Connect with us
"
"

Social

Oficiali de la Chisinau vor merge la serviciu cu bicicleta

Oficiali de la Guvern si de la Primaria municipiului Chisinau au promis ecologistilor ca vor veni miine la serviciu pe jos, cu bicicleta sau cu transportul public. In asa mod, oficialitatile moldovene

Publicat

pe

Oficiali de la Guvern si de la Primaria municipiului Chisinau au promis ecologistilor ca vor veni miine la serviciu pe jos, cu bicicleta sau cu transportul public. in asa mod, oficialitatile moldovene vor participa la actiunea europeana "in oras-fara automobilul meu".

Primii care au anuntat ca vor renunta la masinele de serviciu sunt ministrul Ecologiei si Resurselor Naturale, Constantin Mihailescu si primarul interimar general al municipiului Chisinau, Vasile Ursu. Ei au anuntat ca vor veni miine la serviciu cu bicicleta.

Actiunea "in oras-fara automobilul meu" se va desfasura miine la Chisinau si in toate tarile Europei. Biciclisti, amatori si sportivi vor efectua o cursa demonstrativa pe strazile principale ale orasului pentru a sustine actiunea europeana si pentru ai provoca pe toti soferii sa-si lase in aceasta zi automobilele la parcari si sa se deplaseze la serviciu cu transportul public.

Solicitat de BASA-press, Vladimir Garaba, presedintele miscarii ecologiste teritoriale, a declarat ca orasul Chisinau este unul din cele mai poluate, iar intensitatea zgomotului pe strazile principale este mult mai inalta drcit prevad normele in vigoare. De aceea, pentru a reduce impactul negativ al automobilelor asupra mediului si sanatatii, aceasta actiune este binevenita.

Numarul masinilor care circula zilnic prin Chisinau, constituie circa 200-300 de mii de unitati ceea ce depaseate de citeva ori capacitatea soselelor. // BASA-Press

Citește mai departe
Advertisement
Click pentru a comenta

You must be logged in to post a comment Login

Leave a Reply

Social

„Raiul” sovietic și turnătorii. Interviu cu Viorica Olaru-Cemîrtan, Doctoră în istorie

Publicat

pe

De către

Viorica Olaru-Cemîrtan este istorica care a cercetat luni în șir arhivele ascunse de sovietici despre deportările din Basarabia, a discutat cu persoanele deportate și copiii lor. Descoperirile și destăinuirile au motivat-o să lanseze deportari.md – locul unde poți auzi chiar de la supraviețuitori poveștile lor. Acest website a fost dedicat, spune experta, anume scopului de a conserva memoria și a trezi conștiința celor care încă nu cunosc această pagină din istoria noastră.

De ce deportările au avut loc?

Violenţa şi represaliile au fost modalităţile sigure prin care puterea sovietică îşi putea impune voinţa de a construi socialismul într-un timp record într-un spaţiu străin. În opt ani de putere sovietică (1940-1941 şi 1944-1951), în RSSM au fost operate trei valuri de deportări masive de populaţie şi, zilnic, arestări și exilări singulare sau în grup. S-a dat lovitura asupra tuturor categoriilor sociale incomode şi antisovietice prin mentalitate, mod de trai şi aspiraţii. Putem califica aceste trei valuri de deportări ca o ofensivă totală împotriva populației din RSSM: ofensiva politică (deportarea din 1941), economică (deportarea din 1949) şi spirituală (deportarea din 1951).

În cadrul dezbaterii la Europa Liberă ați declarat că timp de mulți ani nimeni nu a avut acces la arhivele despre deportări. Cum era ascuns acest adevăr și ce ați descoperit în arhive?

Subiectul deportărilor era unul tabu pentru pseudo-istoriografia sovietică. Arhivele erau închise atât pentru istorici, cât și pentru cei care au trecut prin deportări. Scuza de bază era că aceste dosare sunt secrete timp de 75 de ani. În al doilea rând, protecția datelor cu caracter personal ale celor care au participat la operațiunile de deportare și care încă mai erau în viață. În al treilea rând, veșnicul motiv, invocat chiar și astăzi de unii, de a nu ridica problema căci este foarte dureroasă, iar societatea nu e pregătită să discute deschis, să depășească animozitățile. Eu, însă, am insistat să cercetez dosarele elaborate de KGB și completându-le cu mărturiile celor care au supravieţuit calvarului sovietic am scos în relief o nouă faţetă a „raiului” sovietic. În ansamblu, documentele de arhivă conturează, cu lux de amănunte, un tablou istoric lugubru – Basarabia deportată.

Cum au trăit cei deportați, departe de casă și ce au găsit când s-au întors? 

Lăsându-şi gospodăriile moştenite din tată-n fiu, deportaţii au fost supuşi unui tratament dur, inuman și înjositor, atât pe drum, cât şi în localităţile unde au fost distribuiţi: în Kazahstan și în Siberia, regiunile Kurgan, Tiumen, Irkutsk, ţinutul Altai ș.a. Viaţa deportaţilor a fost foarte grea şi cu multe lipsuri. Coloniile speciale, de regulă, erau construite în locuri aproape nepopulate, în taigaua de nepătruns ori în locuri mlăştinoase. Doar o mică parte din deportaţi a avut condiţii satisfăcătoare de trai, marea majoritate însă a îndurat foame şi a locuit în barăci, de regulă mai multe familii într-o încăpere, în frig şi condiţii antisanitare. 

Dintr-un raport al NKVD cu privire la activitatea de muncă a coloniștilor speciali din ţinutul Krasnoiarsk aflăm că în colhozul „Stahanoveţ” spaţiul locativ ocupat de deportaţi era de 1,5-2 mp de persoană; în raionul Bogotolsk deportaţii erau cazaţi în barăci atât de înghesuit, încât, în loc de paturi, au fost construite laviţe, încăperile fiind murdare şi nereparate, şi ca urmare, se înregistrau cazuri de îmbolnăvire. În anul 1949, în localitatea Erbas, regiunea Tobolsk, într-o baracă de 130 mp şi în localul şcolii de 90 mp au fost cazaţi 197 de oameni, fiecărei persoane revenindu-i câte 1,1 mp de spaţiu locativ. În sectorul de pădure Lebedevka, regiunea Tiumen, într-o baracă de 98 mp au fost cazate 28 de familii (75 de persoane), fiecărei persoane revenindu-i câte 1,3 mp de spaţiu locativ. În majoritatea cazurilor, în barăci nu erau paturi, mese sau scaune şi deportaţii dormeau pe podea.

Pentru a se deplasa dintr-o localitate în alta, deportaţii erau obligaţi să obţină permisiune de la comenduirile speciale ale NKVD şi să se prezinte o dată sau de două ori pe lună la aceleaşi comenduiri pentru a se înregistra.

Deportații, indiferent de vârstă și capacitate, erau obligaţi să lucreze la întreprinderi forestiere, piscicole, de construcţii, miniere, în colhozuri, sovhozuri etc. 

Viaţa deportaţilor a fost un calvar, să spunem că a fost grea înseamnă să nu spunem nimic. Și aici mă refer nu doar la perioada deportării propriu-zise, dar și după așa-zisa „reabilitare” și permisiunea de a părăsi locurile de grea suferință. Eticheta de „dușman al poporului”, „colaborator”, „chiabur”, „spion” a fost mereu prezentă în dosarele care se păstrau în structurile ideologice sovietice și se perpetuau la toate instituțiile. De exemplu, dacă un copil de deportat dorea să urmeze studii universitare sau să obțină un loc de muncă mai bun, dosarul său conținea informația de la KGB precum că părinții lui sunt „dușmani ai poporului” și lui i se refuza admiterea sau promovarea la muncă. Criteriile acestea au constituit și o instigare la ură între anumite straturi sociale, localnici și cei veniți din alte regiuni ale URSS, pentru că se făcea o discriminare vădită și înjositoare.

Cine erau de fapt acei „turnători” și cum au reușit sovieticii să-i facă pe vecini să se trădeze unii pe alții? 

Deşi directivele veneau de la Moscova, cei care le-au executat au fost din Basarabia. Multe dosare descriu felul în care autohtonii colaborau cu serviciile secrete sovietice. Unii dintre ei au transformat colaborarea cu bolşevicii într-un serviciu profitabil, în dependenţă de interesul lor personal. Cele mai oribile sunt actele de denunţare din partea persoanelor apropiate, a rudelor şi a prietenilor.

În al doilea rând, mulţi dintre localnici, indiferent de etnie, s-au văzut siliţi să se încadreze în structurile bolşevice. Unii oameni au făcut acest pas din frica de a nu fi deportaţi. Dar cel mai important, acești oameni sunt și ei victime ale regimului sovietic, pentru că au decăzut în așa hal și au comis sau au fost parte la executarea crimelor odioase împotriva omenirii.

Cum au reușit autoritățile sovietice să rămână cu fața curată în pofida terorilor pe care le-au comis asupra moldovenilor și nu numai?

Sistemele totalitare au o mașinărie întreagă de a se impune forțat, fără a ține cont de drepturile și libertățile omului, dând impresia că sunt susținute de popor. Aceasta, însă, este o iluzie, care se destramă mai devreme sau mai târziu. În linii mari, sistemul sovietic s-a impus prin teroarea organizată, represiunile continue, lipsa de transparență, coruperea oamenilor și șantajarea lor, cenzura și lipsa de libertăți, menținerea omului în „pușcăria popoarelor”, crearea „omului sovietic”, iar în regiunea noastră și prin faimoasa tactică de Divide et Impera (dezbină și condu). În final, însă, totul s-a prăbușit. 

Ce lecție ar trebui să învățăm din această tragedie?

Multe lecții, care, odată cu trecerea anilor, se developează, se conturează tot mai bine. Până la acest moment, cam acestea ar fi, în viziunea mea:

  • Nici un imperiu, nicio putere nu e veșnic/ă, totul are un început și sfârșit. Mai ales ceea ce e construit pe sânge, minciună, defăimarea valorilor general-umane. Imperiul sovietic a căzut, teroarea a fost condamnată și declarată crimă împotriva umanității. 
  • Printre străini nu este deloc ușor, dar printre ai tăi este insuportabil, dacă ei sunt trădători. 
  • Memoria este un organism viu care trebuie alimentat, întreținut și îngrijit, ca un component indispensabil al identității umane, naționale, universale. 
  • Dialogul dintre generații este foarte important și asigură transmiterea memoriei, identității și moștenirii culturale intangibile care ne este cartea de vizită.
  • Democrația se câștigă în fiecare zi, este foarte fragilă și nu suportă neglijență sau pasivitate.

Citește mai departe

Cultură

Neesențialii: artiștii

Publicat

pe

De către

Ei sunt oamenii care și-au pus talentul și toată dedicarea la bătaie și au încercat să-și creeze o viață bună aici, acasă, în Moldova. Fără surse de venit, fără susținere financiară din partea autorităților, ei sunt oamenii care au fost determinați drept „neesențiali” în aceste vremuri grele.

Regizorul Alex Bred, împreună cu Eugenia Boldescu și Olesea Sarandi au cules poveștile acestor oameni. Moldova.org are onoare să ți-i prezinte. De data aceasta vorbim despre artiștii din Moldova.

Neesențialii: Artiștii

Pandemia a afectat artiștii în egală măsură. În al treilea episod din „Neesențialii” artiștii noștri Iulia Panici, Sandu Cordonean, Geta Burlacu, Andrei Glavan și Ronin Terente povestesc cum s-au simțit și ce schimbări le-a adus pandemia.Un proiect de Alex Bred, în colaborare cu Eugenia Boldescu și Olesya Sarandi

Geplaatst door Moldova.org op Woensdag 8 juli 2020

În al treilea episod din „Neesențialii” artiștii noștri Iulia Panici, Sandu Cordonean, Geta Burlacu, Andrei Glavan și Ronin Terente povestesc cum s-au simțit și ce schimbări le-a adus pandemia.

Citește mai departe

Social

8 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 330 cazuri noi de infectare și 11 decese 

Publicat

pe

De către

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

330 cazuri noi de infectare și 11 decese

330 cazuri noi de infectare au fost confirmate astăzi în R. Moldova, în urma procesrii a 2 069 de teste. Din numărul cazurilor noi, 119 s-au înregistrat în Chișinău. Astfel, bilanțul persoanelor contaminate până acum ajunge la 18 471. În prezent se atestă 6 308 de cazuri active.

Anunțul a fost făcut de către secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Constantin Rîmiș. Potrivit lui, 388 de pacienți în stare gravă, dintre care 28 sunt conectați la sistemul de respirație asistată.

Totodată, Constantin Rîmiș a anunțat despre înregistrarea altor 11 decese cauzate de COVID-19. Numărul deceselor provocate de coronavirus a ajuns la 614.

O asistentă medicală din Briceni și una din Bălți au pierdut lupta cu infecția

Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale a anunţat despre trecerea în nefiinţă a asistentei medicale Tatiana Ghimpu, de 57 ani, răpusă de infecţia COVID-19. Ea activa ca asistentă medicală în cadrul Spitalului Raional Briceni. Tatiana Ghimpu a fost internată pe data de 21 iunie la Spitalul Raional Briceni, ulterior pe data de 27 iunie a fost transferată la Spitalul Raional Edineț.„Exprimăm sincere condoleanţe familiei şi putere să depăşească aceste momente grele”, se arată în mesajul ministerului.

Tot astăzi, Spitalul Clinic Bălți a anunțat despre decesul asistentei medicale din cadrul Departamentului de Pediatrie, Melania Scorpan. Asistenta medicală a fost răpusă de COVID – 19 la vârsta de 65 de ani.  Timp de 42 de ani, ea a fost angajată în secția ATI, din cadrul Departamentului de Pediatrie a IMSP Spitalul Clinic Bălți. Până în prezent 27 de angajați ai sistemului medical au decedat din cauza complicațiilor provocate de noul coronavirus.

Polițiștii de frontieră au primit 8 scanere termografice

Misiunea OIM în Moldova a livrat opt scanere termografice Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Acestea au fost oferite în cadrul proiectului „Consolidarea răspunsului național al Republicii Moldova la criza COVID-19”.  În cadrul proiectului, OIM Moldova va furniza în continuare produse și aparataj de dezinfectare pentru 10 puncte de trecere a frontierei. Valoarea scanerelor donate este de 8000 dolari. Fiecare dintre acestea este echipat cu un senzor de sensibilitate ridicată, cu detector termic a cărui rezoluție este de 160×120, astfel, găsește rapid eroarea și oferă măsurări cu o precizie înaltă. Scanerul termografic nu are un număr limită de control, iar febra poate fi verificată la o distanță de 1-2 metri, evitând contactul.

370 de studenți de la Medicină implicați în lupta anti-COVID

Igor Șarov, ministrul Educației, Culturii și Cercetării, a venit cu un mesaj de mulțumire în adresa studenților care s-au implicat în lupta anti-COVID. Potrivit lui, circa 370 de studenți de la  Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” sunt angajați ai instituțiilor medicale și lucrează ca asistenți medicali, mulți dintre ei – în prima linie în lupta cu COVID-19.  Studenții-mediciniști au realizat acțiuni de voluntariat pe două filiere: au acordat consultanță persoanelor la linia verde instituită de Agenția Națională de Sănătate Publică și, respectiv, au activează în calitate de asistenți medicali și infirmieri în diverse instituții medicale din țară.

Studenții de la Universitatea Tehnică a Moldovei au confecționat viziere pentru personalul medical din întreaga țară, iar cei de la Universitatea de Stat din Moldova au oferit consultanță și suport psiho-emoțional solicitanților în încercarea de a depăși această perioadă dificilă. De asemenea, pe perioada pandemiei, studenții multor universități din țară au susținut și au promovat zeci de afaceri în mediul online, începând cu producătorii agricoli autohtoni și finalizând cu librării și cursuri de limbi străine. „Sunteți un exemplu de curaj, devotament și responsabilitate socială. Suntem mândri de voi!”, se arată în mesajul ministrului. De notat că, până la ziua de azi, au fost confirmate 2546 cazuri de infectare în rândul angajaţilor sistemului de sănătate.

Punctul de trecere a frontierei Costești-Stânca își reia activitatea

Punctul de trecere a frontierei moldo-române Costești-Stânca și-a reluat activitatea de astăzi, u începere de  ora 08:00. Astfel, a fost restabilit traficul prin punctul de trecere menționat atât pentru călători, cât și pentru transportatorii de mărfuri, însă în condițiile de menținere a anumitor restricții de circulație impuse pe perioada pandemiei. Poliția de Frontieră precizează că numărul punctelor de trecere a frontierei deschise traficului se ridică la 24 – șapte la hotarul cu România și 17 – la cel cu Ucraina.

Donațiile pentru combaterea COVID-19 pot fi vizualizate pe platforma tender.health

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat despre noua funcționalitate a platformei tender.health, care permite vizualizarea și analiza datelor despre donațiile externe si interne ale partenerilor Republicii Moldova, donate pentru consolidarea capacităților instituțiilor medico-sanitare publice, implicate în tratamentul COVID-19. Noua funcționalitate permite vizualizarea donațiile oferite, dar și unde, și în ce mărime au fost distribuite acestea. „Datele despre contracte și facturi sunt prezentate în format de tabele și grafice clare, cu funcții de filtrare pentru analiză și monitorizare. Analiza datelor din contracte și facturi permite evaluarea și îmbunătățirea eficienței planificării și utilizării banilor publici”, susține ministerul.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie16 ore în urmă

Cât costă să-ți reînnoiești încălțămintea

Sigur ai și tu măcar o pereche de încălțăminte preferată, pe care o porți cu plăcere, dar care ajunge într-o...

Social18 ore în urmă

„Raiul” sovietic și turnătorii. Interviu cu Viorica Olaru-Cemîrtan, Doctoră în istorie

Viorica Olaru-Cemîrtan este istorica care a cercetat luni în șir arhivele ascunse de sovietici despre deportările din Basarabia, a discutat...

Cultură19 ore în urmă

Neesențialii: artiștii

Ei sunt oamenii care și-au pus talentul și toată dedicarea la bătaie și au încercat să-și creeze o viață bună...

Social22 de ore în urmă

8 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 330 cazuri noi de infectare și 11 decese 

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

Pandemia în Italia: „Cu toții a trebuit să învățăm o lecție”

Acuzată că a reacționat prea târziu, că a permis răspândirea virusului COVID-19 prin întreaga Europă, după cinci luni de luptă...

Divertisment2 zile în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Social2 zile în urmă

7 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 235 cazuri noi de infectare și opt decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică6 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

PoliticăO săptămână în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031