lei/dolar si 16,8-17,3 lei/euro.
Nu excludem scenariul unei deprecieri bruste cu 3-5% a monedei nationale fata de principalele valute, care poate avea loc cel mai probabil in perioada septembrie-noiembrie 2006. Singurii parametri care par sa ritmeze intrucitva parcursul anului si sa mentina raportul de schimb cel putin la cotele actuale sint, in opinia noastra, intrarile de valuta din partea celor aflati la munci peste hotare si, respectiv, importurile energetice si de bunuri de consum din toamna-iarna.
in loc de concluzii
Si in cele din urma cum "in economie nu exista strada cu sens unic", interventii si corectii de politica economica devin inevitabile la un moment dat. Este important insa ca aceste interventii sa nu insemne recesiune economica si o depreciere a cursului care ar duce la cresterea inflatiei. intreprinderile locale trebuie sa functioneze cu cistiguri de productivitate; trebuie sa investeasca mai mult, sa-si controleze costurile de productie mai bine si sa absoarba noi tehnologii care le vor creste capacitatile; sa fie preocupate permanent de pregatirea personalului. Investitiile straine vor fi cruciale si pe viitor pentru buna functionare a economiei. Ar fi bine ca unele segmente din economia noastra sa fie inserate in retelele industriale europene care au vitalitate. // Adept
