Connect with us
"
"

Economie

„Moldova Business Week”: Investitorii își doresc mai multă stabilitate politică

Publicat

pe

PE SCURT

„Moldova Business Week”, considerat cel mai important eveniment economic din Republica Moldova, consacrat mediului de afaceri, promovării exporturilor și atragerii investiții, și-a început astăzi lucrările la Chișinău. Timp de patru zile urmează să fie discutate principalele probleme cu care se confruntă mediul de afaceri și strategiile de dezvoltare a antreprenoriatului. La eveniment și-au anunțat prezența circa 1500 de antreprenori, investitori și finanțatori din Republica Moldova și de peste hotare.

În debutul evenimentului, oficialii de la Chișinău au declarat că își doresc o economie bazată pe cunoștințe, care oferă produse și servicii cu valoare adăugată ridicată și care valorifică capacitatea intelectuală a cetățenilor. În același timp, după acordarea votului de neîncredere Guvernului, investitorii declară că își doresc mai multă stabilitate politică, menționând că susțin promovarea reformelor în domeniul justiției și în domeniul luptei cu corupția.

PE LUNG

Directorul general al Agenției de Investiții, Rodica Verbeniuc, a declarat la lansarea evenimentului că „Moldova Business Week” transmite un mesaj pentru mediul de afaceri că Moldova este o destinație importantă pentru business.

Platforma din acest an aduce în prim plan potențialul investițional neeexplorat al sectoarelor de nișă – al industriei și al producției TV, precum și cel al industriei agroalimentare ecologice și regenerabile. Rodica Verbeniuc a menționat că indiferent de situația politică actuală sensibilă, Moldova își manifestă angajamentul de a continua politica economică deschisă, de a-și îmbunătăți eforturile de integrare regională, de a deveni o piață mai atractivă și mai competitivă.

„Pentru toate guvernele – cele anterioare, actuale și cele viitoare – atragerea de investiții de calitate se află pe lista priorităților din agenda strategică a țării. Din această perspectivă, a 6-a ediție a Moldovei Business Week este un simbol al continuității, un mesaj către lumea afacerilor că Moldova este o destinație emergentă, competitivă și relevantă pentru investiții și comerț”.

„Forumul de afaceri „Moldova Business Week” este un eveniment important, care reunește investitori din întreaga lume, care pot afla mai multe despre potențialul țării noastre. Îmi doresc să dezvoltăm o economie bazată pe cunoștințe, care oferă produse și servicii cu valoare adăugată ridicată, o economie care valorifică capacitatea intelectuală a cetățenilor, o economie cu un mediu de afaceri favorabil investitorilor”, a declarat Vadim Brînzan ministrul în exercițiu al Economiei și Infrastructurii în debutul evenimentului.

Astfel, Vadim Brînzan a spus că, în prezent, dar și pe viitor este important ca autoritățile de la Chișinău să se asigure că drepturile investitorilor sunt protejate, printr-o reformă juridică corectă. „Să ne asigurăm că există un set de reguli care nu se schimbă, astfel încât investitorii să creeze afaceri prospere în Republica Moldova”, a menționat Vadim Brînzan.

EBA: evoluțiile politice pot deteriora mediul de afaceri și de investiții și descuraja investitorii UE de a intra pe piața moldovenească

Directorul executiv al Asociației Businessului European( EBA), Mariana Rufa, prezentă la eveniment a declarat presei că EBA nu face politică, dar membrii asociației sunt companii internaționale și locale care își doresc o stabilitate politică, continuarea reformelor lansate și ca acest mediul de afaceri care este în ascendență pozitivă să fie dezvoltat.

„Reforma justiției și reducerea corupției este prerogativa nr.1 pentru orice investitor. Indiferent de ce guvernarea va fi în Moldova, aceasta prioritate trebuie preluată cu sfințenie pentru altfel vom rata ocazii de a atrage și de a crea stimulente pentru a investi în RM”, a menționat ea.

Totodată, Mariana Rufa a menționat că investitorii contează pe un dialog politic la Chișinău. Potrivit ei, investitorii locali și străini se află în spatele creșterii și dezvoltării economice a țării, iar în caz de instabilitate politică nouă și de durată, „apetitul” pentru investiții poate fi redirecționat către alte piețe.

Peter Michalko: UE va continua să ofere asistență R. Moldova doar dacă vor fi implementate reforme adevărate

Șeful Delegației UE la Chișinău Peter Michalko în discursul din debutul evenimentului a menționat că deja de 5 ani, relația dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a trecut la un alt nivel, grație Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb. UE și-a consolidat poziția de partener comercial principal al Republicii Moldova: 2/3 din exporturile moldovenești pleacă în UE, iar 80% din investiții provin din UE. Acordul de Asociere UE-RM oferă oportunități semnificative pentru creșterea exporturilor și îmbunătățirea calității produselor. Acest lucru este posibil, însă, doar dacă reformele ce țin de domeniul economic și comercial, prevăzute în Acord, vor fi complementate de cele guvernamentale.

„UE va continua, ca și anterior, să solicite autorităților să întreprindă reforme cu privirea la îmbunătățirea mediului de afaceri, dar și privind reforma justiției. Salutăm eforturile recente ale guvernului în demonopolizarea unor sectoare economice, lupta cu corupția și sperăm că ele vor fi continuate. Aceste reforme pot oferi RM perspectivă și prosperitate.”

Totodată, oficialul european a declarat presei că este important ca investitorii să simtă efectele reformei din justiție.

Noi suntem îngrijorați că a fost demis Guvernul care a început aceste reforme, vom cere de la orice guvern să continue aceste reforme. Este important ca investitorii să simtă că justiția și reformele se îmbunătățesc, că justiția este imparțială și că Moldova va putea să parcurgă același drum pe care le-au parcurs țările Europei centrale și care au atras prosperitate, iar nivelul de trai al oamenilor s-a îmbunătățit”.

El a mai spus că corupția este răul fundamental care trage țara și societatea jos și nu dă posibilitatea de a se dezvolta. Reformele economiei și afacerilor, potrivit lui Mikhalko, ar trebui să însoțească reformele guvernamentale care să garanteze egalitatea tuturor în fața legii și imparțialitatea instituțiilor statului.

Ce urmează

Agenda „Moldova Business Week” din acest an  include sesiuni cu peste 160 de speakeri, dintre care peste 41 de experți internaționali, nume notorii, din 15 țări vor discuta despre oportunitățile și provocările sectoarelor strategice și a celor de nișă, care generează valoare adăugată înaltă.

Evenimentul înregistrează participanți  și delegații din 24 de țări, printre care – România, Italia, Germania, Israel, Rusia, China, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Polonia, Bulgaria, Franța, Olanda, India, Canada, SUA, Iordania, Ungaria și, bineînțeles, Republica Moldova.

Datele BNM arată că anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Investițiilor din UE le revin 84,5 %, în timp ce investițiilor din CSI – 6%.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Economie

Cum un oraș din Estonia transformă casele de tip „hruşciovka” în „smartovka”

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Cu o arhitectură standard simplă, de culoare gri, cu elementele de construcție pre-fabricate și ca un simbol omniprezent al orașului post-socialist, blocurile de patru-cinci etaje împânzesc orașele ce se întind din Slovacia până în Tadjikistan. Sunt clădirile construite pe timpul lui Nikita Hrușciov sau așa-zisele „hrușciovci” , structuri construite rapid, cu costuri reduse, concepute ca locuințe postbelice și care urmau să fie înlocuite peste 25 de ani. Nu a fost să fie și astăzi milioane de oameni mai locuiesc în ele. 

Orașul Tartu din Estonia, unde mai sunt circa 50 de astfel de blocuri, și-a propus să le reinventeze și să le transforme în clădiri de generație.nouă. Astfel, „hrușciovcile” se vor transforma în „smartovki”. 

PE LUNG

Odată construite cu miile – și numite „hrușciovki” în cinstea liderului sovietic Nikita Hrușciov – clădirile au apărut din cauza crizei de locuințe după cel de-al Doilea Război Mondial. Construcțiile erau planificate pentru o perioadă de 25 de ani, după care urmau să fie înlocuite. Dar, după expirarea celor 25 de ani, marele stat sovietic – obosit de ani de stagnare – nu a intervenit pentru a oferi locuințe alternative. Multe dintre clădiri au mai mult decât dublată durata de viață prevăzută inițial, dar sunt în continuare locuințe pentru milioane de oameni din întregul bloc estic.

Deși sunt poziționate, de obicei, în centrul orașelor și au mai mult spațiu verde în preajmă, susținătorii hrușciovcilor nu pot nega că aceste clădiri pur și simplu nu mai sunt potrivite pentru trai. Zeci de mii de clădiri sunt distruse de sistemele de aerisire care nu funcționează, de canalizarea deteriorată, locuințele necesitând mai multă energie pentru încălzire și, respectiv, mai mulți bani pentru întreținere. Unele regiuni au recurs la planul inițial sovietic de demolare a blocurilor și construirea de noi case în locul acestora. Oficialii Moscovei au anunțat în 2017 că vor demola 8 000 de hrușciovci, planurile însă au stârnit o reacție acerbă a locuitorilor acestor clădiri.

În loc să le demoleze, le dau a doua viață

În țări precum Bulgaria și România, banii acordați de Uniunea Europeană sunt folosiți pentru a recondiționa aceste clădiri și a le face mai eficiente din punct de vedere energetic. Dar unii vor să meargă mai departe. Ce se întâmplă dacă banii pentru renovare ar putea fi folosiți nu doar pentru a aduce clădirile construite pe vremea lui Hrușciov la standarde moderne, ci pentru a le transforma în case inteligente de generație viitoare? SmartEnCity este un proiect finanțat de UE care încearcă să creeze orașe ecologice în Danemarca. Pe lângă lucrul la proiecte din Spania și Danemarca, proiectul se concentrează și asupra orașului Tartu din Estonia pentru a transforma „hrușciovcile” în „smartovki”.

Ce presupune proiectul „Smartovka”

În multe privințe, Tartu este un oraș tipic regional: a suferit din cauza bombardamentelor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar clădirile au fost construite în spațiile rămase goale. „Hrusciovcile sunt situate în diferite părți ale orașului Tartu și, din fericire, nu creează o zonă foarte distinctă, deși majoritatea clădirilor, 47 la număr, sunt situate în sectorul central”, spune Raimond Tamm, care conduce proiectul Tartu. „În funcție de locație, clădirile pot fi alături cu clădiri din lemn cu două până la trei etaje, o biserică gotică din secolul al XIV-lea sau cu un bloc proaspăt construit”.

La fel ca și în Moscova, sondajele arată că locatarii din aceste clădiri susțin reconstrucția caselor, și nu demolarea acestora. De regulă, oamenii sunt mulțumiți de locația și dimensiunea clădirilor, dar suferă de lipsa locurilor de parcare, sunt nemulțumiți de sistemul de încălzire învechit și de sistemul de aerisire slab.

17 clădiri din apropierea centrului orașului au fost selectate pentru proiectul-pilot de renovare, care este conceput ca unul de reducere a risipei de energie din blocuri.

Pereții exteriori vor fi căptușiți cu panouri, ferestrele vor fi înlocuite cu geamuri triple, iar ușile frontale și acoperișurile vor fi înlocuite sau remodelate pentru a reduce pierderile de căldură. Va fi instalat un nou sistem de aerisire, precum și panouri solare, dar și sisteme de răcire.

„Până acum, performanța energetică a clădirilor alese pentru proiectul – pilot este mai slabă decât media din Estonia ”, spune Tamm. „Acest lucru era cauzat de pereții exteriori care nu rețin căldura,  sunt de o calitate proastă și au fost construiți folosind materiale necalitative. De fapt, în aceste clădiri consumul de căldură este cu aproximativ 100% mai mare în comparație cu clădirile moderne”.

Aceste considerente nu vizează doar promovarea unui stil de viață mai ecologic. Izolarea slabă înseamnă temperaturi și niveluri de umiditate fluctuante, ceea ce înseamnă că în apartamente pot apărea mucegai (și problemele de sănătate care pot veni cu aceasta). Poate însemna, de asemenea, economii importante pentru locatari. „După reamenajare, proprietarul unui apartament de 50m2 poate să economisească în jur de 350 de euro pentru încălzire”, spune Tamm.

Dar în Tartu, echipele speră că sistemele de locuințe inteligente îi vor ajuta pe locuitori să conștientizeze propriile acțiuni, pentru a inspira un sentiment de control și responsabilitate pentru schimbările care au avut loc în casele lor. „Sperăm că locuitorii vor analiza rezultatele contorului inteligent, vor reduce consumul inutil, vor reduce impactul asupra mediului și, de asemenea, vor economisi bani la sfârșitul zilei”, spune Tamm.

Potrivit lui, în cadrul acestui program  echipa de proiect speră să ofere fiecărui apartament și un sistem inteligent pentru locuințe, care să le permită proprietarilor să monitorizeze, să măsoare și să controleze diferite aspecte ale casei lor. În multe priviințe, aceasta nu este o tehnologie nouă: multe companii de utilități încurajează acum clienții să folosească contoarele inteligente în casele lor.

De asemenea, în proiect au fost antrenați și artiști internaționali, fiecare asociație locativă având posibilitatea de a alege un pictor cu care ar putea lucra pentru a crea un desen mural unic pentru fațada clădirilor.

„Inițial, când proiectul și obiectivele sale au fost prezentate publicului, au existat destul de multe feedback-uri negative sau sceptice”, spune Tamm. „Proiectul părea prea scump și prea ambițios și multe dintre primele întâlniri au fost petrecute în discuții aprinse cu reprezentanții asociațiilor de locuințe”.

Grupul de lucru a pus la îndoială dacă va fi posibil să atragă numărul necesar de asociații de locuințe pentru a participa la proiect. De aceea se întrunește la fiecare două săptămâni pentru a planifica evenimente, întâlniri, consultări și traininguri și a colecta feedback cu privire la proiect. De la bun început, organizatorii au descris implicarea cetățenilor drept „o parte foarte importantă a succesului programului”. „Crearea unui sentiment de comunitate este importantă”, spune Tamm. „De-a lungul anilor, atât echipa de proiect, cât și asociațiile de locuințe care s-au alăturat proiectului s-au cunoscut foarte bine. Acest lucru a creat un sentiment de comunitate în zonă: vecinii au devenit prieteni ”.

Clădirile reconstruite – modele pentru alte asociații de locuințe

Deși activitatea în Tartu este încă departe de a fi terminată, echipa SmartEnCity speră ca programul lor să poată fi derulat în sute de alte și orașe europene. SmartEnCity a dezvoltat o rețea în peste 40 de orașe, care prezintă informații despre acest proiect. Există speranța că clădirile reconstruite pot acționa ca modele și exemple pentru alte asociații de locuințe, care ar putea să soluționeze anumite probleme.

Totuși, Tartu are avantaje pe care pot să nu le aibă alte orașele regionale similare. Echipa a constatat rapid că procesul de luare a deciziilor politice pentru dezvoltarea clădirilor este mult mai rapid în Estonia decât în alte părți din Europa. Infrastructură digitală a asigurat țara cu lucrători calificați, precum și a pregătit-o pentru o mentalitate mai inovatoare. Dar Tamm subliniază că și aici trebuie să fie depășite bariere. „Principalele noastre provocări aici, în Tartu, sunt destul de des legate de problemele de finanțare, atât din partea sectorului public, cât și din partea celui privat. „Potențialul nostru de investiții este destul de limitat în comparație cu orașele mari și țările din Europa de Vest ”, spune el.

Aspectele legate de dreptul de proprietate constituie de asemenea o problemă, întrucât cea mai mare parte a apartamentelor au proprietari privați. Acest lucru face ca reparația să fie mai complicată decât în alte țări, unde un bloc de locuințe are unul sau doi gestionari mari.

Dar Tamm insistă că depășirea acestor obstacole a fost mai mult decât justificată, având în vedere impactul proiectului asupra comunității. Alături de creșterea gradului de informare despre performanța energetică a clădirilor, schema a oferit energie orașului ca să participe la alte proiecte ale programului SmartEnCity: de exemplu, lansarea unui sistem de partajare a bicicletelor din oraș sau crearea unor puncte de încărcare pentru mașinile electrice.

„Clădirile fac cartierul mai frumos”, spune Tamm. „Vedem mai mulți oameni care știu despre program și despre pașii pe care vrem să îi facem: proiecte care îi vor determina pe oameni să acționeze într-un mod mai eficient și mai durabil din punct de vedere energetic. A avut un impact puternic asupra mediului nostru din oraș, care îi vizează pe fiecare dintre cei care trăiesc în oraș. Putem deja vedea că se întâmplă”.

Sursa: calvertjournal.com

Citește mai departe

Economie

Londra / Chicu a vrut bani, a primit promisiuni. Câți bani a obținut, în schimb, Ucraina de la BERD

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Primul forum investițional, dedicat statelor Parteneriatului Estic, organizat în premieră, la Londra, de Banca Europeană pentru Construcții și Dezvoltare cu prilejul aniversării a 10 ani a inițiativei PaE, a reunit șefi de state și guverne din Azerbaidjan, Armenia, Georgia, Ucraina, Belarus și Moldova, reprezentanți de nivel înalt ai UE și BEI, precum și investitori internaționali. BERD a declarat că reuniunea a fost organizată pentru a identifica noi oportunități de investiție în proiecte naționale majore, a crește interesul investitorilor față de țările din regiune, dar și de a impulsiona cooperarea comercială între statele membre.

La Londra, trei state – Ucraina, Belarus și Azerbaidjan – au semnat noi acorduri cu BERD, primele două obținând credite substanțiale. Armenia a ieșit în evidență cu propunerea de a organiza, în premieră, în 2021 reuniunea anuală BERD la Erevan. Moldova și Georgia, țări care probabil sunt cel mai pronunțat afectate de instabilitate politică, s-au ales cu promisiuni.

PE LUNG

Ucraina

La Londra, premierul Oleksii Goncearuk a semnat două documente ce prevăd alocarea a 900 milioane de euro pentru reconstrucția și construcția drumurilor.

450 milioane euro vor fi alocate Ucrainei de Banca Europeană de Investiții. Alte 450 milioane euro vor fi alocate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Banii vor fi utilizați pentru reconstrucția autostrăzii M05 Kiev-Odessa, în regiunile Cherkasî, Kirovograd, Nikolaev și Odessa, precum și construcția secțiunii de nord a șoselei de ocolire a orașului Lvov.

„Am semnat două documente în valoare totală de 900 de milioane euro, care vor viza reconstrucția și construcția drumurilor. Este vorba despre 340 de kilometri în cinci regiuni. Peste trei ani, ruta Kiev-Odessa va deveni prima autostradă la nivel european în întregime. Ruta Kiev-Odessa face legătura între capitala și porturile ucrainene din Marea Neagră”, a declarat la întoarcere Oleksii Goncearuk.

BERD este cel mai mare investitor financiar internațional din Ucraina. De la începutul operațiunilor sale în țară în 1993, banca și-a asumat un angajament de peste 14,5 miliarde euro prin 450 de proiecte.

Republica Belarus

În urma reuniunii de la Londra, BERD a anunțat că a alocat un credit în valoare de 26,8 milioane euro pentru reparația și reconstrucția instalațiilor de tratare a apelor uzate în 7 municipalități din Belarus. În urma acestui proiect, peste 300 000 de locuitori din Belarus vor beneficia de acces îmbunătățit la servicii.

În plus, Fondul de Sprijin pentru Parteneriatul pentru Mediu de Nord (NDEP) va oferi o subvenție de 1,5 milioane de euro pentru un subproiect de la stația Baranovici. Alte șase subproiecte vor primi o subvenție de investiții de 4,3 milioane euro de la Parteneriatul pentru Eficiența Energetică și Mediul din Europa de Est (E5P), la care Uniunea Europeană (UE) este cel mai mare contribuitor.

Investițiile vor genera beneficii pentru mediu pentru Belarus: o reducere a emisiilor de CO2 cu 38100 de tone pe an, precum și o reducere a altor emisii, inclusiv azot, fosfor și altele.

Tot la Londra, a fost semnat un acord, în urma căruia Banca Europeană de Investiții va oferi Belarusbank o linie de credit în valoare de 85 de milioane euro pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Împrumutul a fost alocat pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii (cu un numărul angajaților de până la 250 de persoane și cota statului de 25%).

De la începutul operațiunilor sale în Belarus în 1992, BERD a investit aproape 2,7 miliarde de euro în 119 proiecte în diverse sectoare ale economiei țării.

Azerbaidjan

La Londra, Azerbaidjanul s-a alăturat comunității țărilor donatoare ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Acordul corespunzător a fost semnat de președintele BERD, Suma Chakrabarti și de premierul azer Ali Asadov.

Astfel, Baku a alocat 2 milioane dolari pentru implementarea proiectelor BERD în diferite sectoare ale economiei. Subvenția de 2 milioane de dolari din partea Ministerului Economiei va oferi sprijin proiectelor BERD din diverse sectoare pentru a ajuta la diversificarea economiei, încurajarea dezvoltării afacerilor private, extinderea oportunităților inovatoare și creșterea potențialului de export.

Azerbaidjanul a devenit, de asemenea, membru al Parteneriatul Europei de Est în domeniul eficienței energetice și ecologiei (E5P), alocând în acest sens alte 2 milioane de dolari. E5P este un fond multilateral cu un capital de 206 milioane de euro. A fost creat pentru a stimula investițiile în eficiența energetică în țările Parteneriatului estic.

Prima contribuție a Azerbaidjanului la Е5Р în valoare de două milioane de dolari  îi va oferi oportunitatea, împreună cu țări precum Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia și Belarus, cu care Е5Р cooperează de a primi finanțare de subvenții pentru proiecte în domeniul eficienței energetice și protecției mediului în infrastructura urbană.

Până în prezent, BERD a alocat 3,3 miliarde de euro pentru 168 de proiecte în Azerbaidjan.

Armenia

La Londra, Armenia nu a semnat acorduri cu BERD.

Totuși, președintele armean, Armen Sargsyan, i-a confirmat președintelui Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare Suma Chakrabarti disponibilitatea țării sale de a găzdui reuniunea anuală a BERD în 2021. Propunerea a fost lansată încă în luna mai a acestui an.

El a spus că Armenia are toată infrastructura necesară pentru organizarea reuniunii anuale a BERD la cel mai înalt nivel. Deocamdată, nu se știe dacă BERD va da curs acestei invitații, însă președintele BERD a considerat interesant conceptul prezentat de președintele Sargsyan drept „o țară mică, o națiune globală”.

Până în prezent, BERD a alocat 1,3 miliarde de euro pentru 178 de proiecte în Armenia.

Republica Moldova

După revenirea de la Moscova, când a anunțat că Rusia este gata ofere Republicii Moldova o linie de credit în valoare de 500 milioane de dolari, premierul Ion Chicu a anunțat că va merge la Londra, unde va „încerca să obțină bani pentru proiecte de infrastructură”. Astfel la Londra, premierul s-a întâlnit cu președintele BERD Suma Chakrabarti, unde a propus inițierea negocierilor semnării unui nou acord de finanțare pentru continuarea implementării Programului în sectorul drumurilor, din anul 2022.

Totodată, Ion Chicu a solicitat sprijinul pentru asistența tehnică în implementarea procesului de restructurare a întreprinderii „Calea Ferată din Moldova”.

„Contăm pe sprijinul continuu al BERD, în calitate de unul din principalii parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova, pentru implementarea proiectelor menite să ridice standardele de viață în Republica Moldova, prin implementarea acestora în diverse domenii, precum securitatea energetică, dezvoltarea sectorului privat și a celui bancar, dar și implementarea sistemului electronic de achiziții publice”, a spus Ion Chicu.

Potrivit unui comunicat, BERD a promis că va continua „să investească în proiectele majore menite să crească standardele de viață a cetățenilor Republicii Moldova”.

Până în prezent, BERD a alocat 1,29 miliarde de euro pentru 128 de proiecte în Republica Moldova.

Georgia

Georgia a fost prezentată la acest forum de vice-prim-ministra Maya Tskitishvili, care a declarat din start că scopul său la summit investițional al Statelor PaE este de a prezenta oportunități de investiție în proiecte majore din țara sa. De altfel, din cele șase țări ale Parteneriatului Estic, BERD a implementat cele mai multe proiecte (aproape 200) anume în Georgia. Pe lângă întâlnirea cu oficialii BERD, în cadrul cărora au fost discutate posibilitățile de extindere a cooperării, Maya Tskitishvili a fost invitată să vorbească la emisiunea „Bloomberg Daybreak: Europe”, în cadrul căreia a vorbit despre oportunitățile comerciale ale țării, acordul de asociere cu UE și protestele din țară.

Până în prezent, BERD a alocat 3,4 miliarde de euro pentru 198 de proiecte în Georgia.

BERD este cel mai mare investitor instituțional din regiunea Parteneriatului Estic, angajându-se să sprijine dezvoltarea sectorului privat și să îmbunătățească climatul investițional. De la începutul operațiunilor, BERD a investit peste 26 de miliarde de euro în peste o mie de proiecte din cele șase țări.

Citește mai departe

Economie

1500 de antreprenori din țară și de peste hotare, așteptați la ediția din acest an a „Moldova Business Week”

Publicat

pe

De către

„Procesul de atragere a investițiilor și luare a deciziei este unul îndelungat și deloc simplu. Pentru ca un investitor de talie internațională să vină pe piața Republicii Moldova, este nevoie ca un șir întreg de pași să fie parcurși, iar investiția acestuia să fie securizată.  Agenția de Investiii asigură acoperirea a 4 etape din cele 7 ale procesului investițional și servește drept platformă multifuncțională. Printre instrumentele de promovare a ofertei de țară, utilizate de Agenție, se regăsesc forurile, misiunile de afaceri, ședințele tehnice și sesiunile de B2B. În context, “Moldova Business Week” este cea mai importantă rampă de comunicare, care acoperă toate sectoarele strategice și servește în multe cazuri drept factor decizional în lansarea unei afaceri în Republica Moldova. În urma organizării acestui eveniment în 2018, dar și drept rezultat al unui an de activitate a Agenției, 9 mari investitori au decis să se lanseze în țara noastră – reprezentanți ai mediului de afaceri din Germania, Spania, Ungaria, SUA, China, Italia și Cehia. Aceștia investesc în sectoare precum industria ușoară, agrifood, ITC, energetică, medicină și infrastructură de transport. Totodată, 4 companii localizate în Belgia, Portugalia, Japonia și Olanda sunt la etapa finală de pre-lansare, iar alte aproape 20 –  în proces de identificare a locației.  Astfel, avem mari așteptări și de la ediția din acest an.”, a declarat Rodica Verbeniuc, director general, Agenția de Investiții.

Prezentarea a avut loc în contextul desfășurăriii, în perioada 13-16 noiembrie, la Chișinău, a celei de-a VI-a ediții a „Moldova Business Week” – cel mai important eveniment de business din Republica Moldova.

La eveniment sunt așteptați peste 1500 de antreprenori, investitori, importatori și finanțatori. Agenda „Moldova Business Week” din acest an, va include sesiuni cu peste 160 de speakeri, dintre care peste 41 de experți internaționali, nume notorii, din 15 țări vor discuta despre oportunitățile și provocările sectoarelor strategice și a celor de nișă, care generează valoare adăugată înaltă.

Alături de tradiționalele paneluri de discuții, dedicate industriei agroalimentare, turismului și sectorului TIC, „Moldova Business Week – 2019” va aduce în prim plan potențialul neexplorat al industriilor creative și al producției TV/cinematografice, precum și cel al industriei agroalimentare ecologice și al energiei regenerabile.

Potrivit Doinei Nistor, director al Proiectului de Competitivitate din Moldova, poziționarea Republicii Moldova ca locație premium, țară producătoare de mărfuri și servicii cu valoare adăugată înaltă, este foarte importantă în atragerea de investiții. „Suntem bucuroși că pe lângă industriile tradiționale, la ediția din acest an vom aborda și industriile cu potențial nevalorificat. Aici facem referire la sectorul IT, inteligența artificială și digital city. Pentru industria ușoară, vrem să țintim branduri premium, să dezvoltăm brandurile proprii, nu doar să creăm haine pentru mărci mass-market.”, a precizat Doina Nistor.

„Am susținut toate edițiile “Moldova Business Week” motivați de dorința de a contribui la valorificarea unei platforme, care pune față în față oamenii de afaceri din Moldova și din alte țări și care contribuie la dezvoltarea economiei naționale. Evenimentele precum MBW sunt foarte importante,  pentru că reușesc să unifice toate domeniile strategice care ar impulsiona dezvoltarea Republicii Moldova.”, a menționat Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie.

Evenimentul nu poate fi ratat nici de antreprenorii locali, care își propun să-și internaționalizeze business-ul, să cunoască noile tendințe în abordarea parteneriatelor externe, să identifice noi clienţi sau pieţe de desfacere. Accesul la conferință este liber pentru toți doritorii, în baza înregistrării prealabile obligatorii pe pagina oficială a evenimentului www.mbw.md (până pe 10 noiembrie 2019). Până în acest moment,  evenimentul înregistrează participanți  și delegații din 24 de țări, printre care – România, Italia, Germania, Israel, Rusia, China, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Polonia, Bulgaria, Franța, Olanda, India, Canada, SUA, Iordania, Ungaria și, bineînțeles, Republica Moldova.

Datele BNM arată că anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Investițiilor din UE le revin 84,5 %, în timp ce investițiilor din CSI – 6%.

Partenerii media ai „Moldova Business Week – 2019” sunt:

Presa scrisă și online: Agrobiznes.md, revista „Business class”, Diez.md, Infomarket.md, Locals.md, Madein.md, Moldova.org, Mold-street.com, Moldovainprogres.com, Moldova9.com, Monitorul.fisc.md, Mybusiness.md, Newsmaker.md, Noi.md, Point.md, Sputnik.md, Stiri.md, Tribuna.md, Unimedia.info, Экономическое обозрение «Logos Press».

Posturi TV: Agro TV Moldova, TV8, TVR Moldova;

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social7 ore în urmă

În închisoare, ca acasă. Cum funcționează un penitenciar cu securitate redusă din Norvegia

PE SCURT Rata de recidivă în Republica Moldova este peste 50%, ceea ce înseamnă că fiecare al doilea fost deținut...

Ecologie11 ore în urmă

Plasticul de unică folosință va fi interzis definitiv în UE. Ce urmează

PE SCURT Uniunea Europeană încearcă să lupte cu plasticul care sufocă planeta, în special oceanele. În acest sens, eurodeputații au...

Economie13 ore în urmă

Cum să calculezi ce impozite ți se rețin lunar? Explicăm

PE SCURT Sondajul S&P Global FinLit Survey arată că Republica Moldova ocupă locul 117 din 143 de statele lumii la...

SocialO zi în urmă

Moldova.org recomandă: DoR, BBC, Meduza, Dela0.ro

PE SCURT În fiecare weekend, echipa Moldova.org recomandă spre lectură articole publicate de instituții de jurnaliști pe care le urmărim...

DivertismentO zi în urmă

Rețeta săptămânii: Plăcinte la tigaie cu cartofi cruzi

PE SCURT Când nu dispui de timp ca să faci plăcintele la cuptor, nu ai prea multe ingrediente și vrei...

Cultură2 zile în urmă

10 cele mai bune filme din 2019

PE SCURT Decembrie este o lună în care se întocmesc bilanțuri și topuri pentru anul ce se termină, reflectând asupra...

Externe2 zile în urmă

Despre baza secretă din Alpi, legile controversate din Rusia și „Orașul perfect”. Cele mai interesante știri externe pe scurt

PE SCURT SUA vor să folosească tehnologiile de recunoaştere facială pentru a identifica toate persoanele care intră şi ies din...

Advertisement

Politică

Justiție5 zile în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

Politică6 zile în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

Cultură2 săptămâni în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

Politică2 săptămâni în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică3 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Politică3 săptămâni în urmă

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

PE SCURT După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031