Connect with us
"
"

Cetățenie română

Noutățile din dosarul basarabenilor cu acte românești, dar fără cetățenie română. INTERVIU cu Constantin Codreanu

Publicat

pe

Tot mai mulți cetățeni moldoveni cu dubla cetățenie află, atunci când merg să solicite prelungirea valabilității pașaportului român, că, de fapt, nu au avut niciodată cetățenia română, iar actele (certificatul de naștere, pașaportul românesc) le-au fost eliberate eronat.

Problema îi vizează pe cei care nu au fost introduși în certificatele de cetățenie ale părinților, fiind minori. Aceștia și-au perfectat actele românești în baza dovezilor de cetățenie ale părinților fără vreo dificultate, iar acum sunt anunțați că nu figurează în listele Ministerului Justiției în calitate de cetățeni români și sunt invitați să depună un dosar de redobândire a cetățeniei la Autoritatea Națională de Cetățenie (ANC).

Deși nu se cunoaște numărul exact al persoanelor care se află în această situație, putem presupune că este vorba de câteva mii. Cel puțin 200 de oameni ne-au contactat din momentul lansării primului articol pe moldova.org despre această problemă, comunicându-ne că se află printre victimele acestei confuzii birocratice.

A fost creat un grup de inițiativă pentru a înlătura problema pe căi legale și politice, iar persoanele care se află în această situație sunt rugate să completeze acest formular prin care inițiatorii documentează fiecare problemă în parte.
 

Redacția noastră a discutat cu deputatul Constantin Codreanu, ales în funcția de Președinte a Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor, despre ultimele demersuri pe care le-a făcut acesta în acest dosar.

Domnule Codreanu, ați avut o serie de întâlniri legate de problema cetățeniei. Care sunt noutățile?

Una dintre promisiunile făcute în timpul campaniei electorale ante-11 decembrie a fost legată de Dosarul “Cetățenia română” și soluționarea tuturor problemelor legate de acesta. Pe lângă calitatea de deputat, în noul Parlament, am reușit să obțin și funcția de președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, o pârghie importantă în discuțiile cu ceilalți oficiali ai statului român. De la bun început, i-am convins pe ceilalți colegi din Comisie de necesitatea soluționării dramei în care s-au pomenit mii de cetățeni români care, peste noapte, se trezesc non-cetățeni ai statului român.Am început o serie de întrevederi cu instituțiile care au tangență cu domeniul respectiv:

– Ministerul Afacerilor Interne;
– Ministerul pentru Românii de Pretutindeni;
– Direcția Generală Pașapoarte;
– Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date;
– Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Le-am adus tuturor reprezentanților instituțiilor respective la cunoștință cazurile existente, în prezent, și le-am explicat necesitatea soluționării de urgență a acestei probleme care, dincolo de orice, afectează imaginea României.

În același timp, i-am încurajat pe toți cei afectați de această situați să acceseze un site – http://cetatenie.yomedia.ro – locul unde sunt documentate cazurile cu minorii care se trezesc “necetățeni” ai României. I-am direcționat pe cei care trăiesc această dramă să intre și să ne ajute prin oferirea de informații. Având informațiile respective, le putem invoca în discuțiile cu reprezentanți ai instituțiilor menționate mai sus.

Și, desigur, am fost în toată această perioadă cât se poate de transparent privind discuțiile avute și soluțiile discutate. Am avut o serie de Facebook Live-uri în care am explicat la ce etapă am ajuns și ce îmi propun în continuare. Vă rog să îmi permiteți să vă felicit pentru faptul că Moldova.org s-a implicat și se implică în continuare în mediatizarea acestui subiect. Contează foarte mult ca aceste persoane să nu să se simtă abandonate și să știe că le suntem alături și facem tot posibilul ca să îi ajutăm.

Există deschidere din partea instituțiilor de la București pentru soluționarea problemei?

Da. Categoric. Toți au răspuns pozitiv la invitațiile adresate și toți au venit cu propuneri clare de soluționare a probleme existente. Cu o singură excepție notabilă – Ministerul Justiției. Dar vom insista să ne onoreze și dânșii cu prezența. Nu renunțăm.

Cu certitudine, mi-aș fi dorit ca lucrurile să se miște mult mai repede, dar există o rigoare birocratică ce trebuie respectată. Important e ca rezultatul să fie cel pe care ni-l dorim toți: soluționarea definitivă și eliminarea circumstanțelor care să ducă la apariția unor cazuri similare pe viitor.

Care este soluția optimă care să rezolve această situație în care s-au pomenit mii de basarabeni?În acest moment, există un consens al tuturor celor cu care am discutat despre situația regretabilă amintită mai sus. Este necesară modificarea Legii 21/1991 a cetățeniei române fie prin eliminarea alineatelor 4 și 5 din articolul 9 (cele care lasă loc de interpretare pentru DGP), fie introducerea unor amendamente care să prevadă termenul de “recunoaștere”a cetățeniei române în cazul celor care au acte românești, dar nu au fost incluși în certificatele de cetățenie ale părinților.

Cum afectează situația politică de la București (protestele) soluționarea acestei probleme?

Este adevărat, situația politică de la București nu poate fi neglijată în acest moment. Asta este una dintre explicațiile posibile pentru faptul că nu am avut reprezentanți de la Ministerul Justiției prezenți la ședințele noastre, dată fiind tensiunea enormă care există acolo. Totuși, sunt optimist și, indiferent de situația politică viitoare, voi cere să ajungem cât mai repede la momentul în care voi putea anunța că am rezolvat această problemă. Viețile a mii de români trebuie să continue fără a depinde de situația politică existentă la un moment anume.

Mai ales că nu este singura. Recent, am fost într-o vizită la Direcția Publică de Evidență a Persoanelor și Stare Civilă a Sectorului 1, acolo unde conaționalii noștri își transcrie actele de stare civilă. Este îngrozitor ce se întâmplă. Total inacceptabil. Lucrurile trebuie schimbate de urgență.

Am vorbit cu oamenii care stau la coadă. Unii dintre el chiar dorm prin preajma instituției doar ca să poată depune dosarele. Am reușit să obțin și o scurtă întrevedere cu doamna Elena Simona Moisescu, directorul executiv al DPEPSC Sector 1, căreia îi mulțumesc pentru punctul de vedere oferit.

Ca și în cazurile cu minorii non-cetățeni, e nevoie de o modificare a legislației care să prevadă expres faptul că persoanele care își redobândesc cetățenia română își pot transcrie actele de stare civilă în orice municipiu care este reședință de județ sau în oricare dintre cele 6 sectoare ale Bucureștiului. E singura modalitate pentru a rezolva problema respectivă.

De ce la întâlnirea cu șefa ANC s-a decis modificarea articolului 9, atâta timp cât articolul spune expres că, copilul născut din cetățeni români și noncetățeni, dar care au obținut cetățenia este automat cetățean român?

Am spus și mai sus cele două alineate lasă loc de interpretări. Haideți să ne uităm peste textul acestora:

(4) În cazul în care minorul a dobândit cetăţenia română în condiţiile alin. (1) sau (2) şi nu a fost inclus în certificatul de cetăţenie al părintelui sau nu i s-a eliberat certificat de cetăţenie potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (5) sau (7), părinţii sau, după caz, părintele, cetăţeni români, pot solicita transcrierea ori înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine în condiţiile Legii nr. 119/1996*) cu privire la actele de stare civilă, republicată.

(5) Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani poate formula în nume propriu cererea de transcriere sau înscriere a certificatului ori extrasului de naştere. În acest caz, dovada cetăţeniei minorului se face cu cartea de identitate sau paşaportul emisă/emis de autorităţile române părintelui ori cu certificatul prevăzut la art. 20 alin. (4).

Aceste modificări au fost făcute printr-o ordonanță de urgență adoptată de Guvernul României în 2008. La acel moment, s-a crezut că introducerea acestora va facilita procesul de redobândire a cetățeniei române. Dar, începând cu 2015, atunci când au pornit discuțiile despre aderarea României la spațiul Schengen, autoritățile române au devenit extrem de precaute privind tot ceea ce înseamnă acte de identitate. Direcția Generală Pașapoarte are o bază de date privind cetățenii români. Această bază de date există pentru a verifica cererile acelor cetățeni români care au renunțat, la un moment dat, la cetățenia română din varii motive (au emigrat, s-au stabilit în țări care nu acceptau dubla cetățenie) și care acum vor să redevină cetățeni români. Ei, în acest caz, se fac verificări. Același lucru e aplicat și în cazul cetățenilor români din Republica Moldova și Ucraina. Or, atunci când aceștia nu au un certificat de cetățenie emis de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, ei nu se regăsesc în baza de date respectivă.

Cu siguranță, situația e absurdă. Ajungem la cazuri când oamenilor li se spune să renunțe la cetățenia română și să redepună dosar de redobândire a cetățeniei române, deși, un pic mai devreme, li se spunea că nu sunt cetățeni români.

În cazul în care se va tărăgăna soluționarea politică a problemei, ce recomandați persoanelor care au devenit victime ale acestei probleme?

Rămân convins că putem soluționa această problemă instituțional. Mai ales că avem deja promisiunea că putem face acest lucru printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului ca să nu tărăgănăm procesul legislativ ducând modificările necesare la dezbatere în cele două camere ale Parlamentului României. Săptămâna viitoare, vom primi deja propunerile formulate de ANC pentru a fi prezentate Ministerului Justiției, astfel încât acestea să ajungă cât mai curând posibil literă de lege.

Optimismul meu se sprijină și pe mica victorie obținută recent în Parlament: singurul amendament al opoziției dintre cele peste 1000 avizat pozitiv în plenul reunit al celor două camere. Un semnal clar că atunci când știi ce și cum să prezinți, găsești înțelegerea necesară inclusiv în rândul celor care formează coaliția de guvernare. Or, când vine vorba de cetățenia română, este clar că niciun partid nu își poate permite să aibă o poziție ostilă.

Totuși, dacă, prin absurd, nu vom putea soluționa această problemă așa cum îmi doresc, va trebui să recurgem la celelalte pârghii disponibile. Începând cu procesele de judecată și continuând cu proteste de stradă. Vă asigur că voi fi alături de oamenii afectați de această situație ca să cer să li se facă dreptate. Inclusiv în stradă dacă va fi cazul.

 Mulțumim pentru interviu.

Activează în domeniul Digital Media de peste 8 ani, iar din 2012 administrează portalul www.moldova.org. Crede sincer că Jurnalismul de calitate în Moldova va învinge, într-o zi, Jurnalismul Copy Paste.

Citește mai departe
Advertisement

Social

A revenit la Chișinău după 30 de ani: Nu știu ce s-a schimbat mai mult Moldova sau eu

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Elina Fuhrman (51 de ani) este o apreciată jurnalistă CNN care s-a născut în Uniunea Sovietică şi a emigrat în Statele Unite ale Americii în 1989. Într-un text emoţionant publicat de CNN, jea a povestit despre fuga din Moldova, dar şi despre sentimentele care le-a trăit atunci când în 2019 şi-a revizitat ţara natală după mai bine de 30 de ani. 

„De când mă țin minte, am tot încercat să le explic oamenilor de unde sunt. Americanii știu despre Uniunea Sovietică, dar au o idee vagă despre republicile care făceau parte din URSS. Atunci când spuneam că sunt rusoaică, nu mă simțeam autentică. Cu toate acestea, atunci când făceam trimitere la Moldova, țara în care am crescut, interlocutorii îmi răspundeau cu priviri goale. „Unde se află?, este întrebarea firească care urma.  Pe măsură ce treceau deceniile, nu mai eram sigură nici eu de locul de unde mă trag. Patria mea nici nu era pe hartă, când eram tânără și, în inima mea, mă simțeam ca un om fără casă”, scrie în materialul său Elina Fuhrman. 

PE LUNG

America este acum casa mea. Toată viața mea de adult mi-am petrecut-o în SUA. M-am căsătorit aici, mi-am crescut fiicele și mi-am trăit visul american. Cu toate acestea, îmi lipsea o parte din mine și nu știam unde să o găsesc. Asta a fost până într-o zi din 2019, când am primit un mesaj de la colegii mei de școală care mă rugau să mă întorc pentru o întâlnire cu absolvenții.

În spatele Cortinei de Fier

Era înfricoșător să revin în locul unde am crescut. Au trecut mai bine de 30 de ani și, din ce am citit din știri, în R. Moldova lucrurile nu mergeau tocmai bine. Este una dintre cele mai sărace, puțin vizitate și instabil politic țări din Europa. Mulți oameni pleacă. Dar asta e doar jumătate din istorie.

Era decembrie 1989. Abia implinisem 20 de ani când am fugit în Statele Unite, lăsându-mi părinții într-o țară care se afla în plin proces de prăbușire, imediat după căderea Zidului Berlinez.

Nu cunoșteam niciun suflet. Tot ce aveam erau 61 de dolari în buzunar, o mică valiză și dorința de a fi liberă. Catalizatorul evadării mele a fost faptul că am fost arestată pentru că am vândut o fustă de jeans. Știam că este ilegal să vinzi ceva în afara magazinelor de stat și că, dacă eram prinsă, riscam să petrec o bună parte de timp în închisoare, pentru „speculație” – comerț pentru propriul profit.

Aveam nevoie de bani pentru a cumpăra mâncare și am sperat că nu voi fi pedepsită, deoarece perestroika era în plină desfășurare. Dar când doi milițieni m-au luat și m-au interogat o zi întreagă, promițându-mi că-mi vor ruina viața, m-am speriat. Am fost eliberată după ce am dat mită, dar și am știut instinctiv că trebuie să găsesc un mod de a evada. Înțelegeam că odată ajunsă după Cortina de Fier, nu mai aveam cale întoarsă.

Oare nu ești curioasă?

M-am întors o singură dată în Chișinău, în anul 1992, pentru a-mi revedea părinții. Uniunea Sovietică nu mai exista, cel puțin pe hârtie, și am crezut nechibzuit că voi putea călători liber, cel puțin în Europa de Est, în această lumea nouă și curajoasă. La întoarcerea în SUA, am fost scoasă din trenul Chișinău-București și am fost ținută într-o celulă înghesuită la granița cu România. 

Dacă nu l-aș fi cunoscut, la o petrecere de câteva săptămâni înainte, la Washington, pe noul consilier pe securitate în Republica Moldova, probabil, aș fi rămas închisă pentru motivul că mi-am părăsit patria. „Nimic nu s-a schimbat, drăguțo!”, mi-a spus un polițist de frontieră după  eliberarea mea, la ordinul din miez de noapte al președintelui Republicii Moldova. Atunci m-am gândit că n-o să mă întorc niciodată. „Oare nu ești curioasă?”, mi-a scris unul dintre colegii de școală pe Facebook.

Nu mi-am văzut colegii  de clasă de la serata de absolvire, iunie 1986. Pe mulți i-am uitat, le-am  uitat numele și fețele. Nu am avut întâlniri cu absolvenții până când cineva a creat un grup pe Facebook și a început să-i adauge pe toți într-un grup pentru a ne reconecta. Suntem împrăștiați în toată lumea, dar în acest an  am împlinit cu toții 50 de ani și ideea de a ne revedea a părut grozavă pentru unii dintre noi.

Cum sî mă întorc într-un loc pe care l-am șters din memorie? O țară pierdută pe care am șters-o din memorie? Mi-am adus familia în SUA la mijlocul anilor 1990 și nu a rămas absolut nimeni în R. Moldova pe care aș putea să văd.

Turistă în propria țară

Provocarea de a-mi revedea casa din copilărie a fost una dintre cele mai îndrăznețe decizii pe care le-am luat vreodată. M-am înarmat cu un mic teanc de fotografii alb-negru, singurele momente care au rămas din viața mea de atunci, dar și cu memoriile mele și mai limitate. M-am pregătit cu nervozitate pentru călătorie.

Când avionul a aterizat la Chișinău, anxietatea mea s-a intensificat. „Este prima oară când vizitați Moldova?”, m-a întrebat vecinul. Aș putea spune că anxietatea mea era vizibilă și tot ce am putut să pronunț „prima dată într-o perioadă tare îndelungată”. Cu îngrijorare am transmis pașaportul meu amercian polițistului de frontieră și îi urmăreau privirea în timp ce îl examina , ulterior mi-a făcut semn să plec. 

Când am ieșit în oraș am nimerit direct în îmbrățișările colegilor mei care au venit să mă salute și atunci  temerile mele au dispărut. Călătoria mea cu mașina de la aeroport în oraș a părut ireală. Dacă nu erau colegii mei din copilărie nu cred că aș fi putut spune unde mă aflu. Noul nume al Moldovei se potrivește, deoarece Chișinăul nu arată ca nimic din ceea ce îmi amintesc.

Totul s-a transformat: alfabetul, banii, drapelul, îmbrăcămintea, panourile publicitare.

Supermarketurile și buticurile cu haine de brand au luat locul magazinelor de stat care vindeau propagandă și uniforme. Peste tot sunt șantiere, iar toată lumea vorbește la telefoane mobile. Poți să cumperi sushi, să mergi la un karaoke bar sau să mănânci un burger sau patiserie franceză.

Trecutul sovietic de care îmi amintesc este doar un mod de viață dispărut, o istorie veche, un film din arhive. Viața și copilăria pe care le țin minte nu mai există. Ceea ce găsesc aici este conexiunea cu colegii mei de școală, o familie mare despre care am zis cu mult timp înainte că nu o mai am.

Copilăria comunistă

Noi suntem copiii unei lumi dispărute și pe noi mereu ne vor uni experiențe profunde pe care nici măcar nu putem să încercăm să le explicăm copiilor noștri.

Doar noi știm cum e să crești îndoctrinat într-o ideologie rigidă doar pentru o a vedea cum se prăbușește în fața ochilor tăi de adult. Anii noștri de formare au coincis cu o schimbare a peisajului politic și cu colapsul ulterior al singurei lumi pe care am cunoscut-o.

Toți am fost crescuți ca tineri comuniști crezând că avem marele noroc de a locui în țara celei mai fericite copilării.

Am atins majoratul pe timpul „glasnosti” – reforma sovietică menită să ofere oamenilor mai multe libertăți și drepturi – și în această lume în plin proces de schimbare, noi luptam cpentru a  supraviețui. 

Noi am fost ultima generație care a crescut în spatele Cortinei de Fier.

În timp ce ne croiam drumurile în diferitele părți ale lumii, ne cream noi noi vieți și identități, cu toții am înțeles că vom rămâne pentru totdeauna prinși între două lumi. 

Dar ceea ce am descoperit, când ne-a întors în orașul natal, este sentimentul unei identități colective, o casă în interiorul fiecăruia dintre noi, o casă a copilăriei pe care noi toți am crezut că nu o mai avem.

Am revenit la Chișinău și m-am întrebat – ce s-a schimbat mai mult Moldova sau eu?

Nu am știut cum să răspund la această întrebare așa că i-am întrebat pe colegi. Am căzut de acord că totul este de nerecunoscut, dar schimbările din oraș nu se pot compara cu schimbările din interiorul nostru.

În timp ce am cutreierat într-un autobuz orașul natal și zonele din jur, ne-am simțit ca niște vizitatori într-un loc necunoscut, descoperindu-i secretele și învățând istoria-i scrisă recent.

Cea mai mare schimbare pentru mine a fost că, în inima mea, nu mă mai simțeam un om fără casă.

Citește mai departe

Economie

Cât costă să naști în Moldova

Publicat

pe

PE SCURT

De la 1 ianuarie 2020, indemnizația unică la naștere a fost majorată până la 8 299 de lei, adică cu 388 de lei mai mult.

Dar cât costă, în general, să naști în Republica Moldova? Prețurile diferă în funcție de unde vrei să naști. Totuși, în instituțiile de stat asta este gratis. Vei achita pentru produsele din bagajul din maternitate.

PE LUNG

Nașterile în instituțiile de stat sunt gratis, pentru că toate cheltuielile sunt acoperite de către Casa Națională de Asigurări în Medicină. Chiar dacă nu ai primă de asigurare medicală, gravidele o primesc gratuit.

În instituțiile private, nașterea, fie naturală sau prin cezariană, costă de la 15 de mii de lei, iar în unele instituții ajunge și la 30 de mii de lei. Aici se include analgezia epidurală, spitalizarea, medicamente, investigații, setul cu cele necesare pentru mamă și copil.

Dacă vrei să naști în spitalele de stat, trebuie să pregătești bagajul pentru tine și pentru bebeluș. S-ar putea ca multe lucruri necesare să le ai deja și să nu mai fie nevoie să le cumperi, însă va fi nevoie să cumperi lucruri pentru bebeluș.

Bagajul pentru maternitate poate fi făcut în funcție de necesitățile tale. Ai putea să-ți iei un halat, ciupici, lenjerie de schimb și lucruri de igienă personală, scutece pentru adulți, absorbante, îmbrăcăminte pentru naștere, haine pentru bebeluș, scutece, biberon, medicamente pentru colici și alte lucruri. 

Enlarge

Screen-Shot-2020-01-16-at-5.56.04-PM
Sursa: Facebook/Ask a Mom

Este important de menționat că în instituțiile de stat se mai practică „mulțumirile”, iar nașterea ar putea fi cu plată și nu gratuită așa cum prevede legea. 

Enlarge

Screen-Shot-2020-01-16-at-5.58.26-PM
Sursa: Facebook/Ask a Mom

Pe grupurile de mămici și de femei se discută despre cât trebuie să achiți unui medic pentru asistarea la naștere. Remunerările variază și pot ajunge chiar și la câteva sute de euro sau se pot rezuma la câteva sute de lei.

Sursa foto principală: nytimes.com

Citește mai departe

Social

Duhul rău și cum se scaldă de obicei Dodon. Perlele zilei de azi

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Ziua de miercuri, 15  ianuarie, a fost marcată de câteva ieșiri la rampă a funcționarilor și politicienilor. Astfel, șeful statului Igor Dodon s-a remarcat printr-o nouă perlă, menționând că, de obicei, se scaldă singur, unul din consilierii municipali și-a întrebat colegii Consiliul Municipal Chișinău ce era să fie dacă Molotov nu semna pactul Ribbentrop-Molotov, iar premierul Ion Chicu s-a remarcat prin faptul că este un utilizator activ Facebook, anunțând ce mesaj a primit chiar în timp ce se deplasa spre ședința Guvernului.

PE LUNG

Valeri Klimenco: Dacă Molotov nu semna pactul, despre ce aveți să discutați acum? 

În prima jumătate a zilei, a avut loc ședința Consiliului Municipal Chișinău, unde a fost aprobat acordul de colaborare între Primăria municipiul Chișinău și cea a municipiului București. Astfel, consilierii municipali discutau dacă pe document trebuie să fie menționat sau nu numele primarului de Chișinău Ion Ceban (aceasta pentru că după patru ani, termenul prevăzut în document, am putea avea alt primar, iar atunci va fi necesară modificarea acordului). Deși primarul Ion Ceban a fost de acord ca numele său să nu fie menționat, în cadrul dezbaterilor asupra documentului a ieșit în evidență Valeri Klimenco, consilier din partea Partidului ȘOR. 

Potrivit lui, pe document trebuie să figureze în mod obligatoriu numele lui Ion Ceban. „Vreți să vă faceți renumiți din nou în toată lumea? Cum poate fi semnat un document de nivel internațional fără a arăta cine l-a semnat?”, a întrebat Klimenco.

„Dacă Molotov nu semna pactul, despre ce aveți să discutați acum? Despre ce ați fi pălăvrăgit acum? ”, a adăugat ironic consilierul, stârnind zâmbete în rândul consilierilor municipali.

Igor Dodon: De obicei, mă scald singur

Tot în dimineața zilei, președintele igor Dodon a dat prilej pentru zâmbete și ironii. Astfel, după o ședință comună cu premierul Ion Chicu și a președintei Parlamentului Zinaida Greceanîi, șeful statului a fost întrebat de presă despre decizia Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, care a cerut să îndepărteze crucifixul din interiorul Ministerului Afacerilor Interne, instalat la inițiativa ministrului de atunci Andrei Năstase.

Igor Dodon a ținut să precizeze că, în opinia sa „nu în calitate de președinte”, noul ministru de Interne, prim-ministrul, dar și primarul capitalei, „când au intrat în oficiu trebuiau să sfințească locul”. Șeful statului a spus că așa a făcut el atunci când a intrat în sediul Președinției, unde au fost sfințite toate birourile. El a spus că a văzut că noul ministru de Interne Pavel Voicu nu va scoate crucifixul. 

„Dar trebuiau să sfințească locul, mai ales după fostul ministru și mai ales după fostul primar general. Trebuiau să scoată tot duhul rău de acolo”, a spus Igor Dodon, adăugând că „poate reușesc de Bobotează”.

În același context, Igor Dodon a fost întrebat dacă va chema presa de Bobotează, atunci când tradițional șeful statului se scufundă în lac. „De obicei, mă scald singur”, a răspuns prompt Igor Dodon, stârnind hohotele celor prezenți.  

Ion Chicu la ședința de Guvern: „Mesaj. Facebook”

Premierul Ion Chicu a ieși în evidență în debutul ședinței. Când la un moment și-a aruncat privirea peste telefon și a declarat: „Mesaj. Facebook”. El a relatat că atunci când venea la ședința Guvernului a primit un mesaj în care se spunea că profesoarea Baran nu a primit salariul. El a dat indicații ministrul Sergiu Pușcuță să se clarifice despre ce ce instituție și nereguli este vorba. 

 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Reintegrare15 ore în urmă

Istoriile a 12 tineri care au făcut armata în regiunea transnistreană: „În armată nu se schimbă nimic. Așa a fost, este și va fi”

PE SCURT „Această istorie a început acum mai bine de un an. În luna noiembrie 2018 am făcut cunoștință cu...

Economie16 ore în urmă

Realitățile noului deceniu: „Tesla”, criptomonedele și roboți pentru explorarea selenară

PE SCURT Va putea în noul an, Tesla să mențină ritmul anului trecut, marcat de volume record de vânzări? Cum...

Ecologie21 de ore în urmă

Ce i-a făcut pe 500 mii de oameni din întreaga lume să renunțe la carne

PE SCURT Organizația neguvernamentală Veganuary încearcă să convingă din ce în ce mai mulți oameni să renunțe la carne în...

Social2 zile în urmă

A revenit la Chișinău după 30 de ani: Nu știu ce s-a schimbat mai mult Moldova sau eu

PE SCURT Elina Fuhrman (51 de ani) este o apreciată jurnalistă CNN care s-a născut în Uniunea Sovietică şi a...

Economie2 zile în urmă

Cât costă să naști în Moldova

PE SCURT De la 1 ianuarie 2020, indemnizația unică la naștere a fost majorată până la 8 299 de lei,...

Politică3 zile în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

Economie3 zile în urmă

Moldova Agroindbank relansează Campania dedicată producătorilor agricoli ”Primăvara 2020”

Primăvara bate la ușă, iar gospodarii adevărați își fac deja planuri pentru noul an agricol. Moldova Agroindbank este și în...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

Externe3 zile în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

Politică4 zile în urmă

Sinteza ședinței de Guvern: Centrul de Implementare a Reformelor dizolvat, vămuirea electronică și controlul vamal – modificate

PE SCURT  Membrii Cabinetului de Miniștri s-au reunit în această după amiază în ședință, unde au aprobat un șir de...

Politică4 zile în urmă

Dodon îndeamnă MAI, Guvernul și Primăria Chișinău să se curețe de „duhuri rele”. Iată 8 lăcașe pe care i le recomandăm în schimb

PE SCURT După ce Consiliul pentru egalitate a constatat că crucifixul instigă la discriminare, Dodon a recomandat ministrului de Interne,...

Justiție5 zile în urmă

SINTEZĂ / Vlad Plahotniuc și familia acestuia sunt interziși în SUA. Cine mai este inclus în listă

PE SCURT Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc are interdicția de a intra pe teritoriul SUA. Acesta...

PoliticăO săptămână în urmă

Infografic / Recordurile raioanelor din Republica Moldova

PE SCURT Un studiu realizat de BNS, pentru anii 2014-2018, configurează topul raioanelor conform diferitor criterii social-economici. Cifrele prezentate de...

Politică3 săptămâni în urmă

Perlele politicienilor din ultimii 10 ani

Evenimentele politice s-au perindat în ultimii zece ani cu atâta rapiditate, încât cel mai probabil vor intra ca un capitol...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031