În ultima perioadă au fost lansate mai multe idei și opinii că acțiunile și manifestările organizațiilor unioniste, în contextul protestelor din Chișinău, sunt prea radicale și nu-și au locul acum, că mai întâi ar trebui să rezolvăm problema corupției și sărăciei și apoi să vorbim despre unire.
În Republica Moldova timp de 25 de ani au venit la putere și comuniști și guvernări de dreapta și de toate coloraturile și până la urmă ce au făcut?
Acum e greșit să dăm speranță oamenilor că dacă acum se formează un nou partid, o să vină și o să ofere cea mai bună soluție. Astfel, e foarte greșit că cei care nu sunt de acord cu soluțiile pe care le oferi tu, automat să fie catalogați ca sunt puși de Plahotniuc sau de Dodon sau de Usatâi sau de oricine altcineva. Așa se întâmplă că cine nu e cu noi, e împotriva noastră. Ideea unirii s-a ținut până acum departe de orice afiliere cu oligarhii locali. Și nu cred că e radicalism ceea ce propun unioniștii, cred că e singura soluție normală pentru statul Republica Moldova. Unii zi că, stai domnule, nu putem face unirea până nu facem regulă la noi acasă. Dar regulă nu o să faci când toată lumea e cumătru cu toată lumea și n-o pară de nicăieri o justiție independentă, cum este DNA din România. Ori vine DNA-ul din România cu oamenii ăia, ori aici de unde să inventezi procurori sau judecători care să nu fie în relații cu ceilalți?
E admirabil că sunt unioniști care zic că noi nu putem să facem unirea așa – trebuie să ne ridicăm noi mai întâi, Republica Moldova. Dar cum să te ridici? Că nu e nicio soluție. Poți să te ridici unindu-ți forțele cu altă entitate și să faci ceva bun.
În general cum au fost văzute din România, din ceea ce ai observat tu, cum sunt văzute de la București, valul de proteste care început la Chișinău în această toamnă?
Multă lume n-a auzit decât de proteste, decât după ce Dodon și Usatîi au ieșit în stradă, pentru că au fost cele mai vizibile și presa din România a preluat foarte mult faptul că forțele pro-ruse au amplasat corturi și protestează și au blocat străzi. Prin blocarea străzilor s-a creat vizibilitate, până acum nu exista vizibilitate mare față de protestele din Chișinău în presa din România. Asta a ajuns să vadă marele public – protestele forțelor pro-ruse. Oamenii care urmăresc cu atenție situația din Republica Moldova și care sunt apropiați de Basarabia noastră au văzut și unele nuanțe.
Bineînțeles, că protestele stradale împotriva oligarhilor au fost privite cu simpatie și au fost semnale de salut al acestor proteste din partea unor personalități, inclusiv Monica Macovei. Au fost și reticențe și foarte multe semne de întrebare asupra Platformei DA, prin faptul că și-au dorit să scoată componentă unionistă din cadrul protestelor, deși unioniștii au reprezentat în protestele organizate de ei anul ăsta, un număr important. Treptat au vrut să scoată toată simbolistică din Piață. Organizațiile, steagurile și orice ar avea legătură cu aceasta, chiar și vorbitorii. Știu că Vladimir Beșleagă și apoi Andrei Strâmbeanu n-au mai fost primiți la microfon și în cadrul acestei Platforme, după ce au vorbit despre Unire.
În România au fost discuții despre faptul că protestele mai mult dăunează decât ajută, că vor să-i scoată pe proeuropeni de la guvernare și ar fi bine mai degrabă să răbdăm decât să-i dăm jos acum? Că există riscul venirii la putere a unor forțe pro-ruse și ar trebui proeuropenii să se consolideze.
Da, au existat astfel de voci, cu precădere din zona guvernamentală din România, dar nu zice nimeni că trebuie să răbdăm o guvernare coruptă doar pentru că există riscul ca rușii să câștige aici teren. Cred că ce ziceau aceste voci este că atenție: protestele și nemulțumirea justificată a oamenilor să nu fie deturnată în acest sens. Aceasta au zis și analiștii de aici. Eu sincer nu cred că e vorba de o deturnare, cred că limitele s-au tras destul de clar. Cred că se știe despre ce e vorba și mi se pare că toată mișcarea aceasta a Platformei DA va naște un partid politic. E bine, e rău, asta nu pot să-mi dau seama, dar bătălia se va duce pe linie partinică, nu se va întâmpla nicio revoluție, nu se va întâmpla nimic extraordinar.
În Republica Moldova sunt două partide care promovează deschis mesajul Unirii. Patidul Dreapta, nou creat, și PNL-ul. Am observat că aveți mesaje comune. Care e relația cu ei și nu există riscul atacați, să fiți criticați pentru asocierea cu mișcări politice?
Deja nu mai este cazul să fim atacați pentru chestia asta pentru că noi am început să funcționăm ca platformă, ca mișcare, încă în aprilie 2011. Și de atunci ni se tot preconiza: și-au făcut organizație să intre în alegerile din 2012 din România sau în alegerile din Republica Moldova. Am trecut peste multe scrutine electorale și lumea a văzut că nu suntem partinici. E bine că au început să existe tot mai mult entități unioniste, inclusiv politice. Mesajul nu are cum să fie același, pentru că vrem același lucru – cele două state românești să se unifice. Sunt mulți deputați unioniști în Parlamentul Republicii Moldova de la diferite partide. Relația se va face cu toate forțele politice care susțin acest mesaj.
O să tot apără, pe măsură ce ne apropiem de anul 2018, pe măsură ce crește numărul de unioniști din Republica Moldova o să apară entități politice care o să încerce să ducă mesajul acesta în arena politică și să profite de el. Suntem conștienți că o să profite de el că și în România caută să profite de el, dar nu ne deranjează, pentru că mesajul acesta trebuie să intre în toate spectrele societății.
Dar nu există pericolul să fie dispersate forțele, din momentul când există o sumedenie de organizații care promovează idei unioniste? Nu ar fi mai bine să existe o organizație comună și mai puternică, decât o organizații mici și dispersate?
Aici în Republica Moldova lucrurile sunt mai speciale. Datorită faptului că nucleul dur al unioniștilor, grupat în PPCD, prin liderul Iurie Roșca, a ajuns să trădeze, toată lumea este suspicioasă și se gândește: dacă se repetă scenariul PPCD-Iurie Roșca? Din motivul acesta, pe planul de unire a forțelor, lucrurile sunt mai speciale și merg un pic mai greu. Dar n-aș spune că trebuie neapărat o singură entitate, pentru că fiecare atunci când are o entitate proprie lucrează, parcă o face cu mai multă ardoare. Dacă sunt mai multe entități care lucrează la același lucru și colaborează între ele, e foarte bine. Să fie mai multe, nu e neapărat un dezavantaj chestia asta. Un dezavantaj e că nu lucrăm cât ar trebui pe planul de apropiere dintre România și Republica Moldova. Sunt atâtea de făcut că n-ar ajunge nicio sută de organizații. Trebuie să fim mai serioși, să ne dedicăm noi mai mult timp pentru asta.
Recent, la București a fost luată o decizie de a marca pe 27 martie o Zi a Unirii. Cum privești această inițiativă?
27 martie o să fie zi de sărbătoare – Ziua Unirii Basarabiei cu țara. La moment a trecut prin votul unanim al senatorilor, urmează ca să fie votată și în Camera Deputaților. Am încredere că va trece și de Camera deputaților. Noi avem un grup parlamentar, cu parlamentari de la toate partidele – grupul „Prietenii Unirii” și cei mai mulți parlamentari care fac parte din acest grup sunt deputați și nu cred că o să avem o problemă să trecem de Camera Deputaților această inițiativă lăudabilă.
Se fac pași în România. Se fac pași simbolici, se fac și pași concreți. Și aș putea spune, că trăgând linie, dacă analizezi comportamentul din ultimii ani a statului român, coerența față de Republica Moldova s-a îmbunătățit cu mult față de cum era înainte.
Dar atitudinea statului moldovenesc, a instituțiilor statului din Republica Moldova, atitudinea lui față de mișcările unioniste cum ai putea să o descrii?
Instituțiile statului din Republica Moldova, ca orice instituții de stat din lumea asta au instinctul de autoconserva, vor să se perpetueze în timp. Bineînțeles că instinctul primar este de a respinge ideea unirii, chiar de o respinge violent. Am văzut acest instinct primar manifestându-se în timpul guvernării lui Voronin și unele din aceste instituții acționează la fel și acum, în anul 2015.
Dar aș vrea să remarc că elita intelectuală a Republicii Moldova a fost întotdeauna unionistă și cu siguranță că foarte mulți oameni, funcționari la nivel înalt, reprezentanți politici sunt unioniști tocmai prin faptul că fac parte din această elită intelectuală și înțeleg care este rolul lor și înțeleg că suntem același popor și înțeleg să acționeze în beneficiul oamenilor și a neamului nostru, care este separat în momentul acesta în mod artificial, în două state.
Am văzut în apelurile din ultima perioadă a mișcărilor unioniste idei despre de interconectarea sistemului energetic, aspecte mai pragmatice ale relațiilor Republica Moldova-România. Guvernul României ce acțiuni ar trebui să întreprindă, în viziunea ta, ca să apropie Republica Moldova de spațiul românesc și de valorile europene? Pentru că la noi există o dezamăgire, pentru că e prea mult romantism și prea multă poezie în ideile de unire. Și tot mai mult apar voci care spun că ar trebui implicat factorul energetic, factorul economic.
Unirea n-o faci numai cu marșuri. Viața noastră are nevoie și cântec și de poezie, dar și de gaz și de curent electric. Nu trebuie să excludem nicio componentă. Ceea ce facem noi, că ieșim de fiecare dată în număr mare în stradă, și la București și la Chișinău pune presiune asupra autorităților și societatea civilă are rolul de a determina schimbări, iar tineretul a fost mereu motorul schimbării.
Poate și eu, când aveam 17-18 ani, priveam unirea foarte idealist. Și eram implicat într-o serie de acțiuni, care trebuie să continue, dar nu sunt suficiente. Planul nostru de unire este unul concret și pragmatic. Avem nevoie de interconectare energetică, avem nevoie de unificarea monetară. Aveam nevoie ca justiția din România să vină în Republica Moldova, ca să ajungem și la unirea teritorială. Avem nevoie de un singur punct vamal, ca să nu stăm cu orele prin vămi, lucru care de altfel ar contribui substanțial la eradicarea contrabandei. Eforturile noastre și lobby-ul pe care îl facem la nivel de organizații unioniste, se îndreaptă spre acești pași. Pentru că n-o să putem facem niciodată unirea, dacă a doua zi Rusia taie gazul sau vă lasă fără curent. Aceștia sunt căi de șantaj, pe care le-au folosit dea lungul timpului și s-au infiltrat foarte bine în mentalul omului simplu.
Or, în momentul acesta România are excedent de curent electric. Anul trecut România a fost singur stat din UE care n-a importat gaz – s-a descurcat rezervele proprii. România este o țară bogată din punctul de vedere al resurselor naturale. Ca să ajungem la unire, ne trebuie și unificare energetică.
Dacă vorbim de anul 2018. În mai 2018 se vor finaliza lucrările la transonul gazoductului Ungheni – Chișinău. Ceea ce a fost semnat la Neptun, unde unioniștii au fost prezenți, prevede că linia de înaltă tensiune Isaccea – Vulcanești să fie finalizată. Practic, ce mai avem noi nevoie în momentul acesta ca Republica Moldova să ia curent din România sunt vreo 10 de km, între Vulcănești și Isaccea. Avem nevoie de poduri peste Prut. Executivul trebuie să facă acești pași și în ultimii ani, a început să-i facă.
În următorii ani veți mergi cu lobby în domeniul economic?
Continuăm și planurile existente. Pentru că există strategia adoptată de Guvernul României, care se chemă „România 100” și are vedere toate componentele, ca în 2018 să avem condițiile necesare să înfăptuim această Unire. Din partea României există disponibilitate, peste 75 la sută dintre români care ar spune da la un viitor referendum, există voință politică. Dar n-o venim niciodată să anexăm Republica Moldova, pentru că aceasta este „calitatea” altora. Dacă cetățenii Republicii Moldova vor să fim același stat pe viitor, putem vorbi despre unire.
Am înțeles că Tinerii Moldovei, și în general mișcările unioniste, s-au arătat foarte nemulțumite că n-au fost publicate rezultatele recensământului și cumva se făcea aluzie că aceste rezultate nu sunt publicate pentru că prea multă lume s-ar fi declarat români. Ce părere ai despre asta?
În 2004, Voronin a organizat o mascaradă de recensământ. Din punct de vedere științific, noi nici n-ar trebui să ne discutăm prea mult ce rezultate sunt la recensământ: câți au indicat limba româna și câți au indicat limba moldovenească. E vorba de același lucru. Câți au scris că sunt moldoveni și câți au scris că sunt români. Nu, științific și legal, a arătat și Curtea constituțională – e același lucru. Adică, dacă ar fi inteligenți, dar văd că nu sunt, politicienii din Republica Moldova ar avea o soluție foarte simplă: să pună împreună moldovean cu român, limba română cu așa zisă limba moldovenească și ar rezolva o problemă. Pentru că altfel, oricum n-ar da-o, oricât ar falsifica ei, pentru că ei au rezultatele, dar nu vor să le dea. Am văzut că au mai fost scăpări. Nu este admisibil ca după 20 de luni să nu le faci publice. Oricum n-ar da-o, o să iasă că românii sunt prima minoritate națională din Republica Moldova și nu știu cum o să justifice ei treaba asta. O să iasă moldoveni și pe locul doi români. Să le pună împreună.
Întârzierea aceasta nu face decât să alimenteze zvonurile că ei umblă la rezultate și cei mai frustrant, că Guvernul României, contribuabilul român, au plătit pentru desfășurarea acestui recensământ, la care ajungem să fim furați.
Să revenim la interdicția de intrare în Republica Moldova. Acum care e situația? S-a rezolvat definitiv?
Nu s-a rezolvat definitiv, pot intra în Republica Moldova, însă procesul de judecată continuă, însă nici nu știu la ce să mă aștept. Pentru că la fel cum expulzarea mea a fost nejustificată și nu a fost până la urmă motivată în nici un fel concret de nicio dovadă adusă în instanță. La fel mă pot aștepta la orice, și din partea justiției și din partea celor care conduc Republica Moldova, inclusiv la nivel de justiție și de organe de forță.
Am avut două sentințe care mi-au dat câștig la Curtea de Apel și la judecătorie. S-a întors dosarul la judecătorie și am putut intra în Republica Moldova. Acum trebuie să reiau circuitul: Judecătorie, Curtea de Apel și Curtea supremă. Dar orice s-ar întâmpla, tot voi ajunge la CEDO. Aștept să se consume toate aceste faze. De data aceasta e bine că pot să fiu și eu prezent. Până acum doar mă anunțau avocații ce s-a întâmplat. La moment dar procesul e pe rol și mai au loc anumit acțiuni juridice și se poate întâmpla orice în funcție de interesele de moment ale liderilor politici.
Veaceslav Aftene
