Connect with us
"
"

Diaspora

Moldovenii din Olanda și-au etalat cele mai frumoase ii într-o expoziție foto virtuală

Publicat

pe

Membrii comunității de moldoveni din Regatul Țărilor de Jos au sărbătorit astăzi portul national românesc prin lansarea expoziției virtuale IA din Olanda.

Anul acesta echipa Noroc Olanda și ASRM Olanda aveau planificate o șezătoare la care moldovenii stabiliți cu traiul în Regatul Țărilor de Jos ar fi sărbătorit IA prin învățarea principiilor de bază de confecționare a unei ii. Așa cum COVID le-a dat nițel planurile peste cap, comunitatea s-a mobilizat, au scos mândrIA din dulap și a creat o expoziție virtuală pe pagina de facebook Noroc Olanda.

„Ia reprezintă un brand de țară, mai ales pentru cei care se află în diasporă. Este piesa vestimentară pe care noi o îmbracăm, de regulă, la șezătorile sau sărbătorile comunității. Anul acesta, când pandemia ne-a izolat, 24 iunie și Ziua Universală a Iei este un prilej să ne simțim mai aproape unul de altul”, spune Dorina Baltag, fondatoarea Noroc Olanda și cea care a venit cu această idee.

Mihaela Fedoseev, una dintre coordonatoarele ASRM Olanda, este și ea o mare susținătoare a cămașei tradiționale. „Ia este piesa vestimentară pe care am început să o port de când am ajuns în diasporă. Mă face să mă simt mândră și mai aproape de casă. Îmi alină dorul. Din aceleași motive aleg astăzi să mă implic și în organizarea proiectelor ce țin de Ie. Pentru mine, acesta este un mijloc de a promova imaginea țării și de a demonstra că tradițiile noastre sunt încă vii”, spune aceasta. 

Paricipanții la expoziție au asociat IA cu rădăcini, tradiții, feminitate, dor, autenticitate, prieteni și acasă. În total au reușit să adune peste 40 de ii pe care membrii comunității aleg să le poarte cu mândrie la fiecare întâlnire!

Publicăm mai jos o parte din poze, iar pentru galeria integrală vă invităm să accesați acest link.

Fondatoarea Moldova.org și femeia din umbră. Ea veghează de la distanță ca totul să fie sub control și este cel mai mare fan al redacției Moldova.org.

Citește mai departe
Advertisement

Diaspora

Blocați între două lumi – migranții moldoveni fac tot posibilul pentru a-și câștiga existența

Publicat

pe

De către

Criza COVID-19 a lovit recent și Republica Moldova – o țară cu venituri medii și mici. Fiecare al patrulea cetățean își câștigă permanent sau temporar existența peste hotare, iar pandemia a fost o lovitură grea pentru venituri și siguranța în ziua de mâine.

Printre cei mai afectați sunt migranții circulari: lucrătorii care circulă între casă și țara-gazdă, împărțindu-și viețile în sezoane „la domiciliu” și „la lucru”. Odată cu pandemia de COVID-19, mulți lucrători s-au trezit blocați în unul din aceste sezoane: în Moldova, fără posibilitatea de a se întoarce la locurile de muncă din străinătate care le întrețin familiile, sau într-o țară de peste hotare, fără să poată să lucreze, să trimită bani acasă sau să fie alături de cei dragi.

Enlarge

cristian-caras-Moldova-2
Cristian Caras la muncă

Este și cazul lui Cristian, 31 de ani. În pofida faptului că are studii în administrarea afacerilor, de 11 ani el petrece mai mult timp peste hotare decât în Republica Moldova, economisind treptat pentru o mică afacere de familie – un club de noapte. Cristian lucra în construcții în Germania și petrecea trei luni acolo, iar o lună – acasă, ocupându-se de afacere.

Criza COVID-19 i-a dat planurile peste cap.

„M-am întors acasă la sfârșitul lui martie pentru o lună, ca de obicei. Atunci când a fost declarată starea de urgență, credeam că-mi voi redirecționa eforturile pentru a-mi dezvolta afacerea. Acum, însă, nu pot nici deschide afacerea mea în Moldova, nici pleca în Germania, chiar dacă mai am un loc de muncă acolo”, spune el.

Enlarge

cristian-caras-Moldova-1
Cristian cu familia

Foarte multe persoane trăiesc aceeași incertitudine ca și Cristian, atât în Moldova, cât și în diasporă. În 2019, circa 246.000 de muncitori migranți moldoveni, intenționau sau erau gata să lucreze temporar peste hotare. Aceasta reprezintă circa 27% din populația activă a Republicii Moldova.

Republica Moldova depinde foarte mult de remitențe, având un salariu mediu brut de aproximativ 370 EUR în anul 2019, unul dintre cel mai mic în Europa de Est. Migranții au trimis acasă 1,9 miliarde USD în 2019, ceea ce reprezintă circa 16% din PIB-ul acelui an. Acest fapt poziționează Moldova în topul celor 20 de țări extrem de dependente de remitențe.

Conform Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), aproximativ două treimi dintre cei 272 de milioane de migranți internaționali din lume sunt lucrători migranți. Aceștia transmit acasă peste 689 miliarde USD anual.

Un sfert din gospodăriile din Republica Moldova s-ar fi situat sub pragul sărăciei, dacă nu ar fi fost remitențele. Întrucât 17% dintre toți migranții au încetat să trimită bani din cauza COVID-19, 37.000 gospodării din Republica Moldova ar putea cădea sub pragul sărăciei – ceea ce înseamnă circa 109.000 persoane.

Din fericire, unii lucrători de peste hotare au putut să-și păstreze locurile de muncă. Anatol Lașcu, un alt moldovean care se află acum în Irlanda, a deprins tainele pregătirii unei pizza, iar acum lucrează 7 ore pe zi la un restaurant. Faptul că produsele alimentare pot fi livrate înseamnă că el încă are de lucru. Pentru Anatol, însă, problema este că nu se poate întoarce acasă. Pentru o vreme, el va putea să-și vadă familia doar online.

Enlarge

anatol-lascu-15
Anatol Lașcu vorbește cu familia lui

„Obișnuiam să-mi văd familia la fiecare trei luni. Însă am primit salariul, iar oficiile poștale funcționează, deci cel puțin pot trimite bani acasă”, spune el.

Enlarge

anatol-lascu-1
Cadourile care încă n-au ajuns în Moldova

Majoritatea migranților bărbați din Republica Moldova pleacă peste hotare pentru a lucra în construcții, agricultură sau în domeniul serviciilor în țări precum Rusia, Israel și în țări europene, în timp ce femeile lucrează ca îngrijitoare casnice și în domeniul serviciilor în Italia, alte țări europene și Israel. Pandemia i-a lăsat pe mulți dintre ei în condiții de muncă precare, mai ales pe cei cu statut nereglementat – fără acces la un venit stabil, servicii de sănătate sau acces la prestații sociale sau de șomaj în țările gazdă.

Din anul 2015, PNUD Moldova, cu susținerea Elveției, a depus eforturi pentru a schimba perspectiva asupra migrației. În loc să o considerăm ca o pierdere a capitalului uman, o privim mai mult ca pe o oportunitate de dezvoltare, în special a zonelor rurale. Am reușit să reorientăm remitenţele migranților de la consumul privat la proiectele de îmbunătățire a serviciilor locale, cu implicarea migranților în procese de dezvoltare locală prin intermediul Asociaţiilor de Băștinași. Circa o cincime din comunitățile din Republica Moldova sunt susținute de migranți prin intermediul remitențelor. Ei susțin inițiativele de dezvoltare, precum iluminarea stradală, infrastructura pietonală și întreținerea drumurilor.

Din cauza impactului pandemiei COVID-19, Banca Mondială estimează un declin de 20% a remitențelor în țările cu un venit mic sau mediu, și de aproximativ 28% în statele din Europa și CSI. Acest lucru va afecta economia Republicii Moldova.

PNUD Moldova a demarat de curând evaluarea impactului socio-economic al COVID-19, din numele Organizaţiei Naţiunilor Unite în Republica Moldova, astfel încât să putem susține recuperarea țării din criză. Este evident că în Republica Moldova izolarea a perturbat piața forței de muncă. A afectat considerabil afacerile locale, din cauza scăderii vânzărilor, restricțiilor administrative, accesului restricționat la materie primă și subminării rețelelor de distribuție etc. De asemenea, au fost afectate grupurile vulnerabile, inclusiv cele care se bazau, în mare parte, pe remitențe. Lipsa remitențelor lezează nu doar familiile, dar stopează și activitățile pentru dezvoltarea comunității.

Migrația va continua odată ce vor fi ridicate toate restricțiile de călătorie. Noi vom continua să ne concentrăm asupra valorificării potențialului migrației pentru dezvoltarea țării. Acest lucru presupune colaborarea cu comunitățile locale pentru a le susține pe calea redresării economice prin direcționarea sprijinului diasporei și ajutând migranții să-și utilizeze abilitățile și cunoștințele într-un mod productiv aici, pe piața forței de muncă din Republica Moldova. Nu știm cum va arăta viitorul, însă vom continua să lucrăm asupra consolidării oportunităților acasă.

Autoare: Zinaida Adam, manageră de proiect, „Migrație și dezvoltare locală”, PNUD Moldova

Citește mai departe

Diaspora

Ce mesaj mi-aș transmite mie din trecut, dacă aș putea călători în timp?

Publicat

pe

De către

Pandemia ne-a luat pe toți pe nepregătite. În luna ianuarie nimeni dintre noi nu știa ce ne așteaptă. De aceea, ne-am gândit să facem un exercițiu de imaginație și să vedem, dacă am putea călători în timp, ce ne-am spune nouă de acum 2-3 luni?

Ce mesaj mi-aș spune mie din trecut, dacă aș putea călători în timp?

Noi, fetele din redacție, dar și Prietenii Moldova.org, am făcut un exercițiu de imaginație și am încercat să vedem ce mesaj ne-am transmite nouă-înșine de acum două-trei luni, dacă am putea călători în timp. Tu ce sfaturi ți-ai da? Ce cumpărături ai face? Ce lucruri ți-ai spune?Trimite-ne un video cu un mesaj pentru tine din trecut la info@moldova.orgAna Gherciu, Andrei Bolocan, Sergiu Cibotaru, Nicoleta Colomeeț, Tatiana Beghiu, Georgeta Carasiucenco, Ivana Ivanovna, Angelica Frolov, Marcel Lazăr, Georgeta Carasiucenco, Angelica Frolov, Marcel LazărTatiana BeghiuMarcel Lazăr

Geplaatst door Moldova.org op Vrijdag 15 mei 2020

Trimite-ne un video cu un mesaj pentru tine din trecut la [email protected]

Citește mai departe

Diaspora

Recomandări Moldova.org / Ce gătește Nata Albot în autoizolare

Publicat

pe

De către

Trebuie să fim mulțumitori. Trebuie să profităm de timpul liber. Trebuie să fim creativi. Trebuie să învățam ceva nou. Să vedem cât mai multe filme, și de dorit bune. Trebuie de făcut mai mult sport. Trebuie de gătit mai sănătos. Trebuie de petrecut cât mai frumos timpul cu copii… Ce mai trebuie?

De când am intrat în carantină, în fiecare zi aud sau citesc aceste fraze de la alții. Mă inundă reclamele cu ateliere online și activități creative. Oamenii devin ași în TikTok, fac proiecte de artă, înregistrează muzică, fac festivaluri online. Iar eu am impresia că trece pe lângă mine un tren rapid în care dacă nu sari acum, imediat, degeaba ai mai trăit această carantină. Simt că pentru a-mi adapta lumea întreagă la viața în izolare, trebuie, în primul rând, eu să mă adaptez cu mine. Să stau în singurătate măcar vreo 3 zile, fără gătit, schimbat de scutece și pus haine la loc. Or eu pentru mine acest timp nu l-am avut timp. Așa că nici în tren nu am reușit să sar. Fug și eu din urma lui și mă țin cu o mână.

Noroc măcar de acel curs de la universitate. Este despre producția cașcavalului și trebuia să fac practica la o cașcavalărie locală. Și eram atât de bucuroasă de această oportunitate. Dar nici asta nu va fi. Învățăm online să facem cașcaval. Noroc de Zoom. Ne întâlnim de 2 ori pe săptămână vreo 15 oameni în clasa virtuală, profa ne împarte în grupe și învățăm ce-i aia pasteurizare, termizare sau cum se face roquefort.

Anul acesta trebuia să fie a 8-a ediție a festivalului Mai Dulce. De la el au pornit toate festivalurile noastre K Lumea. Așa cum evenimentele cu mai mult de 50 de persoane nu sunt permise, l-am anulat. Chiar și de erau permise, oricum îl anulam. Deși l-am anunțat încă din ianuarie. Nici soarta la festivalul Ia Mania nu pare mai roz. Poate ajungem prin August măcar la Hodina să ne vedem.

Noroc de Patronii Klumea care ne susțin cu donații lunare pe www.patreon.com/klumea. Datorită contribuției lor, vom profita de această pauză Mai Dulce și vom oferi pe 30 și 31 mai, în loc de Mai Dulce în stradă, un Best of Mai Dulce: 20 de video cu rețete de deserturi tradiționale, oferite de cele mai fidele participante ale festivalului nostru.

Ce-am gătit eu în carantină? În primul rând s-au rărit vizitele la magazin. Așa că mâncarea dintemirice” e la ordinea zilei. Am gătit supe de linte și năut la oală, am făcut tăieței de casă și am dat-o uneori pe pizza de la magazin.

Vă dau aici rețeta omletei cu mere, care e preferata noastră pentru mic dejun. Aveți nevoie de câteva mere acrișoare. Le spălați bine și le tăiați felii mășcate. Căliți o ceapă mare tăiată felii subțiri, deasupra puneți merele și mai căliți-le puțin. Bateți bine câteva ouă cu lapte și sare. Turnați amestecul de-asupra la mere și adăugați niște brânză de oi sau cu mucegai, gen roquefort. Ornați cu ceapă verde, reduceți focul și gătiți omleta sub capac încă vreo 8 minute. 

Am dat-o cu mâncarea fermentată în carantină. De exemplu, am murat multă varză, pentru că merge bine în casă la noi. Am fermentat o salsa din ananas, ceapă tocată, usturoi, ardei grași tocați, morcov și condimente. A ieșit o chestie iute-acrișoară bune de pus peste carne, la niște colțunași. Am mai descoperit o sfeclă tare curioasă. Se numește Chioggia. Are un aspect deosebit. Și când mă apucasem să o tai pentru un borș cu sfeclă, am înțeles că această sfeclă e bună de altceva. Așa că am tăiat-o pai și am pus-o la murat cu oțet de mere bun.

Am făcut și o plăcintă nouă. Am numit-o Ceatrimisbojica” și m-am inspirat de la un atelier online, unde bucătăreasa foarte frumos împletea aluatul. Am făcut și eu un aluat sablé din ouă, unt, făină, sare, zahăr și puțină apă. Iar pentru umplutură am adunat ce-a rămas de la alte mîncări: niște fileu de miel tăiat cubulețe, ceapă, praz și ciuperci călite, o cutie de mazăre conservată și niște mozzarela. Am amestecat ingredientele și le-am aranjat în interiorul turtei pe care apoi am modelat-o exact ca în video pe care l-am văzut. Pe final, am uns cu aluatul cu un ou și l-am pus la copt. Ah, ce bunătate a ieșit. Ingredientele le puteți schimba în interior cum doriți, important e nimic să nu se piardă și să nu meargă la gunoi.

View this post on Instagram

I have no idea what exactly is this. It was just an experiment and it went incredibly well. I used my traditional pâte sablé and stuffed it with a mix of sautéed chopped onion, mushrooms, leeks, canned peas and lamb fillet from a previous dinner. Also I added some mozzarella to keep the ingredients together and some spices. After 30 min in the oven it was ready. Btw, take out the lamp and use some kale or spinach for a vegetarian version. For pâte sablé I used butter, egg yolks, salt, sugar, a little water and whole wheat flour. Please don’t ask me how much of each as I never respect any measures. Guys, it’s just amazing! Warm, hearty, fragranced. Perfectly mixed with a glass of orange wine made in Moldova, through the courtesy of @lesfillesduvigneron #eatlikemoldovans #moldova #discovermoldova #food #salad #recipe #foodstagram #homemade #homecooking #homecooked #meatlover #meat #pie #wineofmoldova #vinulmeu

A post shared by Eat Like Moldovans (@eatlikemoldovans) on

În rest, dacă tot stau acasă copiii, fetele mai mari ne-au înlocuit grădinița. Lecții online obligatorii nu au. Cât fetele ne ajută cu cei mici, noi putem lucra. Andrei încearcă din răsputeri să se concentreze pe Lumina, deși spune că nu poate crea în gălăgie. Facem împreună Internetu’ Grăiește. 

Urmăresc ce face pandemia aceasta din antreprenorii noștri locali și mi se rupe inima. Înțeleg cât de mult regretă majoritatea faptul că nu au luat în serios avantajele noilor tehnologii, nu și-au creat pagini web, nu și-au pus la punct comenzile online, livrarea de produse. Și deși în aproape 2 ani de când am lansat site-ul www.fromtheheart.shop, am încercat din răsputeri să convingem mulți producători locali să vină la noi pe platformă, majoritatea tot preferau magazinele fizice și atelierele pentru vânzări, iar online-ul li se părea o chestie atât de îndepărtată. Îmi pare rău că trec prin greutăți financiare micile noastre afaceri. Dar mă gândesc că poate această criza ne va ajuta să ne modernizăm. Noi pe www.fromtheheart.shop am avut o creștere impresionantă de vânzări în ultimele 2 luni și am susținut prin ele zeci de mici producători.

Mai am totuși un vis, să ajung vara asta acasă, în Moldova. Am o căsuță veche în Pohrebea, cumpărată anul trecut după Hodina. O căsuță fără wifi și televizor, dar cu acoperișul din oale, ferestrele din lemn și păsărele pe uși. I-am promis să o salvez. Și tare aș vrea singurică să cresc o mintă, un leuștean pe lângă casă.

Așa sunt timpurile. Nu-s cele mai rele timpuri. Ne învață multe.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social6 ore în urmă

Pandemia în Italia: „Cu toții a trebuit să învățăm o lecție”

Acuzată că a reacționat prea târziu, că a permis răspândirea virusului COVID-19 prin întreaga Europă, după cinci luni de luptă...

Divertisment6 ore în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Social11 ore în urmă

7 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 235 cazuri noi de infectare și opt decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EducațieO zi în urmă

Masterand pe Zoom. Cum am susținut teza pe timp de pandemie

Pe 11 martie 2020, în momentul în care în Republica Moldova era înregistrat deja cel de-al treilea caz de COVID-19,...

SocialO zi în urmă

Trei știri bune: Film în pod, chipsuri sănătoase și solidaritate împotriva virusului

Pe urmele lui Zaharia Cușnir Astăzi va avea loc premieră unui film în care regizorul Victor Galușca reconstruiește momentul în care au fost găsite legendarele negative...

SocialO zi în urmă

Un genocid sovietic nerecunoscut, discutat la Europa Liberă

S-au trezit în miezul nopţii, în trenuri pentru vite, fără cei dragi alături, fără nume, fără bunuri, îmbulziți cu alți...

SocialO zi în urmă

6 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 92 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

PoliticăO săptămână în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031