Connect with us
"
"

Social

IT / Jocul care-i învață pe copii ce este businessul

Publicat

pe

PE SCURT

Anya Pozdnyakova, o tânără din Harkiv, Ucraina, a creat un joc de masă în care copiii pot dobândi cunoștințe în domeniul businessului. Pentru că jocul de masă este limitat, a decis să-l transfere la computer. La hackathonul pentru societatea civilă (Tbilisi 14-16 iunie) urmează să facă împreună cu echipa IT diferite scenarii de joc, pentru ca cei mici să aibă parte de cât mai multe situații din viața reală.

PE LUNG

Potrivit Anyei, ideea de a face un joc business a pornit de la faptul că 21% dintre respondenții unui sondaj (Ucraina) au declarat că se gândesc să deschidă o afacere, lucru pe care o întristează pe tânără, pentru că ar fi un indicator jos. Întâi a creat un joc de masă, l-a testat în câteva grupuri de copii și a decis să-l extindă. Totuși, jocul de masă este limitat la capitolul evoluția jocului. Prin urmare, Anya a decis ca să mute jocul la computer. Își dorește ca cei care vor utiliza jocul ei este să stea în fața computerului și să se schimbe pe rând, la joc. Pe lângă dobândirea cunoștințelor în afaceri, copiii vor putea învăța despre responsabilitatea ecologică a unei companii.

„Noi suntem conștienți că nu va concura cu jocurile cu arme care sunt foarte populare printre copii. Este un joc de învățare și va concura cu materialul sec predat la școală. Este o alternativă pentru profesori.”

Anya s-a gândit la „Business Step atunci când mergea la copiii din familiile social vulnerabile. În Harkiv există un centru pentru acești copii, iar Anya este voluntară acolo. I-a îndemnat pe copii să joace, iar ceea ce a văzut a impresionat-o. Potrivit spuselor tinerei, la ultima vizită în centru, s-au jucat cinci copii. Înainte de a începe jocul, tânăra le-a explicat noțiuni din economie.

Ei înțeleg că cartea galbenă este bine, iar roșie este rău, suflă peste zaruri ca să le pice anume ce vor ei. A fost interesant să vedem cum jucau doi prieteni și atunci când trebuiau să comunice și să cumpere unul de la altul dreptul de a vinde produsul unui client, s-a pornit cearta. Unul și-a eliminat prietenul din joc și acela i-a zis: noi doar suntem prieteni, de ce faci asta? Au fost multe emoții pozitive și la sfârșitul jocului noi am făcut un mic sondaj în care i-am întrebat pe copii ce termeni au reținut și au înțeles”, a spus Anya. Totuși, copiii nu au înțeles în totalitate termenii din domeniu și ca să le explice, de exemplu, ce este sine-costul, Anya a recurs la exerciții cu prăjiturele, cu biclete și alte lucruri din viața copiilor, pentru că ei nu reușesc să memoreze termeni complicați, ci exemplele.

Hackathonul pentru societatea civilă este la a treia ediție. Mecanismul regional de dezvoltare a societății civile pentru țările membre ale Parteneriatului Estic este un proiect finanțat de UE pentru Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Are scopul de a promova rolul actorilor societății civile în reformele care se implementează în țările lor. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un consorțiu condus de GDSI Limited (Irlanda). Câștigătorul va beneficia de implementare în totalitate a instrumentului IT în sumă de 10 mii de dolari.

Social

Pandemia în Germania: „Statul a avut grijă de toți”

Publicat

pe

De către

Pandemia de COVID-19 a pus autoritățile din toate statele lumii într-o situație dificilă și a influențat puternic și echilibrul politic de pe glob. Cum au reacționat statele, ce ajutoare și-au oferit reciproc, unde au acționat în unison și unde în contradictoriu? 

Moldova.org îți povestește, în fiecare săptămână, despre situația pandemiei într-o țară de pe glob, cu relatări de la fața locului, oferite de cei care trăiesc acolo. Începem seria de relatări cu una dintre țările care pare că a trecut acest test complicat cu brio. Cel puțin la prima vedere. 

Germania a fost una dintre statele europene care a analizat la rece situația, încercând să nu cadă în capcana panicii și să nu facă greșelile comise de vecinii ei. Autoritățile au îndemnat oamenii să-și păstreze calmul și au sărit în ajutor cetățenilor, oamenilor de afaceri, ca aceștia să nu falimenteze, ceea ce ar fi dus la pierderea locurilor de muncă, recunoscând că pandemia este una dintre cele mai mari provocări după cel de-al doilea Război Mondial. „Politica statului în această situație a fost: dăm cât putem”, povestește Natalia Mogâldea, studentă și angajată în Germania.

Am fost curioși să aflăm anumite subtilități legate de pandemie, restricții și decizii luate și de către alte state. De aceea, începând de astăzi, vrem să descoperim săptămânal o nouă țară care a fost și ea izolată ca noi, a creat statistici, a suportat pierderi, iar acum încearcă să se pună pe picioare.

Geplaatst door Moldova.org op Vrijdag 29 mei 2020

Ea spune că statul s-a gândit la cetățeni și atunci când a stabilit amenzile pentru cei care încalcă unele restricții. Comparativ cu Moldova, care a impus oamenii să stea acasă și să nu se plimbe prin parcuri, fâșii forestiere, amendându-i cu peste 22 de mii de lei (circa 13 pensii medii), polițiștii din Germania aplicau în astfel de cazuri amenzi nu mai mari de 250 de euro (4800 de lei). „Putem să facem raporturile din amenzile din Germania și veniturile lor și cele din Moldova”, spune Natalia.

Oamenilor nu li s-au impus prea multe restricții, mai mult, ei au fost încurajați să fie raționali, mai precauți și să aibă grijă de modul lor de viață. 

În cele trei luni de pandemie, în Germania, cu o populație de peste 83 de mln. de oameni, au fost înregistrate 182.452 de cazuri de infectare, dintre care 8570 de pacienți au decedat. Astfel, autoritățile de acolo au decis să anuleze cea mai mare parte a restricțiilor. Au fost deschise restaurantele, magazinele, dar oamenii nu trebuie să renunțe la măștile de protecție și la păstrarea distanței. La începutul lunii iunie, vor fi deschise și grădinițele, cinematografele, teatrele și bazinele de înot.

Berliner Ensemble și-a pregătit sala de spectacole pentru vizitatori. Administratorii au dezinstalat 500 din cele 700 de scaune, pentru a crea condițiile necesare și păstra distanța de 1,5m dintre fiecare scaun. 

De asemenea, Germania intenţionează să anuleze avertismentele de călătorie pentru 31 de state, asta pentru a ajuta la resuscitarea domeniului turistic, care a avut mult de suferit din cauza pandemiei. Cu toate acestea, autoritățile au mai lăsat un coridor pentru reîntoarcerea restricțiilor, în cazul în care va fi depășită limita de 50 de cazuri noi de infectare în fiecare săptămână la 100 de mii de cetățeni. 

Citește mai departe

Economie

Coronavirusul seacă industria vinului

Publicat

pe

PE SCURT

Până la pandemia de coronavirus, sectorul vitivinicol din Republica Moldova era în plină dezvoltare. În anul 2019, Moldova a exportat 15,67 milioane decalitri de vin, iar valoarea totală a exportului a depășit trei miliarde de lei. Cel mai mult vin moldovenesc a ajuns în China, România și Federația Rusă. 

În țara în care viticultura reprezintă 7% din totalul de exporturi și 3% din PIB-ul țării, pandemia de coronavirus a lovit dur în micii producători, dând peste cap și planurile marilor jucători din industrie.

Dar cum se descurcă alte țări la capitolul vin în pandemie? Ca să înțelegem asta, am tras cu ochiul la sectorul vitivinicol din Ungaria. La ei, chiar dacă sectorul HoReCa e în blocaj, vinăriile mici stau mai bine la vânzări decât vinificatorii noștri.

PE LUNG

Aproape cinci întreprinderi vinicole au fost nevoite să-și suspende temporar activitatea, întrucât angajații au fost infectați în număr mare cu COVID-19. 

Pe 25 aprilie, satele Etulia și Cișmichioi din raionul Vulcănești au fost plasate în carantină, după ce patru locuitori, angajați la Vinăria Etulia, parte a grupului de vinării Bostavan, au fost depistați pozitiv la COVID-19. După asta, s-a decis testarea tuturor angajaților și rudelor angajaților la COVID-19 – 174 de persoane, dintre care 77 erau infectate.

Enlarge

IMG_6349
Foto: Wine of Moldova

„Produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate

83% din vinul produs anul trecut în Republica Moldova a fost exportat. Datele pentru luna martie arată că exporturile au scăzut cu 9% după volum și cu 11% în ce privește valoarea, față de aceeași perioadă a anului 2019. 

Potrivit estimărilor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV) în acest an exportul produselor vitivinicole poate scădea cu 30% sau chiar 50% comparativ cu 2019. 

Șefa Serviciului politici și reglementări în domeniul produselor sectorul vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii, Liliana Dascaliuc, spune că în primele trei luni ale anului 2020 exportul s-a redus cu 20%, însă datele sunt preliminare. Viticultura va fi afectată așa cum o să fie afectată toată agricultura. Și nu doar agricultura, dar toată industria. Vinul, produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate”, comentează specialista.

Zero venituri

Vlada Vutcarău este co-fondatoare a vinăriei urbane ATU, o afacere de familie, care produce până la 40 de mii de sticle pe an. Pandemia de coronavirus și starea de urgență a redus vânzările în proporție de 90%, iar turismul înregistrează zero venituri. Vorbim de foarte mari pierderi. Noi continuăm să producem, dar încasările vin din vânzări și nu din producere”, explică Vlada.

Enlarge

foto-ATU-winery-facebook
Foto: Facebook/ ATU Winery

Totuși, un aspect pozitiv pe care-l vede tânăra este că business-ul s-a mutat online și „că ne-am întors cu fața spre producătorul local. Cumpărând de pe piața locală, investim în oamenii noștri și banii rămân aici pe loc, în țară”.  

88% dintre companiile din Republica Moldova sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii, spune un studiu al Camerei de Comerț Americane.  

Așa că, autoritățile au creat niște măsuri de susținere a agenților economici, inclusiv a vinăriilor. Printre acestea se numără reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HoReCa. 

Co-fondatoarea vinăriei ATU, Vlada Vutcarău, spune că măsurile statului de a-i susține, nu-i prea ajută pe ei.

„Noi nu primim vizitatori, respectiv nu generăm TVA. Scutirea asta, acum, nu ne dă nimic, pentru că noi oricum încasări nu avem, nu avem din ce economisi acele 5% ca să le distribuim la salarii.”

Ea mai crede că măsurile anunțate de autorități „sunt jocuri politice și statul se eschivează să-și asume o răspundere. Poate nu își permite financiar”.

O problemă nu vine niciodată de una singură, crede co-fondatoarea vinăriei. Seceta din anul acesta o îngrijorează la fel de mult. „Vom vedea la toamnă ce o să culegem, pentru că acolo va fi criza și mai mare.”

Enlarge

vinurile-ATU-foto-facebook-ATU-winery
Foto: Facebook/ ATU Winery

Porumb în loc de struguri

Pe 10 aprilie, Comisia pentru Situații Excepționale a emis Dispoziția Nr. 16. Unul dintre puncte reglementează mecanismul de subvenție a agenților economici. Întreprinderile care şi-au sistat total sau parţial activitatea vor ar urma o subvenţie în mărimea sumei achitate a impozitului pe venit dar și alte contribuții sociale.

Directorul Combinatului de vinuri „Mileștii Mici”, Viorel Garaz, se întreabă dacă statul va avea resurse financiare ca să subvenționeze întreprinzătorii. „Atât timp cât agenții economici nu funcționează sau funcționează într-o măsură foarte redusă, contribuțiile lor la buget vor fi foarte mici. Dacă subvențiile nu vor fi achitate imediat, ulterior companiile se vor închide și nu vor mai avea nevoie de ele”, explică specialistul. 

Combinatul de vinuri „Mileștii Mici” a produs în 2019 aproape 1,2 milioane de sticle de vin, dintre care aproape 60% au fost exportate. În urma loviturii date de pandemie, compania a înregistrat o scădere de 60% din vânzări pe piața locală. Exporturile au scăzut cu 40%, iar de pe 8 martie, vinăria nu a fost vizitată de niciun turist.

„Planurile noastre pentru următorul an sau pentru următorii doi ani au fost date peste cap: de a extinde restaurantul, de a procura transport electric, de a sădi viță de vie, de a deschide o rețea de magazine. Banii au mers la achitări de chirie, salarii, dar și alte plăți.”

Și pentru că COVID-ul ne-a mâncat bugetul pentru vița-de-vie, semănăm 36 ha de porumb în loc de Fetească

Geplaatst door „Mileștii Mici” op Maandag 11 mei 2020

De asemenea, vinăria a fost nevoită să întrerupă contractele cu mai mulți angajați pensionari, numărul lucrătorilor s-a redus de la 206 la 142. „Nu avem posibilitatea să achităm pensionarilor șomajul tehnic, ei măcar au pensie, dar tinerii care nu au pensie și stau acasă cu copiii… Am decis să le achităm lor măcar ceva”, explică Viorel Garaz.

Galeriile subterane „Mileștii Mici” sunt situate la o adâncime de 85 m și au o lungime totală de 200 km. Ele adăpostesc aproape 2 milioane de sticle, motiv pentru care a ajuns în Cartea Recordurilor Guinness, drept cea mai mare colecție de vinuri din lume după numărul de sticle

Provocări de-a lungul timpului

Dar starea de urgență din Republica Moldova nu e prima lovitură asupra vinificatorilor. În 2006, Rusia a interzis importul de vinuri, întrucât nu ar fi făcut față normelor sanitare. Pe atunci, aproape 80% din totalul producției de vin era exportat în Rusia. Estimările au arătat că pierderile în urma embargoului au depășit 100 de milioane de dolari.

Apoi, în 2013, cu trei luni înainte de semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Rusia a instituit embargo asupra vinurilor moldovenești.

Criza lovește în toți, inclusiv în producătorii de vinuri. Un sector cu 150 mii de locuri de muncă, cu exporturi de 3…

Geplaatst door Andrei Cibotaru op Zondag 5 april 2020

Este o criză care ne afectează pe toți și trebuie să ne punem umărul, să consumăm un pic mai mult vin local. În spatele unei sticle de vin stă o industrie întreagă: stau viticultorii care au crescut strugurii, stau oamenii care lucrează la producție, vinificatorii, oamenii din laborator, stă o industrie a sticlei, industria ambalajului de carton, stau oameni care se ocupă de designul etichetelor și așa mai departe. Cumpărând o sticlă de vin, de fapt, se susține acest lanț pentru mai multe subsectoare”, a comentat autorul blogului finewine.md și expert în vinuri, Andrei Cibotaru.

Cum se descurcă Ungaria?

În timp ce consumul de alcool pe cap de locuitor a crescut în Ungaria în timpul pandemiei coronavirusului, măsurile restrictive care afectează sectorul ospitalității au pus vinăriile maghiare într-o situație financiară dificilă. Cu toate acestea, vinăriile mici, de familie, care de obicei își vând produsele direct clienților din beciurile lor, au reușit să-și crească veniturile.

Guvernul maghiar a anunțat stare de urgență la jumătatea lunii martie și la scurt timp au fost impuse restricții la programul de lucru al magazinelor mici și al unităților de catering. Cu toate acestea, mulți proprietari au ales să își suspende complet activitatea, ceea ce a afectat indirect mulți furnizori, cum ar fi comercianții de alimente și băuturi. Acest lucru a avut un impact și asupra vinăriilor, care joacă, adesea, un dublu rol, deoarece operează săli de degustare, pe lângă vânzarea produselor pe piață. Astfel, acestea au fost lovite de criză de două ori.

Organizația profesională care-i reprezintă pe vinificatori și pe viticultori, Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT), a reacționat rapid la situație: într-o săptămână, a inițiat o campanie online și un serviciu numit „Palackposta2020”, care în traducere înseamnă „sticlă prin poștă”. Consiliul a încurajat vinăriile să se înregistreze în mod voluntar pe această platformă care permitea cumpărăturile online și livrarea la domiciliu. Pentru vinificatori, a fost cumva dificil să utilizeze platforma și chiar din primele momente părerile au fost împărțite. Mulți au considerat această mișcare un spectacol, în timp ce alții au considerat că este o lovitură pentru comercianți. Alții cred că nu există o publicitate mai proastă pentru vinul maghiar în această situație de criză.

Compania Pannon Borbolt și-a început activitatea cu comercializarea de vin online, dar în ultimii ani, aproape 80% din veniturile sale provin din intermedierea relațiilor dintre unitățile de catering și vinării. Odată cu sistarea temporară a serviciului de catering, restul de 20 la sută din activități se pare că au reușit să salveze compania, care a început să se concentreze din nou pe vânzarea de vinuri online.

„Vindem pachete, ceea ce înseamnă că consumatorii pot alege între ofertele mai multor crame. În plus, infrastructura noastră logistică a fost deja dezvoltată, astfel încât prețurile noastre sunt mult mai prietenoase”, a declarat Dusán Filákovity, administratorul companiei. Nu consideră că inițiativa PalackPosta este o concurentă, a adăugat el.

Criza nu afectează în mod egal fiecare vinificator, afirmă József Schunk, viticultor și președintele Regiunii viticole Pécs și membru al Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT). Vinăriile mici care și-au vândut produsele direct au reușit să-și crească vânzările. Totuși, veniturile din industria ospitalității (hoteluri, restaurante și cafenele) au ajuns practic la un blocaj, ceea ce afectează în mod natural vinăriile mai mari. O altă dificultate este că festivalurile și evenimentele mari, care au devenit surse de venit foarte importante și pentru vinăriile mai mici, au fost anulate. Pierderile de venituri și dezvoltarea stocurilor vor trebui remediate în acest sector, iar Consiliul le monitorizează pe ambele, a spus el. Promovarea vinului poate ajuta pe ambele fronturi.

Zoltán Győrffy, redactorul-șef al revistei de gastronomie și vin Pécsi Borozó, a trebuit să ia o decizie dificilă la jumătatea lunii martie. Revista este publicată în fiecare trimestru în ultimii zece ani, însă din cauza pandemiei, ediția de vară nu va fi tipărită. Agenții de publicitate și-au scos reclamele, iar piața de vinuri, de care depinde editorul, s-a oprit.

„Anul acesta, care promitea că să fie cu multe evenimente, s-a schimbat într-o clipă”, a spus jurnalistul. El și echipa sa au mutat degustările de vin online. Acum, au degustări tematice pe Zoom în fiecare săptămână, iar prezența online a revistei a crescut. Deși, evident, aceste soluții nu sunt perfecte, este încă prea devreme pentru a spune cum pandemia va schimba piața de vinuri și modul în care funcționa aceasta până acum.


Acest articol face parte din proiectul media crossbroder „Off the beaten track” lansat de n-ostHlidaci PesSzabadpecsKrytyka Polityczna și Moldova.org. Proiectul este finanțat de fondul internațional Visegrad.
Citește mai departe

Social

Cum să transformi uzinele părăsite într-o afacere prosperă

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În jurul nostru vedem atât de multe fabrici ruinate sau părăsite care murdăresc și mai mult imaginea orașului, dar ce ar fi să le dăm o nouă viață și să le transformăm în cafenele, galerii de artă și locuri unde oamenii s-ar aduna și ar petrece plăcut timpul liber? 

În întreaga lume, multe foste clădiri industriale au fost transformate în locuințe de ultimă generație sau galerii de artă. Acum, însă, vine un nou val, care le face tot mai populară valorificarea acestor construcții cu pereții jerpeliți și tavanele lăsate. 

PE LUNG

Urbanizarea secolului al XX-lea și deindustralizarea au lăsat în urmă zeci de clădiri goale care se ruinează în centrele orașelor. Birourile din sticlă au înlocuit clădirile industriale vechi, dar cu toate acestea, multe construcții unde cândva mișunau oameni, acum stau pustii și părăsite. Însă, în ultima perioadă se observă că tot mai mulți vor să revină la fabricarea manuală a lucrurilor. De aceea, au fost unii antreprenori inventivi care au readus la viață fostele fabrici, transformându-le în săli de conferințe, galerii de artă, ateliere de creație sau locuri unde oamenii se pot odihni la sfârșitul zilei de muncă, scrie designcurial.com

În Rotterdam, un depozit enorm pentru construcții navale a fost transformat în Innovation Dock și zeci de mici studiouri creative, și întreprinderi de producție ușoară. În Londra o fostă fabrică în Walthamstow a devenit un atelier public și comun pentru producătorii și meșterii locali. În timp ce, un fost depozit de trenuri din Franța a fost transformat într-un restaurant și mai multe săli de conferință.

De asemenea, mai multe foste fabrici de croitorie din Tbilisi au fost transformate în cafenele, hub-uri, săli de conferințe și cluburi populare și îndrăgite de tineri. Secretul succesului unor astfel de renovări, susțin experții, este să păstrezi caracterul clădirii și să-i accentuezi plusurile și elementele unice. Aceste proiecte de restaurare inspiră viață nouă în locurile istorice ale orașului ca spații pentru artă, cultură și relaxare. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social12 ore în urmă

2 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT/ +188 cazuri noi de COVID-19. 17 sunt lucrători medicali

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

PoliticăO zi în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

SocialO zi în urmă

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

PE SCURT  Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele...

SocialO zi în urmă

1 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 109 cazuri noi și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Cultură2 zile în urmă

Festivalul Mai Dulce anulat, dar alături de fanii deserturilor. 5 rețete pe care ai vrea să le încerci

PE SCURT Din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor, festivalul Mai Dulce a fost anulat. Însă organizatorii nu s-au...

Lifestyle2 zile în urmă

6 cartiere post-comuniste superbe, unde ai vrea să locuiești

PE SCURT În vremea comunismului, blocurile erau simboluri ale politicii locative egalitare. Iar mai târziu au devenit un simbol al...

Cultură2 zile în urmă

Câte o librărie în fiecare sat: apariția și dispariția librăriilor Luminița în Moldova

În ambele sate ale bunicilor mei se găsesc două clădiri similare, cu ferestre mari, care în anii 70 au fost...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930