Connect with us
"
"

Social

IT / Jocul care-i învață pe copii ce este businessul

Publicat

pe

PE SCURT

Anya Pozdnyakova, o tânără din Harkiv, Ucraina, a creat un joc de masă în care copiii pot dobândi cunoștințe în domeniul businessului. Pentru că jocul de masă este limitat, a decis să-l transfere la computer. La hackathonul pentru societatea civilă (Tbilisi 14-16 iunie) urmează să facă împreună cu echipa IT diferite scenarii de joc, pentru ca cei mici să aibă parte de cât mai multe situații din viața reală.

PE LUNG

Potrivit Anyei, ideea de a face un joc business a pornit de la faptul că 21% dintre respondenții unui sondaj (Ucraina) au declarat că se gândesc să deschidă o afacere, lucru pe care o întristează pe tânără, pentru că ar fi un indicator jos. Întâi a creat un joc de masă, l-a testat în câteva grupuri de copii și a decis să-l extindă. Totuși, jocul de masă este limitat la capitolul evoluția jocului. Prin urmare, Anya a decis ca să mute jocul la computer. Își dorește ca cei care vor utiliza jocul ei este să stea în fața computerului și să se schimbe pe rând, la joc. Pe lângă dobândirea cunoștințelor în afaceri, copiii vor putea învăța despre responsabilitatea ecologică a unei companii.

„Noi suntem conștienți că nu va concura cu jocurile cu arme care sunt foarte populare printre copii. Este un joc de învățare și va concura cu materialul sec predat la școală. Este o alternativă pentru profesori.”

Anya s-a gândit la „Business Step atunci când mergea la copiii din familiile social vulnerabile. În Harkiv există un centru pentru acești copii, iar Anya este voluntară acolo. I-a îndemnat pe copii să joace, iar ceea ce a văzut a impresionat-o. Potrivit spuselor tinerei, la ultima vizită în centru, s-au jucat cinci copii. Înainte de a începe jocul, tânăra le-a explicat noțiuni din economie.

Ei înțeleg că cartea galbenă este bine, iar roșie este rău, suflă peste zaruri ca să le pice anume ce vor ei. A fost interesant să vedem cum jucau doi prieteni și atunci când trebuiau să comunice și să cumpere unul de la altul dreptul de a vinde produsul unui client, s-a pornit cearta. Unul și-a eliminat prietenul din joc și acela i-a zis: noi doar suntem prieteni, de ce faci asta? Au fost multe emoții pozitive și la sfârșitul jocului noi am făcut un mic sondaj în care i-am întrebat pe copii ce termeni au reținut și au înțeles”, a spus Anya. Totuși, copiii nu au înțeles în totalitate termenii din domeniu și ca să le explice, de exemplu, ce este sine-costul, Anya a recurs la exerciții cu prăjiturele, cu biclete și alte lucruri din viața copiilor, pentru că ei nu reușesc să memoreze termeni complicați, ci exemplele.

Hackathonul pentru societatea civilă este la a treia ediție. Mecanismul regional de dezvoltare a societății civile pentru țările membre ale Parteneriatului Estic este un proiect finanțat de UE pentru Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Are scopul de a promova rolul actorilor societății civile în reformele care se implementează în țările lor. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un consorțiu condus de GDSI Limited (Irlanda). Câștigătorul va beneficia de implementare în totalitate a instrumentului IT în sumă de 10 mii de dolari.

Educație

„Ultimul moldovean” în Norvegia

Publicat

pe

De către

Inspirat de voluntariat, Liviu Rotaru a trăit aventura vieții sale chiar lângă Polul Nord

Povestea lui Liviu Rotaru a început acum doi ani, pe când era elev în clasa a XII-ea la un liceu cu profil teatral din Chișinău. Îi mai rămânea să susțină examenele de bacalaureat și… să ia o decizie. De fapt, trebuia să aleagă între a studia filmul la o universitate din Londra sau la una din Germania, unde câștigase o bursă ce i-ar fi acoperit cam 80% din cheltuieli, ori să meargă pentru un an în Norvegia să descopere ce înseamnă educația non-formală. A optat pentru cea de-a doua șansă – una care s-a transformat în aventura vieții sale și pe care vă invităm să o aflați în continuare chiar așa cum ne-a fost povestită de „ultimul moldovean în Norvegia”.

Curajul de a renunța… la bursă

Eram în ultimele luni de liceu. Trimisesem deja dosarul la mai multe universități din Marea Britanie și din Germania, și obținusem burse ce-mi acopereau 80% din costuri. Mi-am dat seama însă că este cam greu să-mi plătesc celelalte 20%, care însemnau cheltuielile pentru cazare și mâncare. Mai ales că era vorba de studiul filmului, un domeniu care presupune un program foarte încărcat. N-aș fi putut să lucrez în afara cursurilor de la universitate și nu știam ce să fac, căci nu voiam să iau împrumuturi .

Fac voluntariat de la 15 ani și am mers la diferite instruiri sau vizite de studiu. Într-o astfel de vizită ni s-a vorbit despre oportunitățile mai puțin cunoscute ale Erasmus+. Așa am aflat de European Volunteering Service, un proiect al Comisiei Europene care le permite tinerilor de 18-30 de ani să devină voluntari într-o altă țară pentru o perioadă între 2-12 luni, toate costurile fiind acoperite. Astăzi acest lucru este oferit de European Solidarity Corps – separat de Erasmus, dar coordonat tot de Comisie.

Din Chișinău în Vevelstad

În aprilie 2018, mi-am zis să caut un proiect în Norvegia sau o altă țară scandinavă. Mă gândeam că, dacă o să pot să învăț limba timp de un an, o să-mi continuu studiile acolo. Am accesat portalul european de tineret: www.europa.eu/voluntering. Acolo poți să alegi proiectele în funcție de țara de unde vii, țara în care vrei să mergi, durată și temă. Am găsit doar unul în Norvegia. Urma să merg aproape de cercul polar – în comuna Vevelstad din Nordland, cu 450 de locuitori, înconjurată de munți și fiorduri, de lacul Sore Vistvatnet în partea sud-estică și cu Parcul național Lomsdal-Visten.

Într-o duminică noaptea am trimis dosarul cu scrisoarea de motivare și un plan de lucru în care mi-am înșiruit cele mai trăsnite idei: să organizăm filmări cu tinerii, festivaluri, cursuri de engleză și rusă. Luni dimineață, la prima oră, mi-a răspuns responsabilul de proiect. Au urmat vreo patru interviuri online, inclusiv cu membrii Consiliului Tinerilor de la școala din Vevelstad. La 1 iunie mi s-a spus că locul este al meu – cu 700 de euro lunar, 400 dintre care îi reveneau familiei gazdă pentru cazare, mâncare și călătorii, iar 300 euro bani de buzunar pentru mine. Trebuia doar să găsim opțiuni de transport… Atunci am înțeles că, deși proiectele nu-ți cer să fii cunoscător de engleză ori să ai experiență într-un anume domeniu, eu am obținut locul tocmai datorită experienței mele ca voluntar și de lucru cu tinerii, precum și grație pasiunii pentru film și limba engleză. Eram foarte nerăbdător la gândul că voi locui într-o familie gazdă norvegiană, iar scopul meu era să devin un membru al comunități lori.

Într-un august cu -5 grade Celsius

La 18 august, cu două valize pline cu haine de iarnă și un rucsac cu echipament de filmări, mi-am început călătoria. Traseul era aproape „simplu” și dura „doar” 48 de ore: Chișinău-București (microbuz), București-Oslo (avion), Oslo-Trondheim (tren de noapte), Trondheim-Grong (tren), Grong-Brønnøysund (autobuz, cu două feriboturi), Brønnøysund-Vevelstad (mașină, feribot). Coordonatorii proiectului m-au întâmpinat la stația de autobuz. Contrar senzației de „capătul lumii”, m-am pomenit într-un sătuc cu drumuri mai bune decât în centrul capitalei noastre și care arată mai bine decât cartierele de lux de la noi. Un loc unde soarele nu apune în iunie și iulie, și nu răsare din noiembrie până în ianuarie. Era frig, -5 grade Celsius fiind ceva obișnuit pentru luna august, așa că mi-am mai cumpărat ceva haine pe loc, inclusiv lenjerie termică.

Apoi am mers la cei care urmau să-mi devină familie pentru următoarele 11 luni. Mama-gazdă este profesoară și un fel de director-adjunct pe educație în școala din comunitate, care numără 42 de elevi și 19 profesori. Tatăl-gazdă repară plasele de pescuit. Am fost uimit să aflu că ei le repară… Au doi copii de aceeași vârstă cu mine. Fiul Ricard e pasionat de film, ca și mine. Fiica Regine studia medicina la un colegiu.

Scandinavia, un spațiu cultural unic și deschis

Diminețile mă trezeam la 8.30, iar munca o începeam ca și părinții-gazdă, la 9.30. De acasă până la „Frivilligsentral Vevelstad”, o organizație susținută financiar de guvern pentru ca, după ore, să desfășoare diverse activități pentru elevi, făceam cinci minute cu bicicleta. Acolo, împreună cu o voluntară din Olanda, pregăteam zilnic materiale pentru vreo 25 de elevi de 14-16 ani. Toate decorațiunile le făceam manual: avioane de hârtie, mingi. Mama-gazdă confecționa scrapbooks – cărți din carton cu aplicații.

La centru, copiii învățau să împletească, își făceau propriile haine, căciuli, fulare. În fiecare marți, aveam un curs pentru ei. Inițial colega din Olanda le preda balet. După aceea a urmat cursul de fotografie și film, soldate cu mici pelicule despre viața lor. În fiecare joi organizam un club cu activități de consolidare a echipelor din diferite clase. Scopul era să petrecem mai mult timp împreună și nu în fața calculatoarelor. Încercam să-i scoatem din casă prin diverse evenimente. În octombrie, am mers cu tinerii din comunitate pentru cinci zile la Oslo – la parlament, muzee și alte locații.

De două ori pe săptămână, un cuplu de pensionari ne învăța norvegiana. Lecțiile erau non-formale, cu jocuri de masă bazate pe curiozități despre Norvegia sau istoria țării. Marea mea surpriză a fost să aflu că profesorii mei aveau o… stână. Drept că aceasta arată altfel decât la noi – pur și simplu, primăvară, ei le dau drumul la oi pe munte, iar iarna ele se întorc la stână. (Și familia mea gazdă avea oi pe o insulă, unde se duceau o dată la două zile ca să le vadă și să le pună de mâncare.) După Crăciun, în ianuarie 2019, deja vorbeam numai în norvegiană. De fapt, limba norvegiană îți dă acces și la daneză, și la suedeză și islandeză. Pentru că sunt cam aceleași. Bunăoară, suedeza se pronunță exact la fel, dar se scrie puțin diferit. Daneza însă se pronunță foarte diferit, dar la scris este la fel. Este un soi de deschidere lingvistică la tot spațiul scandinav.

Deschiderea lumii scandinave se manifestă nu doar prin unitatea lingvistică însă. În Vevelstad, oamenii lasă ușile caselor descuiate, la fel cum descuiate sunt mașinile și elicopterele. Nici nu știu dacă au chei… Majoritatea localnicilor muncesc la fermele de pește sau la școală, spital și azilul de bătrâni. Ei cresc pește în niște plase instalate în fiord – 100 de mii de pești într-o plasă. Ăsta-i somonul norvegian, care se vinde și la noi și care este foarte scump, inclusiv pentru că fiecare pește e vaccinat individual. Vin peștii pe bandă, îl injectezi pe fiecare și, la sfârșitul zilei de muncă, primești vreo 4000 de lei în banii noștri. Suficienți ca să ai și casă, și mâncare. Eu mi-aș fi dorit și să lucrez, dar în cadrul proiectului nu este permisă o altă sursă de venit decât bursa.

Niciodată să nu te pornești singur pe munte sau despre numeroasele „ciudățenii” norvegiene

Fiecare familie are cel puțin o barcă, deși ai mei cred că aveau trei. Cu ele mergeam la pescuit, prinzând pește pentru o săptămână înainte. Fiecare familie are și câte o cabană, amplasată în parcul național care începea chiar în fața casei noastre; iar de la mama-gazdă am aflat că pe insula Svalbard, unde sunt urși polari, legea obligă fiecare profesor să știe să tragă cu pușca și neapărat să fie un profesor cu armă la patru elevi.

Primara avea o fermă de vaci conectată la un sistem de mulgere automat. Soțul ei se ducea la fermă o dată sau de două ori pe zi ca să programeze mașinile – nici un miros și nici un sunet!.. Tot ei creșteau cai și puteau oferi lecții de hipism. În Norvegia am învățat să înot, să conduc mașina și barca, să schiez și să pescuiesc în zone cu apă joasă sau adâncă, să aleg locul potrivit pentru un camping și să aprind un rug, să vânez și să ofer primul ajutor. Par lucruri simple comparativ cu radicalii de la matematică, dar sunt convins că sunt abilități ce îmi vor prinde bine în viață…

În luna martie, am fost atât de nechibzuit, încât m-am pornit de unul singur pe niște piscuri extrem de înalte. Când, de fapt, prima regulă spune: niciodată să nu te pornești singur pe munte. Apoi, este important să știi cum să cobori, căci e mai periculos când nu vezi ce ai în față și ajungi într-o prăpastie, și să știi cum să nu provoci avalanșa… La ei, în toată Scandinavia, încă de la grădiniță, în fiecare vineri, profesorii se duc cu elevii în drumeție prin pădure. Toată ziua. Când sunt mai mari, pornesc pe munte.

Poate părea curios, dar toate lecțiile despre drumeție și camping le-am învățat de la o norvegiancă de doar 14 ani, prietenă de-a familiei-gazdă. Ea cunoștea o groază de lucruri impresionante, ca mulți alți tineri care și-au trăit toată viața în acel mediu. Ei nu prea știu despre Beethoven sau Goethe, sau care este capitala Sloveniei, în schimb, știu cum să mergi singur pe munte timp de două zile, cum să te porți când întâlnești lupii, cum să ai grijă de câinii de vânătoare sau cum să faci noduri pentru alpinism. Eu nu puteam nimic din toate acestea, la ei era o „banală” activitate de familie.

„Ei nu discriminează nici măcar cașcavalul”

Ce m-a marcat în mod special? Poate că un anumit exces al ideii de egalitate, care nu ne lăsa să scoatem pe cineva în prim-plan nici măcar la competițiile sportive. Și dacă unul alerga într-un minut, iar altul – în patru -, oricum toată lumea era învingătoare și se alegea cu diplome și medalii. Pe de o parte, este bine, pentru că asta înseamnă că nu există nicio diferență, inclusiv între calitatea educației dintr-o școală din Vevelstad și una din Oslo. Pe când la noi chiar și școlile din Chișinău se deosebesc în materie de ofertă educațională… Pe de altă parte, parcă este niței trist. Căci ei nu „discriminează” nici măcar cașcavalul… Într-o seară, aveam pe masă diferite tipuri de cașcaval. „O, delicatesă!”, am spus eu despre unul cu mucegai. La care mi s-a reproșat: „Nu poți să spui că un cașcaval este delicatesă și altul nu e. Toate cașcavalurile sunt o delicatesă pentru cineva”. A fost un fel de șoc cultural care te face să deschizi ochii și să vezi altfel lumea. Așa cum am văzut-o în primăvară, când ne-am apucat să curățăm cu elevii o plajă de-a lungul țărmului și în ajutor ne-au venit mai multe bunicuțe…

Fiind în Norvegia, împreună cu fratele-gazdă, am depus dosarul la Facultatea de Film a Universitatea Lillehammer. Am obținut amândoi confirmarea, în august urma să încep studiile. Cunoscând deja limba, având și niște bani adunați, aș fi putut să mă descurc. Plus că și proiectul la care participam ca voluntar a avut un feedback atât de generos din partea comunității, încât Agenția Națională a Norvegiei ne-a delegat la European Youth Week la Bruxelles. Doar că din 2019, când European Volunteering Service a trecut în European Solidarity Corps, Norvegia (care nu este membră UE) a refuzat să mai achite contribuția pentru proiect. Și tinerii din statele Parteneriatului Estic nu mai pot merge în „țara fiordurilor”… Astfel, se pare că am fost ultimul moldovean care s-a dus ca voluntar în Norvegia. În același mai, am decis să revin acasă. Mi-am zis că pot să obțin mai multe, învățând în Moldova, dar călătorind în toată lumea, citind și făcând ceea ce îmi place, decât fiind într-o școală extraordinară.

Am plecat în iulie și am lăsat în urmă zăpadă, la fel ca atunci când am venit. Familia m-a însoțit până la stație. Mi-a fost mai greu să mă despart de familia-gazdă după un an, decât să plec din Chișinău după 18… Cele 11 luni de voluntariat în Norvegia au fost pentru mine, după 12 ani de școală pe care i-am terminat cu o medie de 9,5 și nu știu câte kilograme de diplome, o vacanță. Cred că am învățat mai mult în anul ăsta de educație non-formală decât am învățat în 12 ani de educație formală la liceu.

La început am crezut că am greșit întorcându-mă, dar în noiembrie 2019 am înțeles că a fost decizia corectă. Filmul „Before Forever” realizat împreună cu „fratele” din Norvegia, a fost selectat pentru un festival de film din Polonia. Eu, fiind în anul I la Academia de Muzică, Teatru, Film și Arte Plastice, am putut să merg. El nu a venit, căci, fie și lipsind o singură zi, risca să-și piardă locul la universitate. Partea bună e că familia din Norvegia va veni în Chișinău în această vară. Și abia aștept să îi revăd!

*** Educația non-formală se referă la activitățile din afara școlii care au drept scop dezvoltarea abilităților, cunoștințelor și aptitudinilor. ADVIT – Asociația pentru  Dezvoltare, Serviciul Voluntar și Informații pentru Tineret – are rolul de a promova Europa fără frontiere. Implică tineri moldoveni, cu și fără experiență profesională, în programe la nivel național și internațional în domeniile: educație, ecologie, protecția patrimoniului istoric și sprijinirea persoanelor dezavantajate, contribuind la dezvoltarea unei societăți mai pașnice și la diminuarea nedreptății sociale. Este axată pe câteva domenii: găzduirea voluntarilor de peste hotare, care vin să muncească în organizațiile din Republica Moldova, și sprijinul oferit tinerilor moldoveni care merg să facă voluntariat în diverse organizații din țările membre ale Uniunii Europene.

Liliana Botnariuc

Acest articol este produs în cadrul Campaniei de informare „UE-Moldova: Împreună mai puternici. Creăm noi oportunități pentru tineri!”, implementată de Proiectul UE „Comunicare strategică și suport pentru mass-media”. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reprezintă în mod neapărat viziunea UE. Pentru detalii – https://www.facebook.com/Creamoportunitatipentrutineri/.

 

Citește mai departe

Tehnologie

Cum să rezovi problemele țării prin soluții digitale

Publicat

pe

PE SCURT

Ai o soluție digitală pentru o problemă din societate, pentru nevoile comunității tale sau vrei să ajuți oamenii să ia decizii mai bune? La Kiev va avea loc Hackathonul Societății civile unde, împreună cu profesioniști în domeniul IT și designeri, unde vei putea să-ți pui în aplicare ideile și să creezi instrumente IT. 

Sunt invitați activiștii civici, profesioniștii IT și designerii din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.

PE LUNG

Hackathonul va avea loc la Kiev, Ucraina, în perioada 3-5 aprilie 2020 și va reuni peste 60 de persoane.

Proiectul „Facilitatea pentru societatea civilă a parteneriatului estic” finanțat de UE urmărește să promoveze dezvoltarea de instrumente și soluții digitale care să permită crearea proiectelor software care ar permite societății civile mai bine să contribuie la reforme și schimbări democratice în țările lor de origine.

Citește despre Chatbotul pe facebook pentru prevenirea și combaterea violenței domestice

Hackathon-ul Societății Civile 2020 EaP este al patrulea hackathon dintr-o serie de evenimente anuale.  Participanții la Hackathon vor primi sprijin și sfaturi din partea unei echipe multidisciplinare de vorbitori și mentori invitați, cu experiență dovedită în inițiative civice, inițiative IT și companii de consultanță.

Data limită de aplicare a activiștilor civici este 17 februarie 2020, iar pentru specialiștii IT și designeri este pe 16 martie 2020. După selectarea proiectelor, va avea loc un pre-eveniment. 2020 Ideathon regional va ajuta la pregătirea hackathon-ului în aprilie. Ideathon-ul, care va avea loc la Chișinău în perioada 13-14 martie, este menit să asigure că ideile aduse la hackathon sunt fezabile și suficient de dezvoltate.

Cum să aplici și unde, citește aici.

Gluten Free Assistant a fost un proiect implementat în Hackathonul de anul trecut care a avut loc în Tblisi, Georgia. Olga Tereshchenko din Odessa (Ucraina) a venit la Hackathon cu ideea unui instrument care să strângă date complete și verificate despre medicamente, produse și servicii fără gluten. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, până la 10% din populația europeană se confruntă cu unele probleme de sănătate asociate consumului de gluten, cu 1% dintre ei suferind de boală celiacă. În timp ce ambele grupuri au nevoie de o dietă fără gluten, aceasta din urmă trebuie să respecte cel mai riguros tip de dietă pentru întreaga viață. Olga spune că „chiar și trei pesmeți îți pot pune viața în pericol”. În Ucraina, există 420.000 de persoane cu alergie la gluten severă, mulți dintre ei nu au habar despre starea lor. În același timp, nu există nicio resursă informațională unică disponibilă în Ucraina, unde ar putea fi obținute informații verificate, fiabile și relevante legate de gluten.

Vezi Jocul care-i învață pe copii ce este businessul

Anna Krys o altă câștigătoare de la aceeași ediție este preocupată de infrastructura pentru persoanele cu dizabilități și de lipsa de informații pentru astfel de persoane. Ucraina exclude efectiv persoanele cu dizabilități din viața socială și din procesele politice care se întâmplă în țară. „În Ucraina, 90% dintre rampe sunt instalate incorect și, în general, infrastructura nu este destinată persoanelor cu mobilitate limitată”, spune Anna. Pentru a aborda provocarea, ea a venit cu ideea de PROVODNIK, o hartă interactivă pentru persoanele cu nevoi speciale care să le ajute să găsească rutele cele mai bune și mai sigure, să se bucure de un stil de viață mai activ și, în final, să stimuleze dezvoltarea infrastructurii urbane incluzive. Harta permit, de asemenea, utilizatorilor să marcheze locațiile fără infrastructurile incluzive necesare, să dea o notă accesibilității locurilor și să trimită cereri automate (rapoarte de probleme) către organele guvernamentale pentru a rezolva problema.

Vezi proiectul moldovenilor cu care au mers la Hackathonul de anul trecut:
Hartă interactivă a Chișinăului pentru bicicliști

Problema colectării separate a deșeurilor este destul de relevantă pentru toate țările Parteneriatului Estic și, nu în ultimul rând, pentru Belarus. Văzând problema ca educație, Polina Pliskovskaya din Minsk (Belarus) a încercat să o rezolve cu RUBBISH, un joc online care să îi învețe pe copii cum să aibă grijă de mediu și să se ocupe în mod responsabil de sortarea gunoiului. Un sondaj efectuat la Minsk a relevat trei probleme principale: lipsa motivației pentru separarea colectării deșeurilor; lipsa de conștientizare; și infrastructură urbană slab dezvoltată. Polina spune: „Îmi pasă foarte mult ecologia și reciclarea deșeurilor, dar, din păcate, nu toți sunt ca mine. Acesta este motivul pentru care am decis să creăm o aplicație educațională pentru jocuri în care copiii și adulții să poată învăța cum să facă sortarea deșeurilor – și să fim motivați pentru asta! Gunoiul nostru monstru este flămând și sumbru, el așteaptă ca cineva să-l hrănească  făcând check-in-ul în apropierea coșului de gunoi … ajută-ne să-l lăsăm pe monstru să iasă din coșul de gunoi!”

Citește mai departe

Social

Oamenii care mișcă munții din loc vor fi premiați în cadrul unui concurs

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Tinerii antreprenori și mici comunități adunate în jurul obiectivului comun de îmbunătățire a spațiului lor de trai, organizații ale societății civile care luptă pentru transparență și corectitudine sunt dați în căutare. Este vorba despre cea de-a doua ediție a concursului „Champions of Change” care continuă să promoveze povești de succes și să stimuleze mai multe inițiative publice. 

La concurs mai pot participa și comunități academice care lucrează asupra unor idealuri de anvergură, atât acasă, cât și în întreaga comunitate europeană. Astfel, competiția este deschisă tuturor cetățenilor Republicii Moldova, din țară și diaspora, care au avut rezultate remarcabile în activități comunitare și/sau de interes public pe parcursul anului 2019. Cei 15 finaliști ai căror inițiative și proiecte realizate pe parcursul anului 2019 au avut impact și continuitate vor primi trofeul din bronz Champion of Change.

PE LUNG

Gala Premiilor Champions of Change va fi organizată pe 10 Aprilie 2020, când trei, cele mai bune inițiative vor fi premiate cu granturi și sprijin financiar din partea partenerului Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, FNF, pentru un nou proiect sau inițiativă.

Până atunci  LID Moldova anunță perioada de aplicare deschisă și încurajează doritorii să participe la concurs pentru a câștiga cele trei premii de a câte 1000 euro fiecare. Concursul se desfăşoară online în perioada 20 ianuarie – 20 februarie 2020. Regulamentul poate fi accesat pe website-ul și pe pagina de Facebook a LID Moldova.

În prima etapă de jurizare se vor alege maxim 15 finaliști dintre toți cei înscriși la concurs. 

Membrii juriului desemnați de echipa LID Moldova vor alege în calitate de câștigători pe oricine consideră relevant conform următoarelor criterii:

  • Inițiativele sau proiectele candidatului (realizate în anul 2019) au impact și continuitate în societate;
  • Creează, promovează standarde și așteptări noi în domeniul de activitate;
  • Integritatea și reputația personală și profesională este ireproșabilă;
  • Este deschis să coopereze și să susțină inițiativele similare sau conexe, inclusiv prin schimb de experiență și mentorat;
  • Persoana este dedicată apărării și promovării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, precum și valorilor democratice.

„Viitorul este în mâinile celor care acționează și își asumă responsabilități, indiferent de circumstanțe sau contexte politice. Celor care în pofida provocărilor și eșecurilor, merg înainte, reușesc și încurajează noi schimbări. Ei sunt adevărații campioni”, menționează organizatorii. 

Toți participanții la concurs vor fi  invitați la Gala de decernare a premiilor, în cadrul căreia campionii desemnați de juriu vor primi statueta din bronz „Champion of Change”. Cele mai bune inițiative vor fi premiate cu granturi și sprijin financiar din partea partenerului Friedrich Naumann Foundation for Freedom pentru o inițiativă sau proiect nou.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

EconomieO zi în urmă

Cât costă produsele ecologice de igienă pentru o lună

PE SCURT După ce Parlamentul a votat în lectura a doua modificările de lege potrivit cărora se vor aplica amenzi...

Cultură2 zile în urmă

Ce faci în weekend? Învață să crești plante, discută despre prieteniile online sau mergi la un concert pe întuneric

PE SCURT În acest weekend îți propun să mergi la o întâlnire la Primăria Chișinău unde îți vei putea exprima...

Ecologie3 zile în urmă

Cum poți transforma plasticul într-o avere

PE SCURT Avem o problemă cu plasticul. Zilnic producem tone de deșeuri din care reciclăm doar 10%, iar restul ajunge...

Partidul Democrat din Moldova3 zile în urmă

Candu’s 5. De ce a plecat fostul speaker din PDM și ce planuri au cei 6 ex-democrați

PE SCURT Andrian Candu, urmat de Sergiu Sîrbu, Grigore Repeșciuc, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur și Corneliu Padnevici, a părăsit partidul...

Social4 zile în urmă

Satul moldovenesc unde oamenii s-au unit împotriva violenței

PE SCURT Fiecare sat și oraș trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violența în...

Cultură4 zile în urmă

Gogol, scriitorul care a trăit 43 de ani cu frica de propriii demonii

PE SCURT Nicolai Gogol a fost scriitorul care a revoluționat literatura rusă prin operele sale. A relatat perfect realitățile dure...

Cultură4 zile în urmă

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

PE SCURT Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

PE SCURT Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi....

PoliticăO săptămână în urmă

Ministru suedez la Chișinău: Vrem să vedem oameni concreți puși după gratii pentru frauda bancară

PE SCURT Suedia este pregătită să ofere asistență inițiativelor de reformă din Republica Moldova și va urmări îndeaproape progresul acestora,...

Politică2 săptămâni în urmă

Cât au costat 14 deputați ex-comuniști și cine l-a denunțat la CNA pe Sergiu Sîrbu. Povestește Voronin

PE SCURT Președintele Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin susține că cei 14 deputați care au plecat în decembrie 2015 din PCRM,...

Istorie2 săptămâni în urmă

BBC la Ziua Independenței în Transnistria: Sărbătoarea unei națiuni care nu există

PE SCURT „Emoția lor colectivă a fost aproape palpabilă în această zi surprinzător de caldă din septembrie. Sărbătorirea Zilei Independenței...

Politică2 săptămâni în urmă

După zece ani pauză, militarii noștri vor defila pe Piața Roșie la 9 mai. Și alte decizii ale Guvernului RM de azi

PE SCURT Pacienții asigurați vor avea acces la un număr mai mare de servicii medicale, iar directorii instituțiilor medico-sanitare publice...

Politică2 săptămâni în urmă

Plahotniuc nu are nevoie de viză în SUA pentru că deja este acolo. Ce mai spune Andrian Candu despre PDM

PE SCURT Fostul lider al PDM Vlad Plahotniuc se află acum în SUA, chiar dacă a fost desemnat public de...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce riscă fostul șef al SIS pentru expulzarea ilegală a profesorilor turci

PE SCURT Fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, va sta pe banca acuzaților pentru abuz...

Advertisement

Opinii

februarie 2020
L Ma Mi J V S D
« ian.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829