Connect with us
"
"

Divertisment

Jocurile care dezvoltă creativitatea și inteligența copiilor

Publicat

pe

Pentru dezvoltarea creativității și inteligenții, copilul are nevoie de ajutorul părinților, precum și de anumite jocuri, scrie descoperă.ro. O metodă eficientă prin care copilul se poate dezvolta sunt cărțile de colorat. Important este ca micuțul să fie lăsat să coloreze formele așa cum le vede el. Lăsați-l să viseze la o lume diferită, să-și imagineze lucruri diferite. Doar așa își poate dezvolta personalitatea și inteligența.

Lego-urile și jocurile de construcție sunt ideale pentru orice vârstă. Important este să fie lăsați să gândească în felul lor, să monteze piesele după mintea lor și nu după șabloanele impuse de maturi.

În cazul în care nu dispunem de resurse financiare pentru a cumpăra celor mici lego-uri, cărți de colorat sau alte jocuri de construcție, o variantă economă ar fi mai economa: câteva coli colorate, lipici și o forfecuță specială pentru copii, pot deveni un mod plăcut pentru dezvoltarea creativității copiilor. Felicitari, flori, rame foto, animale sau stele și nori… doar câteva decorațiuni pe care copiii le pot face și le pot așeza în camera lor. Iată un mod simplu, ieftin și extrem de creativ pentru petrecerea timpului liber al copiilor.

Jurnalistă și omul cu frumosul, cărțile și dulciurile. Toate animalele sunt prietenii ei. Scrie ușor despre subiecte grele și face fotografii pe care o să le vindem cu mulți bani cândva.

Divertisment

Ce îi face creativi pe laureații Premiului Nobel

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În lunga lor „călătorie” până la obținerea Premiului Nobel, fiecare laureat a privit o problemă într-un mod nou. Au folosit creativitatea pentru a rezolva problemele existente sau pentru a identifica noi frontiere, scrie nobelprize.org.

Creativitatea este ceva despre care mulți laureați vorbesc cu pasiune, iar unele sfaturi oferite de ei la acest subiect te pot surprinde cu adevărat. 

PE LUNG

May-Britt Moser este o psihologă și cercetătoare norvegiană, director fondator al Kavli Institute for Systems Neuroscience and Centre for the Biology of Memory (KI/CBM) de pe lângă Universitatea Norvegiană pentru Știință și Tehnologie din Trondheim. Este laureată a Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2014, „pentru descoperirea celulelor care constituie un sistem de poziționare în creier”.

Ea spune că lucrul care a ajutat-o cel mai mult în cercetările pe care le-a făcut a fost relaxarea. Moser spune că a considerat mereu că lucrul cel mai important este să „nu ascunzi copilul din tine și să-i permiți să exploreze lumea”. Încă de la o vârstă fragedă a amestecat munca cu joaca. Era mai mică cu 10 ani decât cei patru frați și de aceea își petrecea cea mai mare parte a timpului stând singură, pe câmpurile de la ferma părinților ei. Îi plăcea să studieze animalele și să-și stabilească sarcini precum observarea comportamentului melcilor în timp ce mâncau iarbă. În timp ce privea melcii și alte animale, mereu se întreba ce anume îi face să facă asta sau asta. 

În copilărie a reușit să-și dezvolte anumite abilități, pe care le-a șlefuit și la serviciu. „La fel cum un artist trebuie să fie extrem de priceput înainte de a-și permite să fie creativ, același lucru este valabil și pentru un om de știință. Primul pas către creativitate este de a deveni priceput în tehnicile științei”, spune ea.

Martin Chalfie este un neurobiolog american, născut în Japonia. El este laureat al Premiului Nobel pentru Chimie, în anul 2008, pentru „descoperirea și dezvoltarea proteinei fluorescente verzi”.

Martin Chalfie vorbește, de asemenea, despre importanța jocului atunci când făcea „experimentele din weekend”. În laborator, sâmbătă, spune el, nici nu trebuia să le spui altora ce faci – ești liber să îți asumi riscuri, ceea ce te putea face descoperiri mari.

Paul Nurse este un genetician englez, fost președinte al Royal Society și director executiv și director al Institutului Francis Crick. El a fost distins cu premiul Nobel pentru fiziologie și medicină în anul 2001, pentru „descoperirile de molecule de proteine care controlează diviziunea celulelor în ciclul celular”.

Laureatul în medicină a fost întotdeauna motivat de curiozitatea de a studia ceea ce îl interesează. Consideră că creativitatea se bazează atât pe logica precisă, cât și pe viziunea imaginii mai mari. Abilitatea sa de a vedea o perspectivă mai largă asupra operei sale provine în parte din faptul că este interesat de anumite domenii și citește foarte mult. El consideră că de foarte multe ori cel mai bun lucru este să combini două „piese” din peisaje diferite, pentru a obține ceva cu adevărat util și fascinant. De asemenea, remarcă el, trebuie mereu să-ți iei o mică pauză, pentru ca atunci când revii să vezi din alt unghi probema.

Tim Hunt consideră, la fel ca și May-Britt Moser, că experimentarea diferitelor culturi crește creativitatea. El sfătuie tinerii să călătorească și să lucreze în străinătate, chiar și pentru scurte perioade. Hunt a trăit o perioadă în Statele Unite ale Americii, unde a experimentat cu diferite materiale. În Marea Britanie lucrase la celulele de sânge de iepure și s-a extins pentru a folosi ouă de scoici. Încă folosind aceleași tehnici, a văzut lucrurile într-un mod nou.

Hunt, care a primit premiul Nobel pentru fiziologie și medicină în 2001, a participat la mai multe conferințe, pentru a întâlni oameni din diferite culturi. Prima sa șansă de a lucra în SUA a venit atunci când a întâlnit un om de știință american, Irving London, la o conferință din Grecia. El a convins Londra să-i permită să lucreze în laboratorul său, apoi a luat trenul înapoi în Anglia. Trenurile din Iugoslavia erau foarte lente în 1966, iar când se întorcea în Cambridge, biletele la New York îl așteptau.

Elizabeth Blackburn este un biolog american de origine australiană, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină în 2009, pentru „descoperirea felului în care cromozomii sunt protejați de telomeri și a enzimei telomerază.

Creativitatea este una dintre virtuțile pe care Elizabeth Blackburn le vede în oamenii de știință de succes. Ea subliniază că cercetătorii trebuie să fie pregătiți pentru evenimente imprevizibile și să fie oportuniști atunci când lucrurile nu merg așa cum au fost planificate. Pot exista moduri creative de a schimba o ipoteză sau un plan de cercetare, iar cei care se blochează riscă să-și piardă șansa de a obține un succes. Ea subliniază că creativitatea trebuie să fie potrivită cu rezistența. „Răspunsurile nu vor veni imediat și vor exista obstacole pe parcurs. Cu toate acestea, atunci când lucrurile nu funcționează, poate vom găsi răspunsuri și la alte întrebări”, spuen Blackburn. Ea dorește să sublinieze importanța flexibilității în modul în care oamenii se gândesc la idei – uneori asta înseamnă să dai drumul la prima idee și să intri dintr-un unghi diferit. Tinerii oameni de știință din laboratorul ei găsesc adesea acest lucru greu, dar cu un pic de încurajare descoperă adesea că o abordare alternativă poate aduce noi perspective, constată ea.

Premiul Nobel a fost creat de inventatorul dinamitei, omul de afaceri suedez Alfred Nobel (1833 – 1896), care, în testamentul său, a întemeiat o fundație cu scopul ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an „sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanității”.

Premiile Nobel sunt decernate de instituțiile:

  • Academia Regală de Știință din Suedia:
    • Premiul Nobel pentru Fizică
    • Premiul Nobel pentru Chimie
    • Premiul Nobel pentru Economie
  • Institutul Karolinska din Stockholm – Premiul Nobel pentru Medicină
  • Academia Suedeză – Premiul Nobel pentru Literatură
  • Un comitet alcătuit din 5 persoane alese de Parlamentul Norvegiei oferă Premiul Nobel Pentru Pace

Primele premii Nobel au fost acordate la 10 decembrie 1901, după moartea creatorului lor. Ele constau din: o medalie, o diplomă și o sumă, care la început a fost în valoare de 40.000 dolari SUA, iar apoi a crescut la 10.000.000 coroane suedeze (echivalentul de 933.001 de euro). În iunie 2012 Fundația Nobel a decis să reducă suma de bani la 8 milioane de coroane suedeze.

Citește mai departe

Divertisment

Cum schimbă timpul petrecut pe telefon creierul celor mici

Publicat

pe

De către

Timpul petrecut pe smartphone-uri și tablete schimbă structura creierului adolescenților, după cum arată un studiu desfășurat pe un eșantion de 11.000 de copii, cu vârste cuprinse între nouă și zece ani. Cercetătorii au vrut să afle cum experiențele din copilărie pot avea un efect asupra creierului, dezvoltării emoționale și sănătății psihice. Primele rezultate ale studiului arată că multitudinea de tehnologii folosite de copii i-a schimbat pe aceștia, dar nu neapărat în mai bine, relatează playtech.ro.

Scanarea creierelor a 4.500 de copii a arătat că folosirea zilnică pentru mai mult de șapte ore a unui dispozitiv smart duce la subțierea prematură a cortexului cerebral, stratul exterior care procesează informațiile din lumea exterioară. Totuși, directorul studiului, Gaya Dowling, a subliniat că e prea devreme să tragă concluziile finale. „Nu știm dacă [subțierea cortexului] este cauzată de timpul petrecut în fața unui ecran”, a zis Dowling. „Nu știm dacă este un lucru rău. Abia după ce vom analiza [copiii] de-a lungul timpului vom vedea dacă există consecințe care să fie asociate cu diferențele pe care le vedem”.

Alte concluzii inițiale arată că acei copii care petrec mai mult de două ore pe zi în fața unui ecran au scoruri mai mici în testele de gândite și de limbaj. Concluziile finale vor fi publicate la începutul anului 2019.

Acest studiu nu este singurul care arată efectele tehnologiei asupra copiilor. Cercetătorii de la The Journal of the American Medical Association ne-au arătat deja că posibilitatea copiilor să dezvolte tumori benigne sau maligne în creier sau ureche este mai mare decât la adulți. Motivul este simplu – copiii absorb cu 60% mai multe radiații de la telefon decât adulții. Mai mult, alte studii au arătat că abilitatea copiilor de a manevra smartphone-uri le distruge abilitatea de a scrie când ajung la școală. Se pare că toate swipe-urile date pe ecran le îngreunează puterea și agilitatea de a folosi un pix sau stilou.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social3 ore în urmă

Cine a fost Lia Manoliu – sportiva din Chișinău care a intrat în Cartea Recordurilor

Lia Manoliu a fost o atletă română, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din Mexico 1968 și cu...

Social6 ore în urmă

10 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: Biroul Regional OMS a făcut o donație de 41 mii de euro pentru Laboratorul ANSP

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Politică20 de ore în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Social23 de ore în urmă

Turist în Moldova: Duruitoarea Veche, Râșcani

Duruitoarea Veche este una din cele mai cunoscute destinații turistice din Republica Moldova. Totuși, ne-am gândit că s-ar putea să vrei...

SocialO zi în urmă

9 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 195 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Economie2 zile în urmă

Cât costă să-ți reînnoiești încălțămintea

Sigur ai și tu măcar o pereche de încălțăminte preferată, pe care o porți cu plăcere, dar care ajunge într-o...

Social2 zile în urmă

„Raiul” sovietic și turnătorii. Interviu cu Viorica Olaru-Cemîrtan, Doctoră în istorie

Viorica Olaru-Cemîrtan este istorica care a cercetat luni în șir arhivele ascunse de sovietici despre deportările din Basarabia, a discutat...

Advertisement

Politică

Divertisment3 zile în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică7 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie1 lună în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031