Connect with us
"
"

Ecologie

„Ne-a salvat afacerea”: fermierii italieni se dezvoltă datorită cultivării cânepii

Publicat

pe

PE SCURT

Fermierii italieni sunt în criză, din cauza prețurilor scăzute la grâu, pământului desecat și a companiilor mari care importă cereale. Dar unii dintre aceștia au găsit o soluție: cultivarea cânepii, scrie theguardian.com. Creșterea cânepii a fost legalizată în Italia în 2016, iar în acești ani, suprafața terenurilor cu cânepă a crescut de la 400 de hectare la 4 000 de hectare.

Legea – care permite cultivarea plantelor de cânepă cu până la 0,2% din compusul psihoactiv – a fost adoptată în Italia pentru a spori dezvoltarea producției industriale. Italienii au profitat de schimbarea legală pentru a produce nu numai ricotta de cânepă și cărămizi ecologice, dar pastă și biscuiți din cânepă.

PE LUNG

„Boom-ul producției de cânepă este un exemplu excelent al capacității firmelor agricole de a descoperi noi frontiere”, a declarat Roberto Moncalvo, președintele Coldiretti, cea mai mare asociație de fermieri din Italia. „Suntem în mijlocul unei oportunități pentru creșterea economică și a ocupării forței de muncă”.

Această soluție la criza care afectează fermierii italieni poate fi văzută într-o mică oază verde din interiorul arid al Siciliei. Printre câmpurile de argilă și snopirile de cereale abandonate, pe o poartă este afișată o frunză de cânepă. Dincolo de aceasta se află Salvo Scuderi, președintele cooperativei agricole Colli Erei. Tânărul de 41 de ani tocmai a terminat să culeagă o parte din recolta de cânepă, care va fi folosită pentru a face paste, ulei și făină. În acest an, Scuderi și alți 20 de producători ai Rete Canapa Sicilia, o asociație a cărei obiectiv este promovarea și comercializarea utilizării cânepii în regiune, au produs împreună aproape 150 de tone de plante.

„Cânepa ne-a salvat afacerea”, spune el. „Anul acesta am câștigat de 10 ori mai mult decât câștigam atunci când cultivam grâu și ne-a permis să angajăm patru lucrători”.

Potrivit Rete Canapa Sicilia, cultivarea grâului aduce un profit de 250 euro de pe un hectar, în timp ce cânepa poate genera câștiguri nete de peste 2 500 euro la hectar. În aceste condiții, tot mai mulți fermieri sicilieni, pentru a-și îmbunătăți situația financiară, au înlocuit grâul cu cânepa.

„Cultivarea grâului pe parcursul anilor a constituit o problemă”, menționează Dario Giambalvo, profesor de științe agricole la Universitatea din Palermo. „Aceasta a provocat eroziunea solului, existând riscul ca solul să devină infertil”.

„Cultivarea de cânepă este o oportunitate pentru diversificarea agriculturii și poate fi o soluție bună pentru renașterea terenurilor abandonate și mai puțin fertile”, a spus Giambalvo, „Vechii romani ne-au învățat că diversificarea culturilor poate spori fertilitatea solurilor. Nu știu dacă acest lucru va duce la dezvoltarea sectorului agricol, dar pentru Italia este revenirea la origini”.

Conform datelor Consiliului pentru cercetare agricolă și analiză a economiei agricole, terenurile plantate cu grâu dur au scăzut cu 7,4% în sudul Italiei în 2018 și cu mai mult de 9% în nordul țării. Producția totală a scăzut cu mai mult de 4% în ultimul an.

Până în anii 40, Italia a fost cel mai mare producător mondial de cânepă după Uniunea Sovietică. Pe atunci, în Italia, erau plantate mai multe 100 000 de hectare. După război și apariția fibrelor sintetice, cultivarea cânepii a scăzut. Tendința descendentă a continuat pe fondul campaniei împotriva consumului ilegal de droguri. În 1961, guvernul italian a semnat convenția privind stupefiantele. care a condus la o scădere și mai mare de cânepă.

Interesant este faptul că Legea din 2016 nu interzice comercializarea florilor de cânepă. Acestea se vând în peste 500 de magazine din Italia. Florile, sigilate în pungi sau borcane cu genericul precum Gorilla Blue, Amnesia și Raging Bull, pot fi folosite ca ingrediente pentru înmiresmarea naturală a interioarelor. Dar majoritatea clienților pur și simplu le sfărâmă, rulează și apoi le fumează. Efectele nu sunt la fel de pronunțate ca la cele mai multe tulpini de canabis, care au în mod normal concentrații de THC de 15-25%, dar oferă un sentiment imediat de relaxare.

Pe borcanele companiei sale de flori de cânepă, Scuderi a pus o etichetă: „fără pizzo”. „Aceasta înseamnă că produsul a fost fabricat fără a acorda măcar un cent mafiei”, a spus el. „Am lansat un mesaj clar: producerea de cânepă nu înseamnă doar regenerarea țării, este, de asemenea, o modalitate de a slăbi mafia, care de zeci de ani a controlat activitatea infracțională a traficului de droguri și de a le da înapoi fermierilor ceea ce șefii au luat de la ei”.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Ecologie

Reutilizarea lucrurilor aruncate – afacerea care prosperă

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În Republica Moldova, ca în țările din întreaga lume, oamenii au în garderobă mai multe haine pe care nu le poartă. De vină sunt tendințele în modă, schimbarea gusturilor, a timpului, mărimilor și formelor. Astfel, multe dintre aceste piese vestimentare ajung la groapa de gunoi, unde nu se pot descompune timp de sute de ani.

Însă, mai multe branduri fashion și tinerii antreprenori au ales să creeze haine noi din piese vestimentare vechi. În acest fel, spun ei, sunt reduse deșeurile, sunt folosite mai puține resurse naturale și oamenii devin mai conștienți.

PE LUNG

Potrivit Agenției americane de Protecție a Mediului, deșeurile textile ocupă aproape 5% din spațiul de depozitare a gropilor de gunoi. În fiecare an, numai SUA generează în medie 25 de miliarde de kilograme de materiale textile, dar doar 15% sunt donate sau reciclate și 85% ajung în depozitele de deșeuri.

Reutilizarea (upcycling) este un proces prin care unele materiale care nu mai sunt utilizate sau care urmează să fie aruncate în groapa de gunoi sunt, în schimb, reparate, modernizate și re-fabricate într-un mod care le crește valoarea. Asta făceau cândva buneii noștri, însă, în era fast-fashion puțini mai sunt cei care încearcă să repare sau să dea o nouă viață hainelor pe care nu le mai poartă, preferând să cumpere altele noi.  

Cu toate acestea, în ultimii ani tendința de a reutiliza lucrurile a devenit tot mai populară, cauza fiind schimbările climatice care se lasă tot mai simțite și reducerea resurselor naturale. Reutilizarea este considerată o strategie care are ca scop reducerea impactului asupra mediului, prin crearea unei valori la produsele cândva folosite, ceea ce reduce risipa. Mai mult, unele studii arată că reutilizarea poate contribui nu numai la reducerea impactului asupra mediului asociat cu producția și consumul de haine, dar poate contribui și la reducerea producției de haine noi.

Looptworks este compania care a devenit renumită pentru articolele vestimentare în ediție limitată, create din haine purtate și care urmau să ajungă la gunoi. Pentru fabricarea hainelor sau a genților sunt folosite piesele care deja există. Această companie fondată în anul 2009 de trei vetarani ai industriei de îmbrăcăminte (Scott Hamlin, Gary Peck și Jim Stutts) a fost una dintre primele întreprinderi care au aplicat acest circuit închis de fabricare a articolelor vestimentare. „Există foarte mulți oameni și companii care dezvoltă acest tip de afaceri. Oportunitățile de reutilizare sunt fascinante”, spune Hamlin„Reutilizarea este procesul de transformare a materialelor destinate distrugerii în noi produse cu valoare mai mare și cu scop ecologic. Reutilizarea deșeurilor fără distrugerea necesită mult mai puțină energie decât descompunerea acestora pentru a fi refăcute în ceva nou”, adaugă fondatorul companiei. Acesta susține că reutilizarea s-a dovedit a fi o afacere excelentă, care aduce venituri, locuri de muncă și protejarea resurselor naturale. „Scopul nostru”, spune el, este să influențăm conștientizarea consumatorilor și să găsim o modalitate de a promova această abordare care nu este produsă în masă la scară largă.

 Beyond Retro este un renumit distribuitor de țesături retro. Acesta ia hainele folosite, pe taie, sortează după culoare, material și mărime și le reproiectează pentru noile colecții de haine. Astfel, ei ajung să transforme trecutul în viitor, spun specialiștii în modă.  În această listă intră și compania Patagonia. Aceasta a fost printre primele întreprinderi de confecționare a hainelor din produse reciclate sau refolosite. În anul 1993, compania a confecționat haine din sticle de plastic reciclate. De asemenea, au o schemă de reciclare cu adevărat interesantă. Dacă dețineți unul dintre hainele lor care este uzată sau nu mai poate fi reparată, atunci puteți să o duceți  în unul din magazinele lor pentru a fi reciclat și reutilizat, relatează compareethics.com

De asemenea, sunt companii care transformă gunoiul real în sute de produse, cum ar fi rucsacuri, rame pentru fotografii, lanțuri pentru biciclete etc. Cu o infrastructură de colectare la scară largă dezvoltată în ultimii 10 ani, TerraCycle adună aproximativ 1 miliard de bucăți de gunoi în fiecare trimestru, care în cele din urmă ajung sub altă formă pe rafturile comercianților de retail-uri mari precum Target și The Home Depot. Cu reutilizare se ocupă și firmele de lux, precum Hermes. Compania folosește resturile rămase din eșarfele semnate și pungile Birkin pentru o linie de mobilier pentru casă și accesorii denumită „petit h”.  Și bucătari celebri precum Mario Batali s-au alăturat acestui trend și împreună cu câțiva antreprenori au făcut loțiuni și săpunuri din grăsimea rămasă de la restaurante. 

„Piața și oamenii sunt în așteptarea inovațiilor care vor îmbunătăți lucrurile”, susține Scott Hamlin.

Citește mai departe

Divertisment

Trei tineri din Rusia au creat produse vegetariene cu gust de carne

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Pe la sfârșitul anilor 2010, cererea de produse vegetariene a început să crească rapid în cele mai bogate regiuni ale lumii – Europa și America de Nord. În 2018, piața alimentară vegetariană a fost evaluată la 12,69 miliarde de dolari. Până în 2025, se preconizează că va depăși 24 de miliarde. Cererea crește nu numai din cauza numărului de vegetarieni convinși, ci și datorită oamenilor care au decis să consume mai puțină carne, siguri că acest lucru îi va face mai sănătoși. 

Această tendință i-a inspirat pe trei tineri din Rusia să-și lanseze un start-up pe piața alimentară. Ei creează produse vegetariene care au un gust de carne. „Analizezi ce se cere pe piață. Te gândești ce poți să-i propui nou și util și pornești”, spun antreprenorii.

PE LUNG

Gheorghii Jeleznâi, Iulia Marseli și Arteom Ponimareov au lansat întreprinderea Greenwise. Tinerii, care nu au nici 30 de ani, au decis să fabrice produse din soia, grâu și junky, care să imite perfect gustul de carne. Astfel, s-au apuc de treabă și și-au creat propria serie de produse în Maloyaroslavets, relatează cei de la MeduzaAcestea pot fi consumate în stare crudă sau gătite. „Produsele au gust identic cu cel de carne, dar sunt sută la sută din materiale vegetale și conțin de la 35 la 58% proteine”, spune Gheorghii. 

Ideea de afacere le-a venit tinerilor la începutul anului 2016, când își făceau studiile în Olanda. „Acolo, am văzut că toate deșeurile sunt reciclate, oamenii mănâncă sănătos și sunt fericiți. Acolo, ecologia este pe primul loc”, povestește Iulia. Le-a luat mai mult de un an pentru a crea carne vegetariană, iar primele experimente au început încă din 2017. Iulia vorbește cu entuziasm cum este prelucrată soia, mazărea și grâul, ca ulterior să fie transformată în proteine ​​vegetale texturate: „Grâul și mazărea este luată, împărțită în amidon și părți proteice. Adică, unele materii prime incredibile sunt create din materii prime obișnuite. Și toate acestea se realizează printr-o simplă procesare fizică, adică nu există chimie – acesta este absolut un proces „verde”. De ce să nu faceți superalimentele finale din aceste ingrediente cool?”, se întreabă Iulia. 

Tinerii recunosc că în primul an le-a fost greu să se plaseze pe piață. „Nimeni nu voia să colaboreze, pentru că eram la început și nu ne vindeam produsele în magazinele mari din țară. Eram aproape descurajați”, povestește Arteom. Însă, în primăvara lui 2018, au decis să se înscrie la o expoziție de mâncare vegetariană din Manchester. Timp de patru zile au vândut tot ce au adus cu ei. Acest lucru i-a motivat să continue, să nu lase mâinile în jos. A urmat un alt târg Health Ingredients Europe din Frankfurt, în toamna anului 2018. Acolo au mers ca vizitatori, dar nu au uitat să ia cu ei și niște mostre. Acolo, s-au întâlnit cu unul dintre liderii organizației internaționale ProVeg, Albrecht Wolfmeyer, care sprijină startup-urile în domeniul producției de alimente vegetale. Unul dintre obiectivele structurii este reducerea consumului mondial de carne cu 50% până în 2040. Tinerii au prezentat proiectul și au primit sprijinul necesar pentru dezvoltare. Datorită acestei colaborări, fondatorii Greenwise au devenit faimoși în lumea alimentelor vegetariene. În aprilie 2019, ei au fost invitați la Conferința New Food, organizată în Berlin.

„Am fost invitați cu câteva săptămâni înainte de începerea programului”, spune Iulia cu mândrie.

Tinerii s-au inspirat și au început încet să depună tot mai mult efort. Vânzările cresc lunar de circa trei ori, pe piața rusă, dar tinerii visează să cucerească consumatorul european. Produsele lor au ajuns pe rafturile magazinelor din Ungaria, Estonia, Lituania, Kazahstan, Uzbekistan și Belarus. Dar accentul este pus pe piețe mai mari și mai bogate. „Din cele 80 de milioane de oameni din Germania, aproximativ 60 de milioane sunt oameni care se străduie să consume mai puțină carne. Asta înseamnă că lor le place carnea, dar vor să reducă consumul. Ceea ce înseamnă că ei sunt în căutare de alternative, iar noi putem fi soluția”, constată Iulia, care singură a renunțat să mai consume carne.

Citește mai departe

Ecologie

Ce soluții au găsit unele companii împotriva risipei alimentare

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Tot mai multe companii au început să se gândească la modul în care se fabrică unele produse alimentare și să caute soluții pentru a reduce risipa de mâncare. 

Ne place să vedem pe rafturile magazinelor fructe și legume perfecte, de aceleași mărimi, lucioase și parfumate. Acest lucru determină rețelele de magazine să ceară producătorilor produse de un anumit standard, iar ceea ce nu intră în parametrii impuși este aruncat în coșul de gunoi. Astfel, în UE sunt irosite anual aproximativ 88 de milioane de tone de alimente (în jur de 20% din totalul alimentelor produse), iar costurile asociate sunt estimate la 143 miliarde de euro.

PE LUNG

Alimentele se pierd sau se irosesc pe parcursul întregului lanț de aprovizionare cu alimente: la fermă, în unitățile de prelucrare și producție, în magazine, în restaurante, cantine și acasă. Risipa alimentară exercită o presiune nejustificată asupra resurselor naturale limitate și a mediului. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură, aproximativ o treime din totalul alimentelor produse la nivel mondial se pierde sau se irosește; această cantitate corespunde unei suprafețe cultivate de mărimea Chinei și generează aproximativ 8% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe lângă efectele economice și de mediu semnificative, risipa alimentară are și o importantă conotație economică și socială într-o lume în care peste 800 de milioane de persoane suferă de foame – trebuie facilitată recuperarea și redistribuția surplusului alimentar, astfel încât alimentele sigure și comestibile să poată ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de ele.

Ideea sucului presat la rece Wtrmln Wtr le-a venit fondatorilor după ce au aflat că sute de milioane de kilograme de pepene roșu au rămas pe câmpuri pentru a putrezi, deoarece fructul a fost considerat „neatractiv” pentru a fi vândut în supermarketuri. De aceea, în urmă cu șase ani, reprezentanții companiei au decis să creeze un produs care ar putea ajuta la evitarea acestor deșeuri. Jody Levy, cofondatoarea spune că această idee i-a scutit pe mai mulți producători de pepeni să nu mai trateze fructele cu tot felul de substanțe chimice, ca acestea să arate impecabil. Sucul este acum disponibil la nivel național, relatează fastcompany.com.

ReFed, o organizație care urmărește industria deșeurilor alimentare, numără cel puțin 70 de companii și organizații nonprofit care transformă risipa alimentară în produse noi. „Am observat o creștere constantă a numărului de organizații care dezvoltă produse reciclate”, spune Chris Cochran, directorul executiv al organizației. Majoritatea acestor companii au fost lansate în ultimii cinci ani. În SUA – unde americanii risipesc cu 70% mai multe alimente decât în ​​anii 70 – risipa alimentară este responsabilă pentru aproximativ aceeași cantitate de emisii de gaze cu efect de seră ca și 37 de milioane de mașini.

Startup-urile care fabrică alimente noi din ingrediente irosite se concentrează, de obicei, pe deșeurile de la fermele și fabricile de procesare a alimentelor. Unele dintre startup-uri sunt încă în stadiu incipient și sunt vândute doar online sau în câteva magazine, dar altele, inclusiv Wtrmln Wtr, au trecut în mainstream. Companiile mari de produse alimentare, cum ar fi Tyson Foods, au lansat, de asemenea, produse noi cu ingrediente care ar fi fost aruncate în trecut. 

În unele cazuri, companiile au înțeles că cel mai bine este să creeze un ingredient pe care să-l vândă altor producători și nu un produs de consum nou. Renewal Mill, o companie care a strâns 2,5 milioane de dolari la începutul anului 2019, creează o făină hrănitoare dintr-un produs secundar de la fabricarea brânzei tofu și soia. „Noi vedem că o oportunitate mai mare este să producem materia primă din produsele risipite și să le vindem companiilor mari”, spune Caroline Cotto, directorul de operare al startup-ului.

Experții susțin că din risipa alimentară poate fi produs îngrășământ comercial, eficient pentru sol. Aceste deșeuri pot fi colectate de la restaurante, fast-food, școli etc.

În încercarea de a opri restaurantele să arunce bucatele deja pregătite care nu au fost vândute, puteți dezvolta o aplicație care are ca scop conectarea restaurantelor cu consumatorii. Astfel ca aplicația să le permită restaurantelor să anunțe când la sfârșitul zilei mai multă mâncare nu a fost vândută și din această cauză ar putea fi aruncată. Aplicația poate să-i anunțe pe voluntari, care să se mobilizeze, să vină să ia mâncarea și să o dea persoanelor care au nevoie.

Biocombustibilul este o marfă petrolieră care este obținută din deșeuri. La fel ca kerosenul, benzina sau motorina, acesta poate fi folosit pentru alimentarea utilajelor mari. Ușurința sa de producție și utilizarea pe scară largă îl fac o sursă alternativă valoroasă de combustibil în multe părți ale lumii. Puteți contacta restaurante mari, hoteluri, supermarketuri, agricultori, etc., unde știți că este posibil să irosească alimentele în mod regulat și să încheiați un acord pentru a lua deșeurile de la ei.

Centrele de colectare a deșeurilor sunt populare în multe părți ale lumii. Aici, trebuie să deschideți un centru în care consumatorii pot merge să-și prezinte produsele cu deșeuri contra unei taxe mici ca plată. Aceste deșeuri sunt apoi revândute mai departe companiilor care au nevoie de ele pentru a produce lucruri precum biocombustibil sau pentru a hrăni viermi sau animale sau pentru a fi transportate în depozitele din oraș.

Numărul de mărci de pe piață este probabil să crească în continuare, spune Nik Ingersoll, cofondator și CMO al Barnana, o companie de gustări fondată în 2012 care vinde gustări de banane deshidratate, făcute din banane învinețite, prea coapte sau imperfecte, care, de obicei sunt lăsate să putrezească pe plantațiile de banane. Acum, această companie care a salvat aproximativ 20 mln de tone de banane, a devenit una prosperă, cu o valoare de milioane de dolari.

Nuaruncapainea.ro a prezentat topul țărilor care fac cea mai mare risipă alimentară:

1. Marea Britanie aruncă 14 milioane tone de mâncare anual. În prezent, se estimează că în Marea Britanie s-ar fi putut evita 60% din risipa alimentară anuală. Deși acțiuni de combatere au dus la o reducere de 1,6 milioane de tone în producția anuală de deșeuri alimentare, în comparație cu 2007, rezultatele nu sunt încurajatoare. Studiile arată că deșeurile alimentare pot crește cu 1,1 milioane de tone până în 2025, dacă intervențiile nu continuă.

2. În Germania, 11 milioane de tone de alimente sunt aruncate în fiecare an. Cercetările în domeniu au subliniat că deșeurile alimentare sunt generate în principal de retaileri, care joacă un rol esențial între producători și consumatori. În plus, prin promoțiile din magazine consumatori sunt atrași să cumpere mai multă hrană decât au cu adevărat nevoie, fapt ce duce la crearea unei mari cantități de deșeuri alimentare casnice.

3. Olanda a emis inițiativa „Uniți împotriva deșeurilor alimentare”. Acestea vizează reducerea deșeurilor de alimente în Țările de Jos la jumătate în anul 2030, față de cifra din 2015.

4. În Franța, în fiecare an 10 milioane de tone de alimente sunt fie aruncate, fie pierdute, cu pagube de 16 miliarde de euro pe an. Deșeurile alimentare emit 15,3 milioane de tone de CO², ceea ce reprezintă 3% din emisiile totale de CO² ale țării. În anul 2017, Franța a devenit prima țară din lume care a interzis supermarketurilor să arunce sau să distrugă produsele alimentare nevândute. Astfel, îi forțează să doneze alimentele care se apropie de expirare organizațiilor de caritate și băncilor alimentare.

5. În fiecare an, populația din Polonia aruncă 9 milioane de tone de alimente. Parlamentul lucrează la o legislație ce limitează amploarea deșeurilor, urmând și alte țări din UE. În Polonia există numeroase inițiative locale care combat deșeurile alimentare. Cele mai cunoscute sunt cele 32 de bănci alimentare. Alte inițiative sunt Outlet Spożywczy, o platformă online care vinde produse alimentare aproape de sfârșitul perioadei de valabilitate, Café Kryzys din Varșovia și altele.

La nivel global, dacă risipa de alimente ar fi o țară, aceasta ar fi a treia cea mai mare țară poluantă din lume. Când alimentele se putrezesc în depozitele de deșeuri, acesta eliberează potențialul gaz de seră. Dar cea mai mare sursă de emisii provine din creșterea alimentelor; chiar dacă este compostat, deșeurile alimentare risipesc, de asemenea, îngrășământul, combustibilul și alte resurse care au ajuns la producerea acestuia. Agricultura folosește aproape jumătate din terenurile agricole și două treimi din apa sa dulce.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social13 ore în urmă

Poți să-ți faci operație plastică și să rămâi feministă?

PE SCURT Fac modificările cosmetice parte dintr-o nouă eră a „iubirii de sine”? Sau ideologia feministă este interpretată greșit?, se...

Social13 ore în urmă

Cecenii „tratează” homosexualitatea cu Coranul și alte știri agasante

PE SCURT Președintele Dodon greșește de trei ori denumirea statului în care pleacă într-o vizită, trei familii din Chișinău sunt...

Economie15 ore în urmă

Cât costă să-ți securizezi casa

PE SCURT Aproape fiecare a doua infracțiune săvârșită în Republica Moldova, potrivit datelor BNS pentru anul 2018, este contra patrimoniului...

Social17 ore în urmă

În hăul egalității de gen. 257 de ani pentru umanitate și 12 trepte pentru Moldova

PE SCURT Republica Moldova se situează pe locul 23 din 153 de țări la capitolul egalitate de gen. Cel puțin...

Divertisment23 de ore în urmă

Uite cum arată leagănul electric – cel mai performant device pentru bebe! Modele, prețuri și gama existentă în Moldova

Odată cu apariția unui copil în familie, părinții încep să caute tot mai multe ustensile care ar asigura un somn...

Cultură2 zile în urmă

Dansuri, concerte, târguri și poezie. Ce poți face în acest weekend

PE SCURT Cafea cu gust de anticorupție, lecții de pictură, atelier de modelare plastică, seminar despre aritmii și EU4Ungheni –...

Justiție2 zile în urmă

În vâltoarea justiției: Dosare penale pe numele mai multor procurori un denunț și o suspendare

PE SCURT Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus un denunț penal pe numele președintelui Dodon, cerând urmărirea penală a...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

Salarii mai mari pentru medici și modificări în Constituție. Cu ce s-a ocupat astăzi Guvernul

PE SCURT Salariile medicilor se vor majora cu 10%, bibliotecile publice vor presta pe lângă serviciile gratuite și servicii contra...

Politică3 zile în urmă

Pe limba partidelor. Legea Magnitsky, Alexandru Rjavitin și Procuratura Generală

PE SCURT Trei formațiuni politice din Parlament au susținut săptămâna curentă, conferințe de presă, în cadrul cărora au făcut declarații...

Politică4 zile în urmă

Despre Aeroportul Chișinău, criminalitate, Plahotniuc și „tușoncă”. Ce a declarat Igor Dodon după CSS

PE SCURT Statul vrea să rezilieze contractul privind concesionarea Aeroportului Chișinău și examinează trei posibilități în acest sens. Dacă noul...

PoliticăO săptămână în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

PoliticăO săptămână în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

ExterneO săptămână în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

PoliticăO săptămână în urmă

Sinteza ședinței de Guvern: Centrul de Implementare a Reformelor dizolvat, vămuirea electronică și controlul vamal – modificate

PE SCURT  Membrii Cabinetului de Miniștri s-au reunit în această după amiază în ședință, unde au aprobat un șir de...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031