Connect with us
"
"

Politică

Mașini scumpe declarate la prețuri mici. Doi deputați ACUM au solicitat investigarea a 20 de procurori

Publicat

pe

PE SCURT

Doi deputați din Blocul ACUM Radu Marian şi Dan Perciun au solicitat Serviciului pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor să investigheze 20 de procurori. Aceasta după ce, potrivit lor, o analiză a declarațiilor de avere a arătat că mașinile acestora nu au fost evaluate corect.

Astfel, cei doi deputați au prezentat o listă în care este arătat cum automobilele de lux au fost declarate la un preț mult mai mic decât cel de pe piaţă. În unele cazuri, mașinile au fost declarate la un preț de 10 mii de lei, aceasta în condițiile în care costul real al acestora este de de 8 mii de euro sau 10 mii de euro.

PE LUNG

Mariţ Carolina de la Procuratura municipiului Chişinău a declarat un Porsche Cayenne fabricat în 2013 şi cumpărat în 2015 cu 0 lei. Preţul real începe de la 20 000 euro.

Constantin Popa de la Procuratura Anticorupție a declarat un Mercedes fabricat în 2010 și aflat în proprietate în 2018 cu 90 mii lei. Prețul de vânzare pentru MERCEDE S ML350 CDI e de la 10 000 de euro în sus.

Andrei Pascari de la Procuratura Generală a declarat un autoturism de model Toyota Avalon (an. fab. 2014) în valoare de 5 500 euro, în proprietate din anul 2019. Prețul de vânzare pentru Toyota Avalon an. fab 2014 e de la 15 000 de dolari în sus.

Corneliu Bratunov de la Procuratura Chișinău a arătat un autoturism de model Hyundai (an. fab. 2011) în valoare de 10 000 Lei, în proprietate din anul 2018. Prețul mediu pentru autoturism Hyundai fab. în 2011 e în jur de 10 000 de euro.

Lista procurorilor vizaţi şi a bunurilor preluate din declaraţiile pe venit pentru anul 2018 o puteţi găsi Aici.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Politică

O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi. Deputații cer audierea ministrului în legătură cu poziția MAEIE care se referă la evenimentele din 1992. Tot astăzi, Parlamentul a stabilit că utilizarea și comercializarea pungilor de plastic și a veselei de plastic vor fi sancționate. Deputații au mai creat o comisie de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor, au majorat vârsta-limită de încadrare în serviciul militar prin contract și au aprobat ca foștii președinți de Parlament să nu mai beneficieze de înlesniri la plata pentru serviciile comunale.

Tot astăzi, a fost votat un proiect care prevede ca petițiile care vor colecta 10.000 de semnături vor putea fi discutate în plenul Parlamentului.

PE LUNG  

Moțiune simplă împotriva ministrului de Externe

Deputații Blocului ACUM au depus o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi. Aceasta survine după ce săptămâna trecută șeful Diplomației de la Chișinău a declarat că „trupele ruse au intervenit factologic în Transnistria, în timpul războiului din 1990 de pe Nistru, pentru a opri vărsările de sânge”. Ulterior, mai multe organizații ale veteranilor au cerut demisia ministrului Ciocoi. Acesta, la rândul său, a  spus că declarațiile sale au fost interpretate eronat de presă. 

„Noi nu avem nevoie de o politica externă așa-numită ,,echilibrată”, care să promoveze interesele străine și de conjunctură. Noi avem nevoie de o politică externă consecventă, consistentă si predictibilă, care să promoveze doar interesele naționale ale țării noastre, în care integrarea europeana este obiectivul strategic major, deopotrivă cu stabilirea și promovarea colaborări cu toate statele, în baza principiilor fundamentale ale dreptului internațional. Nu factorul geografic sau militar trebuie să determine poziția noastră față de un stat sau altul, ci interesele noastre naționale față de acestea.” – se spune în textul moțunii.

Astfel, deputații cer audierea ministrului Aureliu Ciocoi „în legătură cu poziția MAEIE care se referă la evenimentele din 1992” și au solicitat ca să fie aduse explicații deputaților, veteranilor de război, cât și întregii societăți vis-a-vis de poziția Republicii Moldova pe plan internațional față de problema regiunii transnistrene și implicit față de conflictul de pe Nistru.

Utilizarea și comercializarea pungilor de plastic și a veselei de plastic vor fi sancționate

Utilizarea și comercializarea pungilor de plastic și a veselei de plastic vor fi sancționate. Parlamentul a aprobat, în lectura a doua, un proiect de modificare și completare a Codului Contravențional.

Potrivit proiectului, sancțiunile vor fi de până la 4 500 de lei pentru persoanele fizice și de până la 12 000 de lei pentru persoanele juridice.

Aceste prevederi se referă la utilizarea și comercializarea pungilor de transport fabricate din plastic, cu sau fără mâner, cu grosimea peretelui egală sau mai mare de 50 de microni, furnizate consumatorilor la punctele de vânzare de bunuri; a pungilor de plastic subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj ; și a pungilor din plastic foarte subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj.

„Aceste articole nu pot fi reciclate și rămân să polueze solurile și apa pentru zeci de ani înainte doar după o singură utilizare. Ele trebuie eliminate din circuit printr-un efort colectiv. Aceasta presupune și o schimbare de obișnuință a fiecăruia dintre noi. Trebuie să renunțăm la ele pentru că aerul și apa este mai important să le menținem să le protejăm.ˮ, a menționat deputatul Dumitru Alaiba.

Anterior, deputații au aprobat modificări și completări la legislație prin care au fost interzise etapizat, începând cu 1 ianuarie 2019, utilizarea și comercializarea pungilor de plastic, iar, începând cu 1 ianuarie 2021 – interzicerea totală. Sancțiunile vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2021 și pentru utilizarea și comercializarea farfuriilor, paharelor, a altor accesorii ale serviciilor de masă, precum și a bețișoarelor de unică folosință fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile.

Petițiile care vor colecta 10.000 de semnături vor putea fi discutate în plenul Parlamentului

Cetățenii vor putea să adreseze Parlamentului petiții colective: Inițiativa care va aduna 10 000 de semnături va fi dezbătută în plen

Proiectul de lege înaintat de deputații PAS, Radu Marian și Dan Perciun, a fost votat azi, în prima lectură. Proiectul a provocat dezbateri aprinse în Parlament, deputații majorității parlamentare declarând că pentru lectura a doua vor înainta mai multe îmbunătățiri.

„Propunem un proiect de lege prin care vocea oamenilor va fi mai auzită în Parlament, iar inițiativele și subiectele care îi interesează vor avea acces direct în acest for. Lansăm în premieră pentru Republica Moldova un mecanism de petiționare colectivă prin care oamenii se vor putea mobiliza pentru a înainta un subiect pe ordinea de zi a Parlamentului”, a declarat deputatul Radu Marian.

Mecanismul de petiționare presupune:

  • inițiativa va putea fi semnată în format fizic pe hârtie, dar și online pe un website special care va fi elaborat de Parlament;
  • semnătura se va considera valabilă dacă aceasta va conține numele, prenumele, codul personal și domiciliul semnatarului;
  • fiecare inițiativă va avea 60 de zile la dispoziție pentru a acumula 10.000 de semnături;
  • când pragul va fi atins, inițiativa va fi supusă audierilor publice de către comisia de profil, apoi urmând procedura parlamentară, va putea fi înaintată la Biroul Permanent al Parlamentului pentru a fi inclusă pe ordinea de zi a Plenului.

„Dacă va fi votată și în a doua lectură, legea va permite cetățenilor să adreseze Parlamentului petiții colective, ceea ce va responsabiliza Parlamentul pentru o cauză comună”, susțin autorii.

Vârsta-limită de încadrare în serviciul militar prin contract va fi majorată

Parlamentul a aprobat, în prima lectură, un proiect de modificare a legislației în domeniu, potrivit căreia vârsta-limită de încadrare în serviciul militar prin contract va fi majorată. Proiectul, înaintat de deputații PSRM, a fost criticat de deputați ai Blocului ACUM, care au spus că Armata Națională ar trebui să încadreze mai mulți tineri profesioniști, și nu pensionari.  „Se extinde vârsta persoanelor care pot fi încadrate în Armata Națională în specialități ”deficitare” până la 60 de ani. Acum vârsta este 45 ani. Asta înseamnă că persoane care au, de exemplu, 59 de ani, pot fi încadrate în funcții din sistemul Ministerului Apărării”, a menționat deputatul Blocului ACUM Sergiu Litvinenco.

Pe de altă parte, deputatul PSRM Vasile Bolea a menționat de la tribuna Parlamentului că proiectul are drept scop completareai Forțelor Armate cu cetățeni cu specialități deficitare. Astfel, la decizia conducătorului structurii militare, vârsta-limită de încadrare în serviciul militar prin contract poate fi majorată, dar nu mai mult de vârsta-limită de aflare în serviciul militar prin contract. Această prevedere va putea fi aplicată o singură dată pe timpul îndeplinirii serviciului militar.

„Limitarea actuală defavorizează structurile militare în raport cu alte structuri, precum și ridică semne de întrebare referitor la accesul echitabil al cetățenilor la angajare. Din informațiile existente constatăm că nivelul de completare a structurilor militare este scăzut comparativ cu cel al altor instituții de stat din domeniile securității naționale, ordinii publice și a justiției. Una din cauze este că cetățenii care au îndeplinit serviciul militar prin contract și care au plecat din structurile militare în perioadele anterioare nu pot fi încadrați deoarece au atins vârsta-limită de 45 de ani”, se menționează în nota informativă a proiectului de lege.

Foștii președinți de Parlament nu vor mai beneficia de înlesniri la plata pentru serviciile comunale

Foștii președinți de Parlament nu vor mai beneficia de înlesniri la plata pentru serviciile comunale. Parlamentul a aprobat, în lectura a doua, un proiect de modificare a Legii privind statutul deputatului în Parlament. Inițiativa legislativă aparține deputatului PSRM Vasile Bolea

„Respectiva prevedere legală a fost elaborată cu abatere de la tehnica legislativă. Sintagma „înlesniri la plata pentru serviciile comunale”, regăsită în textul legii, pare a fi una vagă, lipsită de claritate, or, limita acestor înlesniri nu poate fi determinată cu certitudine”, se menționează în nota informativă a proiectului.

Comisia de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor

Parlamentul a constituit comisia de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor. Aceasta va include 9 membri, reprezentanți ai diferitelor fracțiuni parlamentare, și anume: Anatolie Labuneț și Vitalii Evtodiev (PSRM), Angel Agache și Vasile Bîtca (PDM), Lilian Carp și Veronica Roșca (Fracțiunea PAS, Blocul ACUM), Vasile-Andrei Năstase și Stela Macari (Fracțiunea ACUM Platforma DA) și Denis Ulanov (Fracțiunea Partidului ȘOR). Deputații l-au ales pe Lilian Carp președinte al comisiei, pe Angel Agache – vicepreședinte și pe Vitalii Evtodiev – secretar al comisiei.

Membrii Comisiei de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor au făcut declarații pe propria răspundere privind lipsa conflictului de interese. 

În activitatea sa, comisia va antrena instituțiile responsabile, va audia toate părțile implicate și va prezenta Parlamentului un raport în termen de 90 de zile.

„După destrămarea URSS, Republica Moldova a moștenit o avere impresionantă, estimată la peste 200 de milioane de dolari. Acest patrimoniu imens moștenit de la organizația sindicală unională includea imobile, stațiuni turistice, sanatorii, baze sportive, campinguri și tabere de odihnă. Investigațiile jurnalistice în care sunt prezentate cazurile de gestionare frauduloasă a patrimoniului sindicatelor din Republica Moldova, prin intermediul Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, demonstrează faptul că liderii acestora nu au fost preocupați de apărarea și protejarea drepturilor angajaților, inclusiv ale celor patrimoniale”, menționează autorii inițiativei legislative în nota informativă a proiectului. Inițiativa aparține unui grup de deputați de la Fracțiunile PAS și Platforma DA Blocul ACUM.

Citește mai departe

Politică

Maia Sandu spune că lui Dodon nu-i convine curățarea RM de scheme de corupție. Despre ce ar putea fi vorba

Publicat

pe

De către

PE SCURT

„Am văzut cum arată justiție politizată. Ceea ce îmi doresc este o justiție liberă. Ceea ce se invocă sunt doar justificări neinspirate pentru că le este frică de justiție”, a declarat prim-ministra Maia Sandu după înaintarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului de către deputații PSRM. Mai mult, înainte de aceasta, la criticile aduse de Igor Dodon, Maia Sandu a  declarat că Guvernul este ocupat de curățarea țării de scheme de corupție, iar „poate cuiva nu-i place acest lucru și poate de aici sunt anumite supărări”. Socialiștii declară, la rândul lor, că Guvernul Sandu a demonstrat  incapacitatea de a rezolva problemele acumulate, acuzându-l că se face vinovat de eșecul reformei justiției.

Totuși, fără a afecta principiul nevinovăției sau de a da verdicte, presa de investigație a publicat în ultimii ani mai multe investigații cu implicarea exponenților socialiști.

PE LUNG

RISE Moldova: „Banii lui Dodon din Bahamas”

În anul 2016, RISE Moldova a publicat o investigație, în care scria că socialiștii s-au grupat în jurul unei afaceri secrete cu o companie offshore conectată la Federația Rusă și creată într-unul dintre cele mai cunoscute paradisuri fiscale din lume – Bahamas. Miza a fost mare: un transfer de peste 30 de milioane de lei, sumă care depășea cu mult bugetul Partidului Socialiștilor de la alegerile locale din 2015.

Jurnaliștii au scris că „Exclusiv Media” SRL, a cărui fondator este deputatul PSRM Corneliu Furculiță, a primit un împrumut de 1,5 milioane de euro (echivalentul a 33 milioane de lei) de la firma Westerby Limited, înregistrată în Bahamas. Ulterior, 20 de milioane de lei din acest împrumut ar fi fost scoși cash de pe contul de la Victoriabank al firmei „Exclusiv Media” SRL de către administratorul de atunci Petru Burduja, care acum este deputat PSRM, în baza unor documente semnate de către soția lui Corneliu Furculiță, Ludmila.

În perioada martie-aprilie 2016, Burduja a motivat în fața funcționarilor băncii faptul că banii ridicați în numerar vor fi folosiți pentru „restituirea ajutorului financiar la persoane fizice”, dar și acordarea împrumutului pentru necesitățile curente ale împrumutatului. Din documentele analizate de reporterii RISE Moldova reieșea că banii au ajuns apoi la persoane fizice, afiliate Partidului Socialiștilor. Acestea au primit sume „rotungite”: între 300.000 și 500.000 de lei.

Corneliu Furculiță, proprietarul Exclusiv Media SRL, a împrumutat de la compania sa 6,5 milioane de lei în baza a 13 contracte de împrumut, toate a câte 500.000 de lei, semnate în perioada aprilie – mai 2016.

„Alături de Furculiță, în „platforma împrumuturilor” apărea și deputatul socialist Vladimir Odnostalco. Potrivit contractului din 22 aprilie 2016, Odnostalco a împrumutat de la Exclusiv Media SRL suma de 500. 000 de lei. Anterior, în  trei ani, el a donat partidului 350.100 lei.

Vasile Bolea, deputat PSRM, cunoscut mai ales ca jurist al Fundației „Soluția” – fondată de Igor Dodon, a donat partidului 184.500 lei. Numele său figura în contractul de împrumut 11 aprilie 2016, prin care urma să obțină 500.000 lei de la Exclusiv Media SR”,  se mai arăta în investigație.

După apariția investigației, Corneliu Furculiță a scris pe Facebook că tranzacțiile vizate în investigație sunt legale: „Toate tranzacțiile financiare ale companiilor vizate sunt în perfect acord cu legislația națională și internațională”.

„Exclusiv Media” a acționat RISE Moldova în judecată pentru defăimare. Prima instanță a dat câștig de cauză companiei, dar jurnaliștii au contestat decizia la Curtea de Apel. Ulterior însă, și Curtea de Apel, dar și Curtea Supremă de Justiție au respins apelurile lor. Astfel, pe 9 ianuarie 2019, directorul RISE Moldova Iurie Sanduța a depus plângere la CtEDO.

De notat că la începutul lunii noiembrie 2019, potrivit Realitatea.md, deputatul Blocului ACUM Iurie Reniță a anunțat că Procuratura Anticorupție va iniția o investigație care va stabili dacă, într-adevăr, PSRM a folosit bani din off-shore pentru campania electorală prezidențială din 2016, în urma căreia Igor Dodon a devenit șef de stat.

RISE Moldova: Afaceri offshore la sediul socialiștilor

Tot în 2016, RISE Moldova publica o investigație, în care arăta că sediul central din Chișinău al Partidului Socialiștilor a fost în trecut proprietatea unei companii din Cipru, ai cărei beneficiari finali se ascundeau în spatele a două companii offshore implicate în scandalul Panama Papers. În Moldova, compania cipriotă a fost reprezentată de familia deputatei Alla Dolință.

Potrivit investigației, imobilul din strada Lazo 25, unde era amplasat sediul central al PSRM, aparținea Allei Dolință, printr-o firmă reprezentată de aceasta. „Imobilul de peste 800 de metri pătrați, evaluat de Cadastru la șase milioane de lei, se afla în proprietatea familiei Dolință încă din octombrie 2007, prin intermediul companiei Foradex Plus. În februarie 2009, Igor Dolință, fondatorul Foradex-Plus, decide să treacă biroul de pe strada Lazo în proprietatea companiei Vesma-Teh, al cărei unic fondator era atunci soția sa, Alla Dolință. Două luni mai târziu, în aprilie 2009, Alla Dolință cedează 99% din capitalul social al Vesma-Teh offshore-ului cipriot HB Strenton Limited. Compania cipriotă este fondată de alte două companii offshore: Stateco (Nominees) Limited şi Stateco (Trustees) Limited, care apar în documentele Panama Papers. Acum, unic fondator al Vesma-Teh este fiica socialistei, Irina Dolință, care a preluat acțiunile de la compania offshore HB Strenton Limited”, au scris atunci jurnaliștii.

RISE Moldova: Investiții „socialiste”pe piața gazelor

În 2018, RISE Moldova dă publicității o nouă investigație, unde arătau că două mari companii de pe piața gazelor lichefiate din Republica Moldova au fost cumpărate de persoane afiliate conducerii Partidului Socialiştilor. Preluarea afacerilor cu gaz lichefiat a avut loc în perioada când activitatea celor două companii era sub lupa Consiliului Concurenței, acestea fiind bănuite de trucarea unei licitații publice în valoare de circa 4 milioane de lei. La mijlocul lunii decembrie 2017, Consiliul Concurenţei anunța că a finalizat investigația privind încălcarea legislației concurențiale de către companiile Dominic SRL şi Comerţ-Gaz SRL. Consiliul a constatat că acelea au încheiat un acord anticoncurențial orizontal de tip cartel dur, participând cu oferte trucate la o licitație publică organizată de Regia Autosalubritate din Chişinău în ianuarie 2016.

În investigație se arăta că la finele lunii septembrie 2017, în perioada când CC încă își defăşura investigaţia, firma Dominic SRL, unul dintre cei mai importanți jucători pe piața gazului lichefiat din Republica Moldova, a fost preluată de Irina Dolință, fiica deputatei socialiste Alla Dolinţă și membră a Comitetului Executiv Politic al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).

Tranzacția nu s-a făcut direct, ci prin intermediul Combar-Plus SRL, companie pe care, oficial, Irina Dolință o cumpărase de la Unitrees Investments, un offshore cipriot reprezentat de tatăl său, Igor Dolință. Exact după aceeași schemă tânăra a preluat anterior și Vesma-Teh SRL, o altă companie a familiei Dolință de la care PSRM închiria sediul său central din Chișinău.

Ziarul de Gardă: Afacerile de familie şi interesele ascunse ale noilor deputaţi. Schemele oamenilor lui Dodon

Ziarul de Gardă a publicat în 2015 o investigație în care menționa numele actualului deputat socialist Oleg Teterea. Pe atunci era administratorul SRL Hun­ter Elit Club, despre care presa a scris că ar fi afiliată intereselor actualului președinte Igor Dodon. „În 2008, pe când Igor Dodon era ministru al Economiei, compania a reu­şit să aren­de­ze 168,7 hectare de pădu­re în Călă­ra­şi, Oco­lul Sil­vic Bra­vi­cea, cu doar 315 lei anu­al pen­tru un hectar. Regu­la­men­tul pri­vind aren­da fon­du­lui fores­ti­er a fost pre­gă­tit şi apro­bat de Vasi­le Tar­lev, pe atun­ci pre­mi­er, şi Igor Dodon, minis­tru al Eco­no­mi­ei şi Come­rţu­lui, în febru­a­rie 2008, cu doar o lună îna­in­te ca firma Hun­ter Elit Club să fie înre­gis­tra­tă”, subliniau reporterii.

Mai târziu, în august 2017, reporterii portalului Anticoruptie.md scriau că firma Hunter Elit Club SRL încerca să obțină, prin judecată, recuperarea unei datorii în valoare de peste 24 de milioane de lei de la Fabrica de conserve din Călărași. „Compania a explicat în instanță că aceste datorii au fost acumulate după ce, în 2008, Fabrica de conserve din Călărași a împrumutat zece milioane de lei de la Oleg Teterea. Banii urmau să fie rambursați până la 13 august 2010. Cu doar câteva luni înainte de asta, în aprilie 2010, Teterea a cesionat această creanță companiei Hunter Elit Club, cu toate drepturile de revendicare a banilor de la Fabrică. Anterior, Teterea a fost o perioadă administrator al Hunter Elit Club”.

Potrivit portalului, pentru că fabrica nu își onorase obligațiile de rambursare a împrumutului, în iulie 2011, firma, care era acționară la Fabrica de conserve din Călărași, a semnat cu ultima un acord adițional la contractul de împrumut din 2008, obligând întreprinderea să-i plătească o penalitate de 0,1 % din suma restantă a datoriei pentru fiecare zi de întârziere. „Astfel, în baza acestor penalități, datoria, care în 2011 era de şapte milioane de lei (o parte din bani fuseseră deja restituiți – n.r.), a generat pretenții financiare suplimentare de peste 11 milioane de lei”, menționau jurnaliștii.

A intrat în atenția Comisiei Naționale de Integritate pentru că a cheltuit de 19 ori mai mult decât a câştigat

Actualul deputat socialist Radu Mudreac a intrat în „Topul demnitarilor publici care au donat mai mult decât au câştigat”, realizat de Asociaţia pentru Democraţie Participativă în 2017.

Anticoruptie.md menționa că acesta se plasa pe locul patru în această listă, înregistrând o diferență de 167.906 lei între veniturile declarate și donațiile făcute. În urma unui control efectuat de Comisia Națională de Integritate, s-a stabilit că, la 19 noiembrie 2014, SA Horus a încasat de la Maia Mudreac, soția deputatului, 840.950 de lei, pe când venitul familiei la această dată constituia doar 53.106 lei. Comisia Națională de Integritate a mai constatat că veniturile familiei Mudreac în 2014 au fost de 19 ori mai mici decât cheltuielile pe care le-au suportat cei doi soți.

La începutul anului curent, de asemenea, publicația Timpul publică un articol, în care se arată că nici o instituție de control nu a catadicsit să verifice proveniența banilor din care parlamentarul socialist Radu Mudreac și-ar fi ridicat un centru comercial în inima Capitalei. „Potrivit datelor ÎS „Cadastru”, pe terenul cu suprafața de 0,059 hectare pe care a crescut centrul comercial „Grad”-ul, s-a aflat anterior un centru de cultură și agrement și alte patru construcții, care până în anul 2011 aparțineau firmei „Rândunica-Harnică”. La finele acelui an, pe 24 noiembrie, aceste imobile au fost cumpărate de firma „Gradioni”, condusă de medicul veterinar Radu Mudreac. Sediul juridic al SRL-ului se află în apartamentul medicului din sectorul Buiucani al capitalei, iar numărul de telefon mobil al acestuia este afișat pe Internet ca și telefon al firmei. Tot el este unul dintre fondatorii „Gradioni”, împreună cu Victor Jora, celor doi revenindu-le câte jumătate din cota de participare de 5400 de lei. În CV-ul său, încercând probabil să ascundă faptul că a fost șomer timp de un an, Mudreac a indicat că el conduce „Gradioni” din anul 2010. În realitate, firma a fost fondată pe 18 octombrie 2011, cu doar o lună înainte de a cumpăra imobilele de pe str. Tighina 46”, se arăta în articol.

A fost menționată în Kroll I, dar a dispărut în Kroll II

Înainte de alegerile parlamentare, Investigații.md menționa că „lidera PSRM Zinaida Greceanîi a fost acuzată de presă că s-ar regăsi printre beneficiarii de credite neperformante de la Banca de Economii”.

Anticoruptie.md a scris că în primul raportul Kroll se menționează o firmă controlată de soțul Zinaidei Greceanîi printre cele cu credite neperformante la BEM.

„În anul 2008, pe când Zinaida Greceanîi era încă ministru al Finanțelor, instituție responsabilă de pachetul de acțiuni ale statului la Banca de Economii, fabrica de vin din Cojușna, în consiliul de directori al căreia se afla soțul Zinaidei Greceanîi, Alexei Greceanîi, a luat un credit de la BEM în valoare de 1,63 de milioane de euro și 500.000 de dolari. În 2010, fabrica a intrat în faliment. Un an mai târziu, în 2011, o companie privată, Alsvit-print, a răscumpărat bunurile fabricii, gajate la bancă, cu un alt credit, contractat de firmă de la BEM, în valoare de 40 de milioane de lei. Firma Alsvit-print oficial era fondată de o companie off-shore, Handows Trading. Există însă documente oficiale care demonstrează că beneficiar al acestei companii străine este Alexei Greceanîi”, se arată în articol.

Totuși, compania soțului speakerului Zinaida Greceanîi nu se regăsește în raportul Kroll 2. Familia doamnei Greceanîi nu a fost implicată în delapidările de la BEM. Acest lucru a fost confirmat și de organele de anchetă”, a declarat Igor Dodon în cadrul unei emisiuni „Moldova în direct” de la Moldova 1.

Citește mai departe

Alegeri

Cum 32 mii de cetățeni au adus în Parlament patru deputați noi

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În urma alegerilor parlamentare noi din 20 octombrie,  Parlamentul s-a ales cu patru deputați noi aleși în baza sistemului electoral mixt. Aceștia însă vor accede în Parlament fiind votați de un număr nesemnificativ de alegători. Astfel, după validarea scrutinului, pe circumscripția nr.48 (Slobozia, Tiraspol și Bender) mandatul de parlamentar îi va reveni unui candidat care a acumulat nici o mie de voturi. În circumscripția nr. 50 (la Vest de Republica Moldova), candidatul învingător a acumulat 6 808 de voturi, în circumscripția nr. 33 (mun. Chișinău)  – 10 825 de voturi, iar în circumscripția nr. nr. 17 (Nisporeni, Strășeni) – 13 401 de voturi.

În total, cei patru deputați care vor accede în Legislativ au acumulat împreună mai puține voturi (31 943) decât, de exemplu, doar Maia Sandu (49 955) în luna februarie în circumscripția nr.50. Ceilalți deputați care au fost înlocuiți în urma acestor alegeri, au acumulat voturi după cum urmează: Andrei Năstase – 16015; Viorel Melnic – 11961; Vlad Plahotniuc – 20926.

PE LUNG

De ce au avut loc alegeri parlamentare noi?

Așadar, pe 20 octombrie, alegătorii moldoveni  au fost chemați la urne nu doar pentru alegerea autorităților publice locale, dar și a patru deputați noi, în locul celor care au fost aleși în circumscripțiile uninominale pe 24 februarie, dar care au renunțat la mandat. Este vorba despre prim-ministra Maia Sandu, foștii deputați Andrei Năstase și Viorel Melnic și fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc.

Chiar dacă între timp actuala guvernare a anulat sistemul electoral mixt aplicat la alegerea actualei componențe a Legislativului, pe 20 octombrie cetățenii au fost chemați la urnele de vot în circumscripțiile în care cei patru, care și-au depus mandatul, au fost aleși la scrutinul parlamentar din februarie 2019. Este vorba despre trei circumscripții din Republica Moldova, CEU nr. 17 (Nisporeni, Strășeni), unde în februarie 2019 a câștigat Vlad Plahotniuc, CEU nr. 33 (mun. Chișinău), unde anterior a câștigat Andrei Năstase, și CEU nr. 48 (Slobozia, Tiraspol și Bender) unde a câștigat Viorel Melnic și una aflată în afara țării – CEU nr. 50 (la vest de Republica Moldova), care în februarie 2019 a fost câștigată de Maia Sandu.

Cu voturi puține, dar deputați. Cine sunt aceștia?

În circumscripţia uninominală nr. 17 Nisporeni, cele mai multe voturi –13 401– au fost acumulate de către candidatul PDM, Ghenadie Verdeş. În septembrie 2017, acesta a fost ales președinte al raionului Nisporeni, anterior deținând funcția de vicepreședinte. Este economist  și fost antreprenor.

În circumscripţia uninominală nr. 33, municipiul Chişinău, cele mai multe voturi – 10 825 – le-a obţinut Vasile Năstase, candidatul Blocului ACUM, Platforma DA și PAS. Vasile Năstase este fratele liderului PPDA, Andrei Năstase. A fost deputat în primul Parlament, fiind unul din semnatarii Declarației de Independență.

În circumscripţia nr. 48, Slobozia, Tiraspol şi Bender, alegerile au fost câștigate de către candidatul PSRM, Vitalii Evtodiev, care a acumulat 909 voturi. A candidat din partea PSRM și la alegerile parlamentare din 24 februarie, însă atunci s-a clasat pe locul doi.

În circumscripţia uninominală nr. 50, la Vest de Republica Moldova, scrutinul a fost câștigat de candidatul Blocului Electoral ACUM DA PAS, Galina Sajin, care a acumulat 6808 voturi. Femeia fostă jurnalistă și e stabilită cu traiul în Italia de aproape 15 ani.

Prezența redusă la urnele de vot

Situația este generată de faptul că, spre deosebire de alegerile parlamentare ordinare, la alegerile parlamentare noi nu există prag de validare pentru participare, iar orice rezultat duce la confirmarea rezultatelor. În raport cu deputații care au câștigat anterior mandatele pe circumscripțiile uninominale respective, actualii parlamentari vor accede în forul legislativ fiind votați de un număr mai mic de alegători. Membrul Comisiei Electorale Centrale, Andrei Volentir ne-a explicat că la alegerile parlamentare noi  nu există rată de participare.

„Nu există prag de validare pentru participare. Respectiv, orice prezență la urne duce la confirmarea rezultatelor. Dacă nu se atestă încălcări de procedură.”

Datele CEC arată că în circumscripția nr. 17 s-au prezentat la urne  26 886 de alegători. Spre comparație, în februarie 2019, votul a fost exprimat de 28 921 de cetățeni.

În circumscripția nr. 33 și-au exprimat votul 24 780 de alegători, iar în februarie 2019 – 33 257 alegători.  În circumscripția nr. 48  au participat doar  1 207 de alegători, aceasta în condițiile în care la scrutinul parlamentar din luna februarie aici au fost înregistrați 18 687 alegători. 

Iar în  circumscripția nr. 50 și-au exprimat opțiunea 9 683 de cetățeni, adică de aproape cinci ori mai puțini alegători decât în februarie, când la urne au ieșit 64 281 de cetățeni.

Legalitatea și reprezentativitatea

Directorul adjunct al Institutului de Cercetări Juridice și Politice a Academiei de Științe a Moldovei, Victor Juc, a explicat că alegerile parlamentare noi sunt legale, chiar dacă aici nu există un prag de prezență la vot cum este cel la un scrutin parlamentar obișnuit, care presupune un prag de validare de 33% plus un vot. Dar problema constă în reprezentativitate, pentru că un deputat poate fi ales, după cum prezumă circumscripția, de la 60 mii de alegători, iar altul poate să fie ales de la o mie de alegători. În rest, deputatul ales în cadrul alegerilor parlamentare noi are aceleași drepturi și obligațiuni, ca și ceilalți parlamentari.

„Când vorbești despre reprezentativitate, te gândești că unul reprezintă interesele a vreo 60 mii de alegători , iar altul a fost ales de numai 900 de alegători. Totuși, prin sistemul mixt relațiile între autoritățile centrale și cetățeni sunt mai strânse. Depinde de fiecare deputat în parte. Sistemul are și avantaje, și dezavantaje.”

Cât privește prezența redusă la urnele de vot, Victor Juc a menționat că mobilizarea din luna februarie 2019 a fost generată pe fondul fenomenului „cetățenii trebuiau să lupte cu coordonatorul alianței”. Acum a fost vorba despre alegeri parțiale, iar elanul electoral a scăzut din ritm. „Moldovenii se aprind repede, dar tot așa de repede se sting”.

În acest context Victor Juc a menționat că în procesul electoral există fenomenul flux-reflux. Exemplu elocvent a fost în România, unde în 2014 Klaus Iohannis a fost ales președinte în turul II, la fel ca în cazul alegerilor prezidențiale la noi, iar ulterior prezența la alegerile  parlamentare a scăzut dramatic.

Cât privește prezența redusă la urne în circumscripția nr. 48, aceasta a fost pentru că nu a avut transportarea organizată a alegătorilor. Mulți alegători nu s-au încumetat să participe, iar concurenții electorali nu au avut posibilitatea să facă agitație.

Reamintim că Parlamentul de la Chișinău a anulat în luna august sistemul electoral mixt, aprobând revenirea la sistemul electoral proporțional pe liste de partid. Deputații Blocului ACUM, care au promovat acest proiect, au declarat că sistemul mixt a fost adoptat contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția și a permis fraudarea masivă a alegerilor parlamentare. În plus, deputații au adoptat modificările legislative care au vizat îmbunătățirea sistemului electoral proporțional,  legat de modul de votare în diasporă, transparentizarea finanțării partidelor și a campaniilor electorale, stabilirea unor proceduri clare și transparente la întocmirea listelor de candidați.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie9 ore în urmă

Cât costă produsele ecologice de igienă pentru o lună

PE SCURT După ce Parlamentul a votat în lectura a doua modificările de lege potrivit cărora se vor aplica amenzi...

CulturăO zi în urmă

Ce faci în weekend? Învață să crești plante, discută despre prieteniile online sau mergi la un concert pe întuneric

PE SCURT În acest weekend îți propun să mergi la o întâlnire la Primăria Chișinău unde îți vei putea exprima...

Ecologie2 zile în urmă

Cum poți transforma plasticul într-o avere

PE SCURT Avem o problemă cu plasticul. Zilnic producem tone de deșeuri din care reciclăm doar 10%, iar restul ajunge...

Partidul Democrat din Moldova2 zile în urmă

Candu’s 5. De ce a plecat fostul speaker din PDM și ce planuri au cei 6 ex-democrați

PE SCURT Andrian Candu, urmat de Sergiu Sîrbu, Grigore Repeșciuc, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur și Corneliu Padnevici, a părăsit partidul...

Social3 zile în urmă

Satul moldovenesc unde oamenii s-au unit împotriva violenței

PE SCURT Fiecare sat și oraș trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violența în...

Cultură3 zile în urmă

Gogol, scriitorul care a trăit 43 de ani cu frica de propriii demonii

PE SCURT Nicolai Gogol a fost scriitorul care a revoluționat literatura rusă prin operele sale. A relatat perfect realitățile dure...

Cultură4 zile în urmă

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

PE SCURT Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

PE SCURT Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi....

PoliticăO săptămână în urmă

Ministru suedez la Chișinău: Vrem să vedem oameni concreți puși după gratii pentru frauda bancară

PE SCURT Suedia este pregătită să ofere asistență inițiativelor de reformă din Republica Moldova și va urmări îndeaproape progresul acestora,...

Politică2 săptămâni în urmă

Cât au costat 14 deputați ex-comuniști și cine l-a denunțat la CNA pe Sergiu Sîrbu. Povestește Voronin

PE SCURT Președintele Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin susține că cei 14 deputați care au plecat în decembrie 2015 din PCRM,...

Istorie2 săptămâni în urmă

BBC la Ziua Independenței în Transnistria: Sărbătoarea unei națiuni care nu există

PE SCURT „Emoția lor colectivă a fost aproape palpabilă în această zi surprinzător de caldă din septembrie. Sărbătorirea Zilei Independenței...

Politică2 săptămâni în urmă

După zece ani pauză, militarii noștri vor defila pe Piața Roșie la 9 mai. Și alte decizii ale Guvernului RM de azi

PE SCURT Pacienții asigurați vor avea acces la un număr mai mare de servicii medicale, iar directorii instituțiilor medico-sanitare publice...

Politică2 săptămâni în urmă

Plahotniuc nu are nevoie de viză în SUA pentru că deja este acolo. Ce mai spune Andrian Candu despre PDM

PE SCURT Fostul lider al PDM Vlad Plahotniuc se află acum în SUA, chiar dacă a fost desemnat public de...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce riscă fostul șef al SIS pentru expulzarea ilegală a profesorilor turci

PE SCURT Fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, va sta pe banca acuzaților pentru abuz...

Advertisement

Opinii

februarie 2020
L Ma Mi J V S D
« ian.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829