Vorbirea orala in Republica Moldova este in continua degradare, sustine academicianul Silviu Berejan. in raportul sau din cadrul sedintei de marti a membrilor Academiei de Stiinte a RM, dedicata sarbatorii „Limba Noastra”, el a afirmat ca limba vorbita „este puternic influentata de limba rusa, iar in vocabularul oamenilor continua sa apara rusisme actuale”.
Cine ar putea nega concluziile reputatului lingvist. Iiesind in strada, te convingi imediat ca moldovenii nu numai ca si-au „imbogatit” vocabularul cu rusisme noi dar sunt la fel de indiferenti fata de pronuntie, continuind sa „mestece” cuvintele limbii romine ca pe o „jvacika” (guma de mestecat). Cititorilor nostri care nu au avut ocazia sa viziteze vreodata Basarabia, le recomandam sa citeasca articolele colegului nostru Viorel Posmotrel din JURNAL. Ele chiftesc de barbarisme „proaspete”, intrate in vocabularul studentesc dupa 1991. Impresia e ca autorul isi parodiaza propria placere de a „stilci” limba romina, de a „mina” cuvintele ca pe o minge, de a da in ele cu piciorul, ca intr-o cutie golita de bere. in mod evident, studentul de azi poate vorbi mai „corect”, cunoaste mult mai multe cuvinte din DEX, decit studentul de ieri, dar disciplina vorbirii, il „plictiseste” ca mai inainte.
Pe de alta parte, se poate constata, empiric, ca in unele spatii sau domenii de folosire starea limbii romine s-a imbunatatit. E vorba, in primul rind, despre scoli, despre invatatorii si profesorii nostri, mai cu seama cei din scolile orasenesti. in mod cert, functionarul public de azi stapineste, daca stapineste, „limba de stat” cu mai multa siguranta, decit cel de ieri. Procesul acesta a inceput cu presedintele Mircea Snegur, care a progresat vizibil in minuirea limbii. E limba „de lemn”, e adevarat, dar e important sa inregistram starea limbii romine pe diverse domenii, ca sa putem vorbi mai concret, mai la obiect despre probeleme ei, care nu se rezuma doar la o formala respectare a legii privind functionarea limbilor in RM, adoptata la 31 august 1989.
Ca sa para mai interesant, mai expresiv, studentul isi condimenteaza vorbirea cu rusisme, pentru ca “eroii” filmelor pe care le vizioneaza, interpretii, prezentatorii TV, “vedetele” pe care le admira, vorbesc de cele mai dese ori ruseste. Si dupa 1991, noi continuam sa ne aflam in spatiul informational al Rusiei si lucrul acesta nu e normal. Trebuie insa sa tinem cont de faptul ca masurile administrative in acest domeniu pot fi aplicate pina la anumite limite, impuse de conventiile europene si internationale privind accesul la informatie. De aceea, ar fi cazul sa examinam problema limbii romine si sub aspectul competitivitatii noastre informationale si culturale, a pregatirii de a rezista concurentei informationale si culturale rusesti. E vorba in primuil rind despre industria autohtona a divertismentului, si divertismentului mediatizat de mijloacele audiovizuale, televiziunea si radioul. Aceasta industrie este ca si inexistenta in RM. in mod evident, din acest punct de vedere, Moldova 1 nu poate concura cu ORT sau cu alte posturi rusesti. Sondajele de audienta demonstreaza ca Radioul si Televiziunea Nationala sunt preferate de moldoveni ca sursa de informatie locala, dar nu si ca sursa de divertisment, cu exceptia populatiei mai virstnice, care cunoaste prost sau nu cunoaste de loc limba rusa.
Pe de alta parte, audiovizulul rominesc si industria divertismentului din Rominia nu au, din pacate, o strategie de cucerire a pietei din RM. in timp ce unele radiouri de dincolo de Prut incearca sa-i seduca pe basarabeni cu muzica…in limba engleza, nu intotdeauna de buna calitate, radioul rusesc cistiga prin accesibilitate, printr-o politica mai flexibila. (Sub acest aspect, teritoriul RM pare sa se fi transformat intr-un cimp de lupta nu intre muzica romineasca si ruseasca, ci intre cea americano-engleza si ruseasca.) Un exemplu de flexibilitate ni-l ofera Retro FM, care, intr-o perioada foarte scurta de timp, si-a facut loc pe o piata ce parea suprasaturata de posturi rusesti, oferind ascultatorilor cele mai populare melodii, in toate limbile si din toate timpurile. (E adevarat, a existat, acum citiva ani, proiectul unui „Retro FM” autohton, dar cerberii de la Consiliul Coordonator al Audiovizualui l-au nimicit in fasa, ne-acordindu-i frecventa.
Filmele difuzate de canalele de peste Prut fiind subtitrate, le creaza dificultati multor basarabeni care nu pot sau nu sunt obisnuiti cu cititul. De aceea, ei migreaza iarasi catre posturile rusesti. Daca Moldova 1 fuge de politic ca dracul de tamiie, majoritatea televiziunilor de peste Prut sunt obsedate de politic, de viata politicienilor, urmarind fiecare pas, fiecare gest al acestora, spalindu-le rufele in public, organizind discutii interminabile care nu prea intereseaza pe cetateanul simplu din RM. Televiziunile rusesti, nu evita politicul, dar par sa-l abordeze cu mai multa economie de timp si, respectiv, ingeniozitate. Conform sondajelor efectuate de IMAS Chisinau, la comanda Centrului de Jurnalism, exista emisuni ale unor posturi TV de peste Prut care concureaza cu emisiunile posturilor rusesti. Acestea sunt, printre altele, „Surprize, surprize”, „Iarta-ma” si altele citeva de acelasi gen. Numarul celor rusesti e insa mai mare. O eventuala includere in „lupta” pentru auditoriul basarabean, concurenta cu audiovizualul rusesc ar fi benefica pentru audiovizualul de dincolo de Prut, ar stimula si calitatea productiei informationale si culturale rominesti in general.
Ar mai fi de discutat la acest capitol, dar am depasit deja cu mult limita de semne stabilite de directorul Val Butnaru pentru comentarii. Problema limbii romine e mult mai complexa decit se prezinta in abordarile noastre. Mi se pare ca am gresi mult daca, dorind sa o salvam, ne-am fixa doar asupra legislatiei lingvistice. Implementarea masurilor stabilite prin lege este o conditie sine qua non, dar, totusi, insuficienta (autor: Nicolae Negru)
