Connect with us
"
"

Social

Ministerul Afacerilor Externe vine cu detalii, privind situația celor doi piloți moldoveni

Publicat

pe

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a venit cu noi detalii, privind situația celor doi piloți moldoveni Lionel Buruiană și Mihai Crihan.

Reprezentanții Ministerului susțin că au mers ieri, 15 februarie, la instituția medicală unde se aflau cei doi piloți.

„După mai multe ore de tratative cu agenții de securitate a unui ONG, oficialii moldoveni au obținut permisul de a discuta cu ei doar pentru 10 minute”, spun ei.

Totodată, Ministerul anunță că oficialii moldoveni au fost somați de agenții de pază și doar după mai multe ore de tratative cu conducerea ONG-ului respectiv, au obținut dreptul de a se vede cu conaționalii, respectând unele condiții înaintate nefondat, care contravin dreptului internațional și bunului simț – limitarea temelor de discuții. Un subiect interzis categoric a fost cel privind perioada de când conaționalii noștri se află în spitalul respectiv.

Semne mari te întrebare au trezit și verificările minuțioase făcute în privința identității persoanelor din delegația moldovenească, formată din reprezentanți ai MAEIE și diplomați acreditați din cadrul ambasadei Republicii Moldova în Federația Rusă. Lucru făcut de paznicii, care spuneau că execută aceste atribuții în numele unui ONG.

„Din cauza timpului extrem de scurt petrecut cu cei doi cetățeni moldoveni și a interzicerii abordării unor subiecte, delegația guvernamentală nu a avut posibilitatea să facă o evaluare detaliată a situației lor. Cadrul medical prezent în delegație, însă a putut constata că starea de sănătate a celor doi cetățeni permite transportarea lor imediată în Republica Moldova.

„În cadrul misiunii pe care delegația guvernamentală a avut-o la Moscova, finalizată cu această întâlnire de scurtă durată cu cei doi cetățeni moldoveni, constatăm o serie de situații care generează o îngrijorare profunda privind modul în care sunt deținuți și tratați conaționalii noștri, abordarea total netrasparentă și selectivă de colaborare a ONG-ului, care-i deține, cu reprezentanții diferitor instituții de stat din Republica Moldova. În special, ignorarea completă a adresărilor reprezentanților Guvernului, pe de o parte, și îndeplinirea tuturor doleanțelor privind accesul la cei doi piloți a unei persoane cu funcție publică dintr-o altă instituție de stat”, anunță MAEIE.

Toate cele constate de delegația guvernamentală vor fi puse la dispoziția instituțiilor de resort, care instrumentează cazul celor doi piloți, iar MAEIE, împreună cu alte instituții ale statului, va depune toate eforturile pentru ca cei doi cetățeni moldoveni să ajungă cât mai repede acasă, în condiții de deplina siguranță.

Amintim că, în noiembrie 2015, un elicopter de tip Mi-17, cu trei membri ai echipajului, toți moldoveni, transporta 18 militari afgani. La un moment dat, elicopterul a fost atacat. Piloții au fost nevoiți să aterizeze de urgență. Când au ajuns la sol unul dintre piloți a fost omorât de talibani, iar ceilalți doi au fost luați ostatici. Timp de doi ani, despre cei doi piloți răpiți în Afganistan nu s-a auzit nimic. Însă, recent, pe o rețea de socializare, au apărut primele imagini video în care bărbații descriu condițiile inumane în care sunt ținuți. Ei spun că de doi ani nu au mai văzut lumina zilei și implora să fie ajutați să ajungă acasă.

Mai multe detalii despre acest caz puteți citi aici.

Economie

Coronavirusul seacă industria vinului

Publicat

pe

PE SCURT

Până la pandemia de coronavirus, sectorul vitivinicol din Republica Moldova era în plină dezvoltare. În anul 2019, Moldova a exportat 15,67 milioane decalitri de vin, iar valoarea totală a exportului a depășit trei miliarde de lei. Cel mai mult vin moldovenesc a ajuns în China, România și Federația Rusă. 

În țara în care viticultura reprezintă 7% din totalul de exporturi și 3% din PIB-ul țării, pandemia de coronavirus a lovit dur în micii producători, dând peste cap și planurile marilor jucători din industrie.

Dar cum se descurcă alte țări la capitolul vin în pandemie? Ca să înțelegem asta, am tras cu ochiul la sectorul vitivinicol din Ungaria. La ei, chiar dacă sectorul HoReCa e în blocaj, vinăriile mici stau mai bine la vânzări decât vinificatorii noștri.

PE LUNG

Aproape cinci întreprinderi vinicole au fost nevoite să-și suspende temporar activitatea, întrucât angajații au fost infectați în număr mare cu COVID-19. 

Pe 25 aprilie, satele Etulia și Cișmichioi din raionul Vulcănești au fost plasate în carantină, după ce patru locuitori, angajați la Vinăria Etulia, parte a grupului de vinării Bostavan, au fost depistați pozitiv la COVID-19. După asta, s-a decis testarea tuturor angajaților și rudelor angajaților la COVID-19 – 174 de persoane, dintre care 77 erau infectate.

Enlarge

IMG_6349
Foto: Wine of Moldova

„Produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate

83% din vinul produs anul trecut în Republica Moldova a fost exportat. Datele pentru luna martie arată că exporturile au scăzut cu 9% după volum și cu 11% în ce privește valoarea, față de aceeași perioadă a anului 2019. 

Potrivit estimărilor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV) în acest an exportul produselor vitivinicole poate scădea cu 30% sau chiar 50% comparativ cu 2019. 

Șefa Serviciului politici și reglementări în domeniul produselor sectorul vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii, Liliana Dascaliuc, spune că în primele trei luni ale anului 2020 exportul s-a redus cu 20%, însă datele sunt preliminare. Viticultura va fi afectată așa cum o să fie afectată toată agricultura. Și nu doar agricultura, dar toată industria. Vinul, produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate”, comentează specialista.

Zero venituri

Vlada Vutcarău este co-fondatoare a vinăriei urbane ATU, o afacere de familie, care produce până la 40 de mii de sticle pe an. Pandemia de coronavirus și starea de urgență a redus vânzările în proporție de 90%, iar turismul înregistrează zero venituri. Vorbim de foarte mari pierderi. Noi continuăm să producem, dar încasările vin din vânzări și nu din producere”, explică Vlada.

Enlarge

foto-ATU-winery-facebook
Foto: Facebook/ ATU Winery

Totuși, un aspect pozitiv pe care-l vede tânăra este că business-ul s-a mutat online și „că ne-am întors cu fața spre producătorul local. Cumpărând de pe piața locală, investim în oamenii noștri și banii rămân aici pe loc, în țară”.  

88% dintre companiile din Republica Moldova sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii, spune un studiu al Camerei de Comerț Americane.  

Așa că, autoritățile au creat niște măsuri de susținere a agenților economici, inclusiv a vinăriilor. Printre acestea se numără reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HoReCa. 

Co-fondatoarea vinăriei ATU, Vlada Vutcarău, spune că măsurile statului de a-i susține, nu-i prea ajută pe ei.

„Noi nu primim vizitatori, respectiv nu generăm TVA. Scutirea asta, acum, nu ne dă nimic, pentru că noi oricum încasări nu avem, nu avem din ce economisi acele 5% ca să le distribuim la salarii.”

Ea mai crede că măsurile anunțate de autorități „sunt jocuri politice și statul se eschivează să-și asume o răspundere. Poate nu își permite financiar”.

O problemă nu vine niciodată de una singură, crede co-fondatoarea vinăriei. Seceta din anul acesta o îngrijorează la fel de mult. „Vom vedea la toamnă ce o să culegem, pentru că acolo va fi criza și mai mare.”

Enlarge

vinurile-ATU-foto-facebook-ATU-winery
Foto: Facebook/ ATU Winery

Porumb în loc de struguri

Pe 10 aprilie, Comisia pentru Situații Excepționale a emis Dispoziția Nr. 16. Unul dintre puncte reglementează mecanismul de subvenție a agenților economici. Întreprinderile care şi-au sistat total sau parţial activitatea vor ar urma o subvenţie în mărimea sumei achitate a impozitului pe venit dar și alte contribuții sociale.

Directorul Combinatului de vinuri „Mileștii Mici”, Viorel Garaz, se întreabă dacă statul va avea resurse financiare ca să subvenționeze întreprinzătorii. „Atât timp cât agenții economici nu funcționează sau funcționează într-o măsură foarte redusă, contribuțiile lor la buget vor fi foarte mici. Dacă subvențiile nu vor fi achitate imediat, ulterior companiile se vor închide și nu vor mai avea nevoie de ele”, explică specialistul. 

Combinatul de vinuri „Mileștii Mici” a produs în 2019 aproape 1,2 milioane de sticle de vin, dintre care aproape 60% au fost exportate. În urma loviturii date de pandemie, compania a înregistrat o scădere de 60% din vânzări pe piața locală. Exporturile au scăzut cu 40%, iar de pe 8 martie, vinăria nu a fost vizitată de niciun turist.

„Planurile noastre pentru următorul an sau pentru următorii doi ani au fost date peste cap: de a extinde restaurantul, de a procura transport electric, de a sădi viță de vie, de a deschide o rețea de magazine. Banii au mers la achitări de chirie, salarii, dar și alte plăți.”

Și pentru că COVID-ul ne-a mâncat bugetul pentru vița-de-vie, semănăm 36 ha de porumb în loc de Fetească

Geplaatst door „Mileștii Mici” op Maandag 11 mei 2020

De asemenea, vinăria a fost nevoită să întrerupă contractele cu mai mulți angajați pensionari, numărul lucrătorilor s-a redus de la 206 la 142. „Nu avem posibilitatea să achităm pensionarilor șomajul tehnic, ei măcar au pensie, dar tinerii care nu au pensie și stau acasă cu copiii… Am decis să le achităm lor măcar ceva”, explică Viorel Garaz.

Galeriile subterane „Mileștii Mici” sunt situate la o adâncime de 85 m și au o lungime totală de 200 km. Ele adăpostesc aproape 2 milioane de sticle, motiv pentru care a ajuns în Cartea Recordurilor Guinness, drept cea mai mare colecție de vinuri din lume după numărul de sticle

Provocări de-a lungul timpului

Dar starea de urgență din Republica Moldova nu e prima lovitură asupra vinificatorilor. În 2006, Rusia a interzis importul de vinuri, întrucât nu ar fi făcut față normelor sanitare. Pe atunci, aproape 80% din totalul producției de vin era exportat în Rusia. Estimările au arătat că pierderile în urma embargoului au depășit 100 de milioane de dolari.

Apoi, în 2013, cu trei luni înainte de semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Rusia a instituit embargo asupra vinurilor moldovenești.

Criza lovește în toți, inclusiv în producătorii de vinuri. Un sector cu 150 mii de locuri de muncă, cu exporturi de 3…

Geplaatst door Andrei Cibotaru op Zondag 5 april 2020

Este o criză care ne afectează pe toți și trebuie să ne punem umărul, să consumăm un pic mai mult vin local. În spatele unei sticle de vin stă o industrie întreagă: stau viticultorii care au crescut strugurii, stau oamenii care lucrează la producție, vinificatorii, oamenii din laborator, stă o industrie a sticlei, industria ambalajului de carton, stau oameni care se ocupă de designul etichetelor și așa mai departe. Cumpărând o sticlă de vin, de fapt, se susține acest lanț pentru mai multe subsectoare”, a comentat autorul blogului finewine.md și expert în vinuri, Andrei Cibotaru.

Cum se descurcă Ungaria?

În timp ce consumul de alcool pe cap de locuitor a crescut în Ungaria în timpul pandemiei coronavirusului, măsurile restrictive care afectează sectorul ospitalității au pus vinăriile maghiare într-o situație financiară dificilă. Cu toate acestea, vinăriile mici, de familie, care de obicei își vând produsele direct clienților din beciurile lor, au reușit să-și crească veniturile.

Guvernul maghiar a anunțat stare de urgență la jumătatea lunii martie și la scurt timp au fost impuse restricții la programul de lucru al magazinelor mici și al unităților de catering. Cu toate acestea, mulți proprietari au ales să își suspende complet activitatea, ceea ce a afectat indirect mulți furnizori, cum ar fi comercianții de alimente și băuturi. Acest lucru a avut un impact și asupra vinăriilor, care joacă, adesea, un dublu rol, deoarece operează săli de degustare, pe lângă vânzarea produselor pe piață. Astfel, acestea au fost lovite de criză de două ori.

Organizația profesională care-i reprezintă pe vinificatori și pe viticultori, Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT), a reacționat rapid la situație: într-o săptămână, a inițiat o campanie online și un serviciu numit „Palackposta2020”, care în traducere înseamnă „sticlă prin poștă”. Consiliul a încurajat vinăriile să se înregistreze în mod voluntar pe această platformă care permitea cumpărăturile online și livrarea la domiciliu. Pentru vinificatori, a fost cumva dificil să utilizeze platforma și chiar din primele momente părerile au fost împărțite. Mulți au considerat această mișcare un spectacol, în timp ce alții au considerat că este o lovitură pentru comercianți. Alții cred că nu există o publicitate mai proastă pentru vinul maghiar în această situație de criză.

Compania Pannon Borbolt și-a început activitatea cu comercializarea de vin online, dar în ultimii ani, aproape 80% din veniturile sale provin din intermedierea relațiilor dintre unitățile de catering și vinării. Odată cu sistarea temporară a serviciului de catering, restul de 20 la sută din activități se pare că au reușit să salveze compania, care a început să se concentreze din nou pe vânzarea de vinuri online.

„Vindem pachete, ceea ce înseamnă că consumatorii pot alege între ofertele mai multor crame. În plus, infrastructura noastră logistică a fost deja dezvoltată, astfel încât prețurile noastre sunt mult mai prietenoase”, a declarat Dusán Filákovity, administratorul companiei. Nu consideră că inițiativa PalackPosta este o concurentă, a adăugat el.

Criza nu afectează în mod egal fiecare vinificator, afirmă József Schunk, viticultor și președintele Regiunii viticole Pécs și membru al Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT). Vinăriile mici care și-au vândut produsele direct au reușit să-și crească vânzările. Totuși, veniturile din industria ospitalității (hoteluri, restaurante și cafenele) au ajuns practic la un blocaj, ceea ce afectează în mod natural vinăriile mai mari. O altă dificultate este că festivalurile și evenimentele mari, care au devenit surse de venit foarte importante și pentru vinăriile mai mici, au fost anulate. Pierderile de venituri și dezvoltarea stocurilor vor trebui remediate în acest sector, iar Consiliul le monitorizează pe ambele, a spus el. Promovarea vinului poate ajuta pe ambele fronturi.

Zoltán Győrffy, redactorul-șef al revistei de gastronomie și vin Pécsi Borozó, a trebuit să ia o decizie dificilă la jumătatea lunii martie. Revista este publicată în fiecare trimestru în ultimii zece ani, însă din cauza pandemiei, ediția de vară nu va fi tipărită. Agenții de publicitate și-au scos reclamele, iar piața de vinuri, de care depinde editorul, s-a oprit.

„Anul acesta, care promitea că să fie cu multe evenimente, s-a schimbat într-o clipă”, a spus jurnalistul. El și echipa sa au mutat degustările de vin online. Acum, au degustări tematice pe Zoom în fiecare săptămână, iar prezența online a revistei a crescut. Deși, evident, aceste soluții nu sunt perfecte, este încă prea devreme pentru a spune cum pandemia va schimba piața de vinuri și modul în care funcționa aceasta până acum.


Acest articol face parte din proiectul media crossbroder „Off the beaten track” lansat de n-ostHlidaci PesSzabadpecsKrytyka Polityczna și Moldova.org. Proiectul este finanțat de fondul internațional Visegrad.
Citește mai departe

Sănătate

20 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: Încă un medic a decedat. Cifra lucrătorilor medicali, victime ale coronavirusului, ajunge la 12

Publicat

pe

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

+213 cazuri noi de COVID-19

Astăzi au fost confirmate 213 cazuri noi de infectare cu COVID-19.

Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 6 553 cazuri.

Din numărul total de cazuri din această zi, 33 sunt lucrători medicali: medici – 3, asistenți medicali – 22, personal auxiliar – 8.

În cadrul briefing-ului de presă, secretarul de stat, Constantin Rîmiș a informat despre înregistrarea unui focar de infecție, în cadrul secției de chirurgie și terapie intensivă din cadrul Spitalului raional Strășeni, unde s-au înregistrat 12 cazuri de infecție în rândul lucrătorilor medicali. Urmează Comisia de sănătate publică la nivel de raion să ia decizii privind măsurile care vor fi întreprinse.

Totodată, au fost prezentate informații actualizate privind focarul înregistrat la Centrul de plasament temporar pentru persoane cu dizabilități mintale Bădiceni, în cadrul căruia au fost înregistrați 115 beneficiari confirmați pozitivi la COVID-19, dintre care 38 sunt spitalizați. La fel, 37 angajați sunt infectați cu noul Coronavirus, dintre care 36 se află la tratament la domiciliu, iar 1 persoană este spitalizată.

De asemenea, au fost înregistrate încă trei decese pe parcursul zilei:

Deces 226: Bărbat de 68 ani, din Ștefan Vodă. Internat la data de 14 mai, la Insitutul de Medicină Urgentă. Comorbidități: infarct miocardic vechi, diabet zaharat tip II, insuficiență renală.

Deces 227: Femeie de 77 ani, din mun. Chișinău. Internată la data de 12 mai, la Institutul de Medicină Urgentă. Comorbidități: accedent vascular cerebral ischemic.

Deces 228: Femeie de de 62 ani, din Strășeni. Internată în stare gravă, la data de 12 mai, la Spitalul Clinic de Psihiatrie. Comorbidități: insuficiență poliorganică decompensată cardiacă, cerebrală și renală.

A mai decedat un medic

COVID-19 a mai răpus un medic. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale anunță decesul șefului filialei din satul Sculeni a Spitalului raional Ungheni, Gheorghe Popa.

La data de 10 mai curent, Gheorghe Popa a fost transferat de la spitalul raional Ungheni, în cadrul Spitalul Clinic Republican. În urma complicațiilor, acesta s-a stins din viață, la data de 20 mai (deces 225).

Este al 12-lea lucrător medical răpus de infecția COVID-19.

Protest al comercianților de la Piața Centrală

Un nou protest al comercianților. De data aceasta ei au ieșit în Piața Marii Adunări Naționale.

Enlarge

98104042_2664562030491226_781603886602387456_o
Foto: Facebook/ Ilian Cașu

Oamenii au protestat și la Piața Centrală când primarul Ion Ceban a prezentat în faa presei planul de modernizare a pieței.

Geplaatst door Verbițchi Ruslan op Dinsdag 19 mei 2020

Oamenii se plâng că își doresc să muncească, întrucât nu au resurse financiare.

Enlarge

98585412_2664562117157884_4045997400584617984_o
Foto: Facebook/ Ilian Cașu

Chiar dacă piețele din țară au fost redeschise, cele din Chișinău și Bălți au rămas închise până la 31 mai, prin Dispoziția nr. 11 a Comisiei Excepționale în Sănătate Publică. Totuși, piața de la Bălți a fost redeschisă.

Piata la Balti REDESCHISĂ! Felicitări baltenilor și echipei primarului Renato Usatii!

Geplaatst door Ilian Casu op Woensdag 20 mei 2020

România mai oferă ajutoare

Armata României va participa cu forţe, mijloace şi echipamente la două misiuni de asistenţă umanitară în Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii.

Misiunea de sprijin pentru Republica Moldova se derulează pe următoarele coordonate: constituirea la nivelul Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central Dr Carol Davila a unei echipe medicale formate din până la 12 medici şi asistenţi medicali, care se poate deplasa, la ordin, pentru o perioadă de două săptămâni în sprjinul activităţilor medicale dintr-un spital din Chişinău; sprijin pentru evacuarea militarilor moldoveni infectaţi cu COVID-19 din teatrele de operaţii din Balcani şi din Mali; punerea la dispoziţie a unei aeronave C 27 Spartan – în limita a trei ieşiri – pentru transport de materiale medicale, la solicitarea autorităţilor din Republica Moldova, din ţări ale UE sau Turcia la Chişinău, în limita a 20 de ore de zbor; asigurarea unei grupe de decontaminare a personalului, tehnicii şi terenului, la solicitare.

Centrul COVID-19 Chișinău nu își va sista activitatea

În contextul situației epidemiologice actuale și înregistrarea în continuare a unui număr însemnat de cazuri de infecție cu noul Coronavirus în Republica Moldova, Centrul COVID-19 Chișinău nu își va sista activitatea după ridicarea stării de urgență.

Atribuțiile de bază ale IMSP Centrul COVID–19 Chișinău sunt depistarea cazurilor de infecție cu noul Coronavirus, referirea ulterioară a pacienților cu COVID–19 către instituțiile medico-sanitare publice desemnate, precum și prestarea serviciilor medicale persoanelor cu statut de suspect/probabil/confirmat la infecția cu noul Coronavirus.

De la înființarea sa, în cadrul instituției medicale, au fost internați 1 816 pacienți cu suspecție la COVID-19, din municipiul Chișinău și din raioanele țării.

22 pacienți conectați la aparate de respirație asistată

În Republica Moldova sunt confirmate 6 340 de cazuri de infecție cu noul Coronavirus.

În ultimele 24 de ore, în cadrul Centrului COVID-19, au fost internați 46 pacienți cu suspecție la COVID-19.

Starea de sănătate a persoanelor infectate:

244 – stare gravă, dintre care:

22 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată

546 – stare de gravitate medie

Pe parcursul zilei de ieri, au fost externate 60 de persoane care s-au tratat de COVID-19. La fel, au finalizat cu vindecare tratamentul la domiciliu sub supravegherea medicului de familie, încă 120 de persoane. Totodată, s-au tratat de COVID-19, 265 persoane din regiunea transnistreană. Total, persoane tratate, 2953, ceea ce înseamnă că 46,5% dintre cei infectați au fost tratați.

Până la ziua de azi, au fost confirmate 1 385 cazuri de infectare în rândul angajaţilor sistemului de sănătate, printre care: medici- 327, asistenţi medicali- 525, felceri- 71, farmacişti- 20, personal auxiliar- 442 persoane.

Au fost înregistrate alte 3 decese cauzate de COVID-19, în total: 224

Deces 222: Bărbat de 62 ani, din mun. Chișinău, internat la Spitalul Clinic Republican pe data de 17.05.2020. Comorbidități: cardiopatie ischemică, angină pectorală de efort CF II, insuficiență respiratorie gr. III, insuficiență cardiacă cronică gr. III.

Deces 223: Bărbat de 82 ani, din r-nul Ceadîr-Lunga, internat la IMSP SR Cimișlia, pe data de 16.05.2020. Comorbidități: cancer de prostată, angină pectorală de efort, hipertensiune arterială gr. III.

Deces 224: Femeie de 80 ani, din Transnitria. Comorbidități: cardiopatie, pielonefrită cronică.

„Culegem roadele de la 9 mai. Am văzut azi orașul mișună, transportul public e supraaglomerat, măsurile de protecție nu sunt respectate”, a declarat directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică Nicolae Furtună în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

Fluxul de persoane la frontieră s-a majorat

În ultimele 24 de ore, în punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 4 380 traversări. Pe sensul de intrare în Republica Moldova s-au înregistrat 2 672 traversări persoane, dintre care 1 694 treceri la frontiera moldo-română, 975 treceri la frontiera cu Ucraina și trei treceri aeriene.

În punctele de trecere a frontierei deschise traficului au fost completate 2 672 fișe epidemiologice individuale. Nicio persoană nu a prezentat simptome ale infecției de tip Covid-19.

În punctul de trecere Otaci, la intrarea în țară a fost autorizată trecerea frontierei la 335 de cetățeni moldoveni, care au revenit din Federația Rusă, tranzitând teritoriul Ucrainei.

Citește mai departe

Economie

Cum s-a transformat Moldova în ultimii 10 ani

Publicat

pe

PE SCURT

În ultimii zece ani Republica Moldova s-a schimbat în câteva domenii. Au rămas mai puțini oameni în țară, s-au născut mai puțini și au murit mai mulți. Salariile, precum și cheltuielile, au crescut, însă rămân insuficiente. Putem vedea că a scăzut șomajul, dar și numărul pasagerilor în transportul public în Republica Moldova. 

În schimb, putem spune că au început să ne viziteze mai mulți oameni. Din 2010 numărul turiștilor s-a dublat și cei mai mulți vin din România.

PE LUNG

Populația stabilă din Republica Moldova în 2010 era de 3 563 695 de oameni. În 2019, cifra a scăzut doar cu 20 987 de oameni. Totuși, Biroul Național de Statistică a recalculat numărul populației pentru ultimii 5 ani prin aplicarea definiției internaționale privind reședința obișnuită. Asta înseamnă că numărul populației este calculat în conformitate cu datele oferite de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră privind traversarea frontierei de stat de către persoanele fizice.

Prin urmare, în 2014 numărul populației care trăia în Republica Moldova era de 2 869 226. Peste patru ani, cifra a scăzut cu aproape 140 mii de oameni. 

În ultimii 10 ani a scăzut atât numărul celor decedați cât și celor născuți. Dacă în 2010 s-au născut 30 474, atunci în 2018 s-au născut cu aproape șase mii de copii mai puțin. În 2010 au decedat 43 631, iar în 2018 – 37 303. Tot cu șase mii a scăzut și numărul căsătoriilor (26 483 în 2010 vs. 20 399 în 2018). Divorțurile au scăzut în 8 ani cu 783 și în 2018 au ajuns la un număr de 10 721

Durata medie de viață:

69 de ani  – 2010

70 de ani – 2018

Banii, viața și locurile de muncă

În ultimii zece ani, salariul mediu lunar din economia națională s-a dublat. În 2010 acesta era de 2 971,7 lei, iar în 2018 salariul mediu era de 6 150 lei. Oricum, și atunci, și acum acest salariu nu acoperă cheltuielile cetățenilor care se plâng de salarii mici și pleacă peste hotare în căutare de un loc de muncă.

Un lucru este clar, rata șomajului s-a micșorat mai mult de două ori. Dacă în 2010 rata era de 7,4%, în 2019 a ajuns la 3%.

Un moment important din toți acești ani a fost în februarie 2015 când 1 euro a ajuns să coste 24 de lei, iar 1 dolar peste 18 lei. Pentru că cinci ani înainte de acest moment, 1 euro costa peste 16 lei, iar 1 dolar costa puțin peste 12 lei. Iar astăzi 1 euro a ajuns să coste 19,6 lei, iar 1 dolar 17,5 lei.

Este important de menționat în acest capitol despre consumul mediu lunar din 2010 și 2018, pentru că, la fel ca salariile, este un lucru, pentru unii, total departe de adevăr. De exemplu, consumul mediu lunar pentru o singură persoană în anul 2010 era de 1 371 de lei, iar în 2018 era de 2407 lei. Adică, anul trecut un om a cheltuit, în mediu, 78 de lei pe zi, tot cu achitarea serviciilor, cu distracții, alimentație, îngrijire personală și altele. 

Se observă o tendință pe parcursul acestor ani la capitolul locuințe. Numărul acestora s-a triplat în 8 ani. Dacă în 2010 au fost date în exploatare 2 670 de locuințe, atunci în 2018 numărul a crescut până la 6 008.

Călătoriile

Numărul turiștilor în Republica Moldova aproape că s-a dublat în ultimii zece ani. 

161 754 turiști – 2010

323 468 turiști – 2018

Cei mai mulți turiști au venit din România (19% atât în 2010, cât și-n 2018) și din Federația Rusă. Și aici există o tendință: numărul turiștilor ruși veniți în Republica Moldova a scăzut vizibil: de la 14,8% în 2010 la 9% în 2018.

De asemenea, se atestă o tendință a călătoriilor în Moldova. Numărul pasagerilor care au zburat cu avionul a crescut cu aproape un milion. 

Putem observa că numărul pasagerilor cu trenul a scăzut considerabil cu 3 milioane. În 2018 au fost doar un milion și jumătate de pasageri. Asta ar putea să însemne că o parte din oameni și-au cumpărat mașini personale și evită să mai meargă cu transportul public. Până astăzi, în Republica Moldova sunt 645 327 autoturisme. În 2012 existau 435 432 automobile, adică cu 209 895 mașini mai puține.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle4 ore în urmă

Pandemia ne-a mutat la sat

PE SCURT Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că...

Social5 ore în urmă

29 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: 55% din pacienți au fost tratați

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

SocialO zi în urmă

Ce este al doilea val al pandemiei și când să-l așteptăm?

În multe țări numărul persoanelor infectate cu COVID-19 a scăzut, în unele nu se mai înregistrează cazuri noi, iar de...

EconomieO zi în urmă

Vinul Moldovei în cifre

Republica Moldova este tot mai cunoscută la nivel mondial, datorită Vinului Moldovei – produs al mândriei naționale, ambasador al țării...

EconomieO zi în urmă

VIDEO/ Suport în valoare de 3,6 milioane lei. Acțiunile Kaufland Moldova pe timp de pandemie

Întreaga lume, inclusiv Republica Moldova, continuă să lupte cu pandemia cauzată de noul Coronavirus. De la începutul crizei generate de...

IstorieO zi în urmă

„După 75 de ani, (tot) între mituri și realități”: al Doilea Război Mondial, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

PE SCURT Astă-seară, la 17.00, Radio Europa Liberă vă invită la o nouă dezbatere online, organizată în cadrul proiectului multimedia...

SocialO zi în urmă

28 mai 2020: COVID-19, PE SCURT: Opt persoane au decedat

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

PoliticăO săptămână în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031