În timp ce minorii din statele europene frecventează grădinițele de la trei ani, cei din Republica Moldova vor putea beneficia de educație preșcolară de la doi ani. În ambele cazuri, însă, părinții trebuie să-și înscrie picii la grădiniță cu mult timp înainte, pentru a se asigura că vor prinde un loc. În prezent, în țara noastră, activează în jur de 1400 de grădinițe și creșe, unde își petrec timpul zilnic aproximativ 149 de mii de copii. Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), în anul 2017, la 100 de locuri disponibile reveneau în medie 86 de copii. Cele mai multe cereri au fost la Bălți, unde s-au înregistrat 113 minori la 100 de locuri. Cel mai puțin solicitate au fost grădinițele din raionul Leova, capacitatea lor fiind utilizată doar pe jumătate.

Guvernul R. Moldova a aprobat deja câteva modificări ale Codului Educației pentru ca cei mici să poată merge la grădiniță o dată ce împlinesc vârsta de doi ani și nu de la trei, așa cum se întâmplă acum. Prevederile proiectului de lege, elaborat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, urmează să fie puse în practică începând cu anul viitor. Potrivit autorităților, implementarea ideii se va efectua în limita alocațiilor prevăzute în bugetul public național pentru circa 50% dintre minorii de 2-3 ani. Acum urmează ca toate instituțiile de educație timpurie din țară să creeze grupe speciale pentru cei mai mici de trei ani. Deocamdată, doar 700 de instituții oferă acest serviciu.

Ce se întâmplă în Europa

În majoritatea statelor europene, copiii merg la grădiniță de la trei ani. Această regulă este valabilă pentru Germania, de exemplu, unde frecventarea grădiniței nu este obligatorie. Majoritatea părinților aleg însă acest mod de educație preșcolară pentru odraslele lor. În grădinițele din Germania, se utilizează metode de educație non-formală. Cei mici creează lucrări artizanale, învață să grădinărească, ascultă povești, merg în excursii și petrec mult timp afară. De regulă, scrisul și cititul se învață în primul an de școală, iar timpul petrecut la grădiniță este alocat jocurilor și descoperirii de sine. Copiii sunt mereu supravegheați, însă fără a fi ținuți din strâns. În Germania, frecventarea grădiniței costă, iar tarifele se stabilesc individual în funcție de situația financiară a familiilor.

Același lucru se întâmplă și în Suedia, unde legea spune că părinții nu ar trebui să cheltuiască mai mult de 3% din bugetul familiei pentru educația copiilor. Aproximativ 80% dintre minorii cu vârste cuprinse între 1-5 ani frecventează activitățile preșcolare, iar taxele se calculează în funcție de veniturile părinților. Familiile cu venituri modeste nu trebuie să plătească pentru educația celor mici. Totodată, există o limită pentru părinții mai bogați. Aceștia nu trebuie să scoată din buzunar mai mult de aproximativ 139 EUR pe lună pentru educația odraslelor. Precizăm că salariul minim în Suedia este de aproximativ 1 650 EUR, iar un salariu mediu pornește de la 2 465 EUR.
O politică asemănătoare există și în Norvegia, unde copiii de la unu și până la cinci ani frecventează centrele educaționale de zi. Este un serviciu voluntar, pentru care adulții trebuie să plătească, iar suma se stabilește în funcție de timpul pe care cei mici îl petrec la grădiniță, dar și de alimentația pe care o au.

În Franța, sunt puține locuri la creșă pentru copiii de până la doi ani și au prioritate micuții ai căror ambii părinți lucrează oficial și plătesc taxe la stat. Începând cu vârsta de trei ani, toți copiii pot merge la grădiniță, indiferent dacă adulții muncesc sau nu. Totuși, frecventarea acestor instituții costă între 3-5 EUR pe zi, în funcție de veniturile familiei. Acești bani sunt strict pentru alimentația copiilor.

O inițiativă necesară

Ideea de a-i accepta pe cei mici la grădiniță începând cu vârsta de doi ani este privită cu ochi buni de către părinți, în special, de mamele care își doresc să revină la muncă mai repede. Tatiana, care locuiește singură alături de copilul ei, spune că inițiativa este una binevenită și că rămâne de văzut când și cum va fi pusă în practică. „Am depus cererea de înscriere a copilului la grădiniță online, pe platforma egradinita.md. Am primit confirmarea că cel mic va avea posibilitatea să înceapă grădinița mai târziu, când va avea trei ani și jumătate”, povestește mămica.

Tatiana afirmă că multe mămici și-ar duce copiii la grădiniță de la doi ani pentru a se putea reîntoarce la muncă mai repede, întrucât indemnizația lunară pentru creșterea copilului nu este mereu suficientă pentru acoperirea cheltuielilor. Mai mult, Tatiana punctează că unii copii manifestă mai repede dorința de a petrece timpul în grupuri, alături de semenii lor. Fiica sa este una dintre ei. „Copilul meu are nevoie de mai multă interacțiune cu cei de vârsta sa. De aceea, am optat pentru un centru de zi privat”, mărturisește mămica. „Știu că foarte puține grădinițe au grupe pentru copiii de doi ani. Înțeleg că urmează să fie deschise asemenea oportunități în toate instituțiile preșcolare. Nu știu cât de repede va fi pusă în aplicare de inițiativa, dar cu siguranță este una necesară și cred că vor exista multe solicitări din partea părinților”, punctează Tatiana.

Mai puțini copii înscriși la grădiniță

Irina Chinah este o altă mămică din Capitală care crește un băiețel de doi ani. Aceasta spune că își va duce copilul la grădiniță abia anul viitor. „Nu știu dacă vârsta contează atât mult. Cel mai important este să observi copilul, să vezi dacă este pregătit. Al meu, la doi ani, deocamdată nu este. Cred că până a-l integra în colectivitate, cel mic trebuie să aibă deja niște abilități dezvoltate. Dacă nu mănâncă bine sau încă nu zice că vrea la baie, atunci nu cred că educatorii vor avea timp și răbdare să se ocupe de toate aceste nevoi…”, consideră tânăra.

Anul trecut, în R. Moldova, s-au născut aproximativ 34 de mii de copii, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS). Astfel, nivelul natalității în localitățile rurale este în continuare mai înalt decât în cele urbane. Totodată, spre sfârșitul anului 2017, în țara noastră funcționau 1458 de instituții de educație timpurie, dintre care 833 de creșe-grădinițe, 529 – grădinițe, 73 – complexe educaționale, 21 – centre comunitare și doar două creșe. Numărul copiilor înscriși în aceste instituții a fost de aproximativ 149 mii, cu circa o mie de copii mai puțin decât în 2016.