Zilele acestea presa britanică a criticat dur Organizația Mondială a Sănătății pentru campania anti-fumat pe care a inițiat-o în Siria, țară care se confruntă cum un război civil sângeros, cu cea mai puternică organizație teroristă și unde milioane de oameni trăiesc sub limita sărăciei sau sunt refugiați. The Independent a publicat un articol cu titlul „ONU nu a reușit să protejeze sirieni de război și de foame. Acum le-a spus să renunțe la fumat”. Criticile la adresa campaniei anti-fumat a OMS au continuat și în The Sun. Presa britanică arată cum OMS este departe de adevăratele probleme de sănătate ale populației. The Sun menționa că în Siria au fost omorâți 280 de mii de oameni, în timp ce OMS face campanie despre daunele fumatului. ”Doar pentru că aveți o stare de urgență, nu înseamnă că totul trebuie să se oprească” a răspuns un reprezentant al OMS la criticile aduse față de programul antifumat în Siria. În aceste condiții, britanicii au pus la îndoială necesitatea ca țara lor să plătească în continuare pentru activitatea OMS.
Republica Moldova nu este o excepție. Și în țara noastră se creează impresia că această organizație e departe de adevăratele probleme și nevoi cu care se confruntă oamenii. De fapt, așa și este. De obicei, în asemenea organizații se fac politici și planuri la nivel global, iar fiecare țară în parte nu are decât să se adapteze. Adică, spre exemplu, dacă se declară lupta cu malaria, planul trebuie implementat și în țările în care nici măcar nu s-a auzit de această boală.
În schimb ONG-urile de la noi s-au adaptat de minune la această stare de lucruri și toacă milioane de euro și dolari anual, primite inclusiv de la OMS, pentru proiecte și programe ale căror eficiență trezește multe semne de întrebare. Faptul că cel puțin o bună parte din ONG-urile din Republica Moldova au fost create și trăiesc doar pentru a obține granturi și a produce deseori lucruri aproape inutile și care nu au nicio continuitate după ce finanțatorul renunță se le mai susțină este un lucru bine știut. Nu este pentru nimeni o noutate că mii de „ong-iști” nu doar că au supraviețuit de-a lungul anilor cu banii din granturi, dar și-au asigurat un trai mai mult decât decent, cu locuințe încăpătoare și mașini luxoase. Ceea ce mai puțin ne dăm seama este valoarea reală a granturilor pe care unii preferă să le „toace” pe traninguri, „fluturași” și coffee-break-uri, bani care, dacă ar fi utilizați eficient și direct la sursă ar salva probabil mii de vieți omenești și ar îmbunătăți calitatea vieții altor zeci de mii de oameni.
Un PAS de 20 de milioane de euro
Nu este vorba despre partidul Maiei Sandu, dar despre Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (PAS), un ONG creat în 1999 și reorganizat în 2007. În perioada 2010-2015, acesta a administrat două proiecte în valoare totală de peste 18,8 milioane de euro, adică peste 300 de milioane de lei în doar șase ani, la cursul mediu din acea perioadă. Pentru comparație – bugetul pe șase ani al Institutului Național de Cardiologie a fost de ceva mai mult de 400 de milioane, iar cel al Spitalului Republican pentru Copii E. Coțaga – de doar 100 de milioane, potrivit datelor unui studiu realizat de Expert-Grup. Și vorbim de instituții care deservesc anual zeci de mii de pacienți. Un buget de 300 de milioane de lei în șase ani înseamnă cam câte 50 de milioane de lei anual, adică bugetele spitalelor din trei raioane, în care locuiesc cam 100 de mii de oameni.
Pentru ce a primit PAS acești bani? Bună întrebare. 12 milioane de euro din suma respectivă reprezintă un grant pentru implementarea proiectului „Reducerea impactului infecției HIV în Republica Moldova”, finanțat de Fondul Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei, o instituție a OMS. Programul respectiv, desfășurat în perioada 2010-2014 avea menirea să contribuie la sporirea serviciilor de îngrijire și suport pentru persoanele care trăiesc cu HIV prin fortificarea și extinderea programelor și serviciilor existente, precum și prin instituirea modelelor inovatoare de îngrijire și suport centrate pe client. Am examinat mai minuțios raportul din ultimul an al acestui proiect, an în care au fost organizate cursuri de formare pentru membrii societății civile, traninguri, consolidarea echipei, consolidarea membrilor echipei, etc. Care a fost efectul acestei proiect? Nu vom comenta datele statistice. Potrivit portalului aids.md, în 2010, după primul an de implementare a proiectului, numărul cazurilor HIV noi depistate a rămas la nivelul anului 2009 (704), când încă nimeni nu oferise milioane de euro pentru un asemenea proiect. În 2011 și 2012 numărul cazurilor a crescut (721 și 764), iar în 2013 a scăzut (706), dar oricum au fost mai multe decât în 2009. În primele 9 luni ale anului 2014 numărul persoanelor infectate cu HIV creștea cu peste 25% față de aceeași perioadă a lui 2013, relata portalul mednews.
Un alt proiect administrat de PAS, în valoare de aproape șapte milioane de euro (donați de același Fond Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei) a ținut de sporirea rolului pacientului și a comunității în controlul tuberculozei în Moldova, în perioada 2010-2015. Scopul general era controlul TB prin accelerarea acțiunilor întreprinse de comunitate şi societatea civilă pentru a opri răspândirea TB şi pentru a reduce povara tuberculozei sensibile şi rezistente în Republica Moldova. Iar pentru aceasta, din cele aproape șapte milioane de euro au fost constituite centre comunitare, pacienții au fost educați și informați, și, bineînțeles, au fost susținute alte ONG-uri. Rezultatul? Nu prea, după cum arătau datele. Dar șapte milioane de euro, înseamnă peste 120 de milioane de lei anual în perioada 2010-2015, cheltuite pentru activități precum cele menționate mai sus, asta în condițiile în care bugetul Spitalului de Psihiatrie și Ftiziopneumologie din Orhei, spre exemplu, a fost de două ori mai mic în această perioadă.
De fapt, nici chiar OMS nu a fost prea mulțumită de rezultatele luptei cu tuberculoza, în cadrul vizitei unei misiuni în anul 2013. Cu toate acestea, programul a continuat.
OMS ne lasă fără medici?
Un alt proiect coordonat de OMS a fost „Îmbunătățirea Managementului Mobilității Cadrelor Medicale din Republica Moldova”. Obiectivul general al acțiunii consta în consolidarea capacității Republicii Moldova în domeniul migraţiei/mobilităţii cadrelor medicale și îmbunătățirea cadrului pentru migraţia legală a cadrelor medicale între Republica Moldova și ţările UE (…). De fapt, putem spune că în condițiile în care și așa nu avem destui lucrători medicali, OMS se ocupa de exportul medicilor din Republica Moldova în UE, pentru că, ne dăm bine seama, cei din UE nu vin în Republica Moldova.
De la general, la particular
O situație similară, când se dau bani, dar nu este clar pentru ce, se atestă și în alte proiecte din domeniul sănătății. Probabil puțini au auzit de Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități (CAJPD) – un ONG în care în 2014 activau opt persoane și care în acel an a administrat proiecte în valoare de peste două milioane de lei, potrivit propriului raport de activitate. Unul din aceste proiecte a fost ”Dialogul dintre persoanele cu dizabilități de pe ambele maluri ale Nistrului”, în valoare de aproape 30 de mii de dolari, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat și implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Iar printre rezultate au fost un program de schimb de experiență, o bază de date a ONG-urilor din domeniul dizabilității și alte chestii similare care puteau fi, probabil, foarte ușor realizate și stand în fața calculatorului timp de câteva zile. Și în final, a fost organizată o expoziție de fotografie la care au participat 16 persoane cu dizabilități de pe ambele maluri ale Nistrului, la care au fost expuse 52 de fotografii. Iar pentru asta s-a cheltuit aproape jumătate de milion de lei.
De fapt, din cele aproximativ 2,1 milioane de lei administrate de CAJPD în 2014, aproape 800 de mii au fost cheltuite pe salariile membrilor organizației, adică, în medie, aproximativ 8.000 de lei pe lună pentru fiecare. Cam cât e și salariul unui deputat. Asta în timp ce infirmierele care au grijă de persoanele cu dizabilități zi de zi primesc de câteva ori mai puțin. Doar a cincea parte din banii obținuți de ONG au reprezentat cheltuieli directe. Restul au plecat pe salarii, onorarii, cheltuieli administrative, dezvoltarea organizației, etc. Probabil chiar și banii administrați de guvernele noastre corupte ajung într-o proporție mai mare la oameni decât cei care trec prin mâna „societății civile”
Nu știm valoarea totală a granturilor și proiectelor administrate de ONG-urile din Republica Moldova, inclusiv cu finanțarea OMS, dar putem presupune că e vorba de zeci de milioane de euro anual. Bani care ar permite majorarea pensiilor cu cel puțin 100 de lei. O sută de lei care pentru cineva nu înseamnă nimic, dar pentru un bătrân sărman, sau pentru un bolnav căruia nu-i ajung de medicamente, ar putea însemna o viață salvată.
Britanicii îi cer guvernului lor să nu mai plătească pentru activitatea OMS, în condițiile în care programele acesteia sunt departe de problemele reale ale oamenilor. Republica Moldova probabil nu contribuie financiar cu mult la activitatea OMS. Dar cel puțin cetățenii ar putea cere ca ceea ce realizează această organizație în țara noastră să corespundă nevoilor reale ale oamenilor, banii să fie acordați eficient și transparent, dar nu în baza unor programe făcute la nivel mondial.
sursa: Today.md
