Connect with us

Cetățenie română

Noutățile din dosarul basarabenilor cu acte românești, dar fără cetățenie română. INTERVIU cu Constantin Codreanu

Publicat

pe

Tot mai mulți cetățeni moldoveni cu dubla cetățenie află, atunci când merg să solicite prelungirea valabilității pașaportului român, că, de fapt, nu au avut niciodată cetățenia română, iar actele (certificatul de naștere, pașaportul românesc) le-au fost eliberate eronat.

Problema îi vizează pe cei care nu au fost introduși în certificatele de cetățenie ale părinților, fiind minori. Aceștia și-au perfectat actele românești în baza dovezilor de cetățenie ale părinților fără vreo dificultate, iar acum sunt anunțați că nu figurează în listele Ministerului Justiției în calitate de cetățeni români și sunt invitați să depună un dosar de redobândire a cetățeniei la Autoritatea Națională de Cetățenie (ANC).

Deși nu se cunoaște numărul exact al persoanelor care se află în această situație, putem presupune că este vorba de câteva mii. Cel puțin 200 de oameni ne-au contactat din momentul lansării primului articol pe moldova.org despre această problemă, comunicându-ne că se află printre victimele acestei confuzii birocratice.

A fost creat un grup de inițiativă pentru a înlătura problema pe căi legale și politice, iar persoanele care se află în această situație sunt rugate să completeze acest formular prin care inițiatorii documentează fiecare problemă în parte.
 

Redacția noastră a discutat cu deputatul Constantin Codreanu, ales în funcția de Președinte a Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor, despre ultimele demersuri pe care le-a făcut acesta în acest dosar.

Domnule Codreanu, ați avut o serie de întâlniri legate de problema cetățeniei. Care sunt noutățile?

Una dintre promisiunile făcute în timpul campaniei electorale ante-11 decembrie a fost legată de Dosarul “Cetățenia română” și soluționarea tuturor problemelor legate de acesta. Pe lângă calitatea de deputat, în noul Parlament, am reușit să obțin și funcția de președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, o pârghie importantă în discuțiile cu ceilalți oficiali ai statului român. De la bun început, i-am convins pe ceilalți colegi din Comisie de necesitatea soluționării dramei în care s-au pomenit mii de cetățeni români care, peste noapte, se trezesc non-cetățeni ai statului român.Am început o serie de întrevederi cu instituțiile care au tangență cu domeniul respectiv:

– Ministerul Afacerilor Interne;
– Ministerul pentru Românii de Pretutindeni;
– Direcția Generală Pașapoarte;
– Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date;
– Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Le-am adus tuturor reprezentanților instituțiilor respective la cunoștință cazurile existente, în prezent, și le-am explicat necesitatea soluționării de urgență a acestei probleme care, dincolo de orice, afectează imaginea României.

În același timp, i-am încurajat pe toți cei afectați de această situați să acceseze un site – http://cetatenie.yomedia.ro – locul unde sunt documentate cazurile cu minorii care se trezesc “necetățeni” ai României. I-am direcționat pe cei care trăiesc această dramă să intre și să ne ajute prin oferirea de informații. Având informațiile respective, le putem invoca în discuțiile cu reprezentanți ai instituțiilor menționate mai sus.

Și, desigur, am fost în toată această perioadă cât se poate de transparent privind discuțiile avute și soluțiile discutate. Am avut o serie de Facebook Live-uri în care am explicat la ce etapă am ajuns și ce îmi propun în continuare. Vă rog să îmi permiteți să vă felicit pentru faptul că Moldova.org s-a implicat și se implică în continuare în mediatizarea acestui subiect. Contează foarte mult ca aceste persoane să nu să se simtă abandonate și să știe că le suntem alături și facem tot posibilul ca să îi ajutăm.

Există deschidere din partea instituțiilor de la București pentru soluționarea problemei?

Da. Categoric. Toți au răspuns pozitiv la invitațiile adresate și toți au venit cu propuneri clare de soluționare a probleme existente. Cu o singură excepție notabilă – Ministerul Justiției. Dar vom insista să ne onoreze și dânșii cu prezența. Nu renunțăm.

Cu certitudine, mi-aș fi dorit ca lucrurile să se miște mult mai repede, dar există o rigoare birocratică ce trebuie respectată. Important e ca rezultatul să fie cel pe care ni-l dorim toți: soluționarea definitivă și eliminarea circumstanțelor care să ducă la apariția unor cazuri similare pe viitor.

Care este soluția optimă care să rezolve această situație în care s-au pomenit mii de basarabeni?În acest moment, există un consens al tuturor celor cu care am discutat despre situația regretabilă amintită mai sus. Este necesară modificarea Legii 21/1991 a cetățeniei române fie prin eliminarea alineatelor 4 și 5 din articolul 9 (cele care lasă loc de interpretare pentru DGP), fie introducerea unor amendamente care să prevadă termenul de “recunoaștere”a cetățeniei române în cazul celor care au acte românești, dar nu au fost incluși în certificatele de cetățenie ale părinților.

Cum afectează situația politică de la București (protestele) soluționarea acestei probleme?

Este adevărat, situația politică de la București nu poate fi neglijată în acest moment. Asta este una dintre explicațiile posibile pentru faptul că nu am avut reprezentanți de la Ministerul Justiției prezenți la ședințele noastre, dată fiind tensiunea enormă care există acolo. Totuși, sunt optimist și, indiferent de situația politică viitoare, voi cere să ajungem cât mai repede la momentul în care voi putea anunța că am rezolvat această problemă. Viețile a mii de români trebuie să continue fără a depinde de situația politică existentă la un moment anume.

Mai ales că nu este singura. Recent, am fost într-o vizită la Direcția Publică de Evidență a Persoanelor și Stare Civilă a Sectorului 1, acolo unde conaționalii noștri își transcrie actele de stare civilă. Este îngrozitor ce se întâmplă. Total inacceptabil. Lucrurile trebuie schimbate de urgență.

Am vorbit cu oamenii care stau la coadă. Unii dintre el chiar dorm prin preajma instituției doar ca să poată depune dosarele. Am reușit să obțin și o scurtă întrevedere cu doamna Elena Simona Moisescu, directorul executiv al DPEPSC Sector 1, căreia îi mulțumesc pentru punctul de vedere oferit.

Ca și în cazurile cu minorii non-cetățeni, e nevoie de o modificare a legislației care să prevadă expres faptul că persoanele care își redobândesc cetățenia română își pot transcrie actele de stare civilă în orice municipiu care este reședință de județ sau în oricare dintre cele 6 sectoare ale Bucureștiului. E singura modalitate pentru a rezolva problema respectivă.

De ce la întâlnirea cu șefa ANC s-a decis modificarea articolului 9, atâta timp cât articolul spune expres că, copilul născut din cetățeni români și noncetățeni, dar care au obținut cetățenia este automat cetățean român?

Am spus și mai sus cele două alineate lasă loc de interpretări. Haideți să ne uităm peste textul acestora:

(4) În cazul în care minorul a dobândit cetăţenia română în condiţiile alin. (1) sau (2) şi nu a fost inclus în certificatul de cetăţenie al părintelui sau nu i s-a eliberat certificat de cetăţenie potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (5) sau (7), părinţii sau, după caz, părintele, cetăţeni români, pot solicita transcrierea ori înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine în condiţiile Legii nr. 119/1996*) cu privire la actele de stare civilă, republicată.

(5) Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani poate formula în nume propriu cererea de transcriere sau înscriere a certificatului ori extrasului de naştere. În acest caz, dovada cetăţeniei minorului se face cu cartea de identitate sau paşaportul emisă/emis de autorităţile române părintelui ori cu certificatul prevăzut la art. 20 alin. (4).

Aceste modificări au fost făcute printr-o ordonanță de urgență adoptată de Guvernul României în 2008. La acel moment, s-a crezut că introducerea acestora va facilita procesul de redobândire a cetățeniei române. Dar, începând cu 2015, atunci când au pornit discuțiile despre aderarea României la spațiul Schengen, autoritățile române au devenit extrem de precaute privind tot ceea ce înseamnă acte de identitate. Direcția Generală Pașapoarte are o bază de date privind cetățenii români. Această bază de date există pentru a verifica cererile acelor cetățeni români care au renunțat, la un moment dat, la cetățenia română din varii motive (au emigrat, s-au stabilit în țări care nu acceptau dubla cetățenie) și care acum vor să redevină cetățeni români. Ei, în acest caz, se fac verificări. Același lucru e aplicat și în cazul cetățenilor români din Republica Moldova și Ucraina. Or, atunci când aceștia nu au un certificat de cetățenie emis de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, ei nu se regăsesc în baza de date respectivă.

Cu siguranță, situația e absurdă. Ajungem la cazuri când oamenilor li se spune să renunțe la cetățenia română și să redepună dosar de redobândire a cetățeniei române, deși, un pic mai devreme, li se spunea că nu sunt cetățeni români.

În cazul în care se va tărăgăna soluționarea politică a problemei, ce recomandați persoanelor care au devenit victime ale acestei probleme?

Rămân convins că putem soluționa această problemă instituțional. Mai ales că avem deja promisiunea că putem face acest lucru printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului ca să nu tărăgănăm procesul legislativ ducând modificările necesare la dezbatere în cele două camere ale Parlamentului României. Săptămâna viitoare, vom primi deja propunerile formulate de ANC pentru a fi prezentate Ministerului Justiției, astfel încât acestea să ajungă cât mai curând posibil literă de lege.

Optimismul meu se sprijină și pe mica victorie obținută recent în Parlament: singurul amendament al opoziției dintre cele peste 1000 avizat pozitiv în plenul reunit al celor două camere. Un semnal clar că atunci când știi ce și cum să prezinți, găsești înțelegerea necesară inclusiv în rândul celor care formează coaliția de guvernare. Or, când vine vorba de cetățenia română, este clar că niciun partid nu își poate permite să aibă o poziție ostilă.

Totuși, dacă, prin absurd, nu vom putea soluționa această problemă așa cum îmi doresc, va trebui să recurgem la celelalte pârghii disponibile. Începând cu procesele de judecată și continuând cu proteste de stradă. Vă asigur că voi fi alături de oamenii afectați de această situație ca să cer să li se facă dreptate. Inclusiv în stradă dacă va fi cazul.

 Mulțumim pentru interviu.

Activează în domeniul Digital Media de peste 8 ani, iar din 2012 administrează portalul www.moldova.org. Crede sincer că Jurnalismul de calitate în Moldova va învinge, într-o zi, Jurnalismul Copy Paste.

Citește mai departe

Cetățenie română

Toți mai mulți ucraineni cer redobândirea cetățeniei române

Publicat

pe

De către

Numărul cererilor depuse pentru redobândirea cetățeniei române s-a dublat în Basarabia de Sud, regiunea Odesa din Ucraina, unde locuiesc peste 150 de mii de etnici români. Creșterea s-a înregistrat după ce, în 2017, au fost eliminate taxele consulare, care se ridicau la echivalentul a 300 de dolari pentru o persoană, transmite Radio Chișinău. De altfel, a crescut și numărul asociațiilor care promovează identitatea românească în zonă a crescut până la cinci.

Citiți și „Frica românilor din Ucraina. Fără drept la cetățenia română, încalcă legea”

„Sumele acestea contau și atunci, pentru ei, orice serviciu consular pe care îl pot cere acum devine mai atractiv pentru că totul e gratuit”, a declarat Emil Rapcea, consulul general al României la Odesa.

Chiar dacă statul român oferă elevilor din Ucraina o bursă de studiu de 50 de dolari pe lună, cea mai mare problemă rămâne lipsa accesului la limba maternă. Acum 30 de ani, numărul școlilor cu predarea integrală în limba română în Ucraina era de 80. Astăzi au rămas doar două școli, celelalte fiind mixte.

Amintim că cetățenii Ucrainei nu au dreptul la dublă cetățenie.

Citește mai departe

Cetățenie română

Frica românilor din Ucraina. Fără drept la cetățenia română, încalcă legea

Publicat

pe

Chiar dacă în documentele lor scrie că sunt cetățeni ai Ucrainei, o bună parte dintre locuitorii regiunii Cernăuți din Ucraina simt românește. Ei nu prea vorbesc despre cetățenia românească, dar o redobândesc pe furiș, or, conform Constituției Ucrainei, ei nu au dreptul la cetățenie dublă. E un risc pe care, spune ei, și-l asumă.

Cristina și soțul ei s-au născut într-un sat la o distanță de aproape 30 km de orașul Cernăuți. Părinții și copiii cuplului s-au considerat români din totdeauna. Respectiv, și-au redobândit cetățenia românească. Mai mult, datorită acesteia, cuplul lucrează periodic în Europa pentru a-și întreține familia.

Conform Art. 4 din Constituția Ucrainei, persoana are dreptul doar la o singură cetățenie. Motivele pentru dobândirea și încetarea cetățeniei Ucrainei sunt determinate de Legea Ucrainei „Cu privire la cetățenie”.

Cristina spune că unul dintre copiii ei a studiat filologia română la Universitatea Națională „Iurii Fedkovici” din Cernăuți, motiv pentru care deseori era invitat la diferite întâlniri dintre oficiali ucraineni și români pentru a asigura traducerea. Odată, i s-a întâmplat să ofere un interviu despre cetățenia română la un post de televiziune. După acel interviu, a fost chemat la procuratură pentru a da explicații. Nici astăzi familia nu a înțeles exact pentru ce a fost chemat, dar au înțeles un lucru important: să nu mai vorbească despre cetățenia română, mai cu seamă despre faptul că o dețin, pentru a evita problemele cu autoritățile ucrainene.

„Ne simțim presați. Ei dacă vor afla, o să avem probleme mari. Nu vorbim despre asta”, povestește cu teamă Cristina. Femeia merge periodic în Italia și casa o lasă în grija soțului. Când Cristina revine, soțul ei pleacă în Germania la muncă. În rare cazuri, se întâmplă ca cei doi să rămână ambii acasă pentru mai mult timp. Munca peste hotare le asigură un salariu bun pe care ei nu l-au avut acasă, chiar dacă jobul lor de acasă era mult mai plătit decât al altor locuitori ai Ucrainei.

Niciodată nu s-au gândit să se mute în România, în Moldova sau în altă parte. Le pare firesc să rămână acasă, în locul unde s-au născut. „Aici trăim și totul de aici este al nostru. Noi ne-am născut români”, spune femeia. Ne tot roagă să nu-i menționăm numele și localitatea. Înțelegem, însă, că frica ei de autoritățile ucrainene nu este unică.

Enlarge

ferestre
Fotografie simbol

ANJA SCHÄFER

Era gata să refuze cetățenia ucraineană

L-am întâlnit pe Iurie în magazinul pe care-l deschisese cu câteva săptămâni în urmă. Și-a deschis afacerea ca să facă un ban acasă, să nu fie nevoit și el să plece peste hotarele Ucrainei. „Aici așa este. Dacă familia nu are pe cineva departe, peste hotare, înseamnă că familia este săracă. Eu de asta m-am temut și mă tem în continuare. Ce fac eu dacă mama se va întoarce pentru totdeauna acasă? Cum o să trăiască familia mea? Din toate puterile mele, m-am străduit să deschid acest magazin ca să avem un bănuț. Munca de aici nu te scapă”, povestește bărbatul despre familia lui și despre mama acestuia care e plecată în Italia de când fiul ei era în clasa a IX-a.

Tânărul a calculat de câți bani are nevoie ca familia acestuia să trăiască decent. „Fără nunți și alte evenimente, doar pentru alimentație, medicamente, puțină îmbrăcăminte și benzină, avem nevoie de 600 de euro pe lună”, menționează Iurie, care înainte de a-și deschide afacerea, a fost profesor de informatică.

Cât a durat discuția noastră, fiind întrebat cine este, bărbatul și-a schimbat de câteva ori răspunsul. „Sunt ucrainean pentru că sunt născut aici și am trăit aici. Pentru că atunci când au venit rușii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, străbunicul meu român a fugit în România și a părăsit-o pe străbunica mea care era îngreunată”. Iurie a menționat că străbunicul lui care era și ofițer, s-a recăsătorit în România și a murit cu istoria lui acolo, iar acasă a rămas străbunica și a continuat viața. Totuși, când am adus vorba despre părinți și cultură, Iurie a schimbat macazul. „Noi suntem mai degrabă cu Moldova, cu muzica moldovenească, cu folclorul. Noi cu toți moldovenii aceștia suntem legați, da? Toți moldovenii din regiune ascultă cântece moldovenești”, spune Iurie, menționând că bătrânii știu a vorbi „moldovenește”, iar în ucraineană deloc. „Se poate de spus că la vorbă și-n suflet sunt moldoveni, dar în documente sunt ucraineni”, a adăugat tânărul afacerist.

În viziunea celor cu care am discutat, vinovați de sărăcie se fac politicienii ucraineni. „De ce să-mi placă ucrainenii? Ei ne-au făcut păduchioși. Pe toți, nu doar pe moldoveni. Se gândesc ei la poporul lor? Se gândesc doar la buzunarele lor. Unii le-au umplut și trăiesc undeva în Ibiza pe malul mării”, afirmă Iurie, menționând că scăparea din sărăcie ar fi cetățenia română și lucrul în Europa.

Enlarge

casa-sat
Fotografie simbol
Casă de la marginea satului Carapciu, Ucraina

ANJA SCHÄFER

„Eu am cetățenie română și documente. Când am redobândit-o, m-am gândit să renunț la cea ucraineană. Nu mă durea asta. Ce mi-a dat statul acesta și pentru ce să-l susțin?”, se întreabă bărbatul, care, totuși, le-am păstrat pe ambele. Altfel, și-ar fi pierdut valoarea studiilor și gradul militar.

„Pur și simplu, când vezi că unul are de toate și tu nu ai nimic, te simți un căcat de câine. Eu nu mă pot uita în ochii celui care nu are nimic, iar familia mea olecuță are. Mă doare inima să mă uit în ochii celui care se uită la mine cu zaviste (n. red: invidie). De asta lumea noastră e rece.”

Deocamdată, Iurie nu se gândește să plece peste hotare, pentru că are magazinul. Important pentru el este ca această afacere să nu-i aducă pierderi și speră că într-o zi, mama lui se va întoarce pentru totdeauna acasă și el să aibă grijă, la rândul lui, de ea.

Potrivit ultimului recensământ al Ucrainei din 2001, românii reprezintă al treilea grup etnic din Ucraina cu o pondere de 0,8 % din populație. Procentul îi cuprinde și pe cei care s-au declarat moldoveni.

*Numele eroilor au fost modificate pentru a-i proteja.

Citește mai departe

Cetățenie română

Ai cetățenie română? Iată ce trebuie să știi despre referendumul pentru redefinirea familiei în Constituția românească

Publicat

pe

De către

Referendumul pentru revizuirea Constituției românești va avea loc în zilele 6 și 7 octombrie, iar suma care va fi alocată pentru organizare va fi de 163,712 milioane de lei. Inițiat de o coaliție numită „pentru familie”, referendumul de revizuire a Constituției statului român își propune să înlocuiască cuvântul „soți” din art. 48 cu sintagma „un bărbat și o femeie”. Acum art. 48, alineatul 1 spune că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”

Pentru ca rezultatele referendumului să fie validate, rata de participare trebuie să fie de cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale, adică 5,67 milioane de oameni, și cel puțin un sfert dintre alegătorii înscriși pe listele electorale (4,72 milioane) să își exprime valid votul (adică să voteze „da” sau „nu”).

Vedeți și reportajul de la Congresul Mondial al Familiilor ce a avut loc la Chișinău

Astfel, dacă majoritatea participanților la referendum va vota pozitiv, noul articol din Constituție va stipula că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”.  Este important de accentuat că această modificare nu va produce efecte juridice, întrucât, chiar și cu textul actual, căsătoria între persoane de același sex nu este permisă, existând deja un articol clar în Codul Civil, care spune că „prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie”.

Sunt doar șase țări europene unde nu sunt recunoscute legal relațiile între persoane de același sex – Bulgaria, Slovacia, Letonia, Lituania, Polonia și România.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com