Connect with us
"
"

Economie

Impactul economic după 4 ani de implementare a Acordului de Asociere RM-UE

Publicat

pe

Pe un fundal economic și politic dificil, DCFTA a reușit să genereze primele rezultate palpabile, iar UE și-a consolidat poziția drept principala piață de desfacere a Moldovei, se arată într-o analiză a Expert-Grup.

Potrivit acesteia, în pofida temerilor privind impactul negativ al DCFTA, cele mai mari beneficii în urma liberalizării comerțului cu UE au fost observate în cazul exporturilor de agroalimentare.

Mai mult, pe lângă creșterea exporturilor, DCFTA (Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător) a avut și implicații macroeconomice mai profunde, iar aceste efecte pozitive încă nu s-au materializat pe deplin și urmează să fie observate și în anii următori.

Astfel, potrivit analizei, dacă analizăm perioada 2015-2017 (primii 3 ani compleți de implementare a DCFTA) în raport cu perioada similară până la DCFTA (2012-2014), observăm că exporturile către UE au înregistrat un trend ascendent, cu un avans de 22%.

Pentru comparație, exporturile către CSI în perioada de referință s-au diminuat cu 47%. În același timp, ponderea UE în total exporturi moldovenești a crescut de la 53,3% in 2014 la 65,8% în 2017.

Tendința respectivă a continuat și în 2018: după prima jumătate de an, exporturile în UE au crescut cu 38,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, piața UE reprezentând 68,5% din totalul exporturilor Moldovei.

Este important de menționat că această evoluție a avut loc pe un fundal economic și politic destul de dificil care a împiedicat o avansare și mai pronunțată a exporturilor în UE: criza politică, sancțiuni și restricții reciproce impuse de UE și Federația Rusă, aprecierea dolarului la bursele internaționale, condițiile climaterice nefavorabile și scăderea prețurilor internaționale la unele produse.

Efectul net al DCFTA asupra exporturilor totale este estimat la circa 410 milioane dolari (367 milioane euro) pentru perioada 2015-2017.

Contrar temerilor privind impactul negativ al DCFTA asupra sectorului agroalimentar, cele mai mari beneficii în urma liberalizării comerțului cu UE au fost observate în cazul exporturilor de agroalimentare.

Astfel, în perioada de referință, exporturile de agroalimentare au crescut tocmai cu 44%, față de creșterea cu 11% a exporturilor de industriale. Impactul net al DCFTA, la fel, a fost estimat mai sesizabil în cazul exporturilor de agroalimentare: 240 milioane dolari (215 milioane euro) față de 170 milioane dolari (152 milioane euro).

Constatăm o anumită creștere a competitivității exportatorilor de agroalimentare pe piața UE. Astfel, a avut loc o creștere a ponderii exporturilor de agroalimentare în total exporturi în UE de la circa 35% în 2014 până la circa 40% în 2017, cu o creștere de 44% a exporturilor respective pe parcursul 2015-2017 comparativ cu 2012-2014.

Cele mai impresionante creșteri au fost înregistrate în România, care este și cea mai importantă piață de desfacere a Moldovei din lume, inclusiv UE. În plus, poate fi observată o reorientare a exporturilor din direcția țărilor CSI în UE, în special în cazul semințelor de floarea soarelui, vinului și fructelor.

Creșterea exporturilor de agroalimentare în UE a compensat pierderile pe piața CSI. Pe parcursul perioadei 2015-2017, volumul exporturilor de agroalimentare în UE a crescut cu circa 515 milioane dolari, fapt ce a compensat reducerea cu circa 512 milioane dolari a exporturilor de aceste produse în Rusia, Belarus și Ucraina. Prin urmare, DCFTA a permis compensarea completă a pierderilor cauzate de restricțiile comerciale aplicate de Rusia față de Moldova, precum și de conflictul armat din Ucraina și înrăutățirea situației economice din Rusia, Ucraina și alte țări din CSI.

Exporturile de industriale în UE la fel au înregistrat o evoluție ascendentă, însă mai puțin surprinzătoare și spectaculoasă față de cele agroindustriale. Exporturile de aceste produse în UE au crescut cu circa 11% în perioada analizată și au rămas concentrare în 3 domenii: cabluri, tapițerii auto și articole textile, cele mai mari creșteri fiind caracteristice industriilor care activează în lohn (exportul produselor fabricate în bază de materia primă importată).

Temerile și speculațiile în ceea ce privește invazia mărfurilor agroalimentare din UE au fost spulberate. Astfel, importul de produse agroalimentare din UE a înregistrat o scădere bruscă imediat după intrarea în vigoare a DCFTA și ulterioara dinamizare a acestora, deși în perioada de referință indică asupra unei diminuări de 4%.

Pe parcursul implementării DCFTA, produsele autohtone au devenit mai competitive pe piața UE. În 2015- 2017, rezultatul creșterii exporturilor în UE cu 22% și reducerii importurilor cu 14% (față de 2012-2014) a avut loc o diminuare esențială a dezechilibrului în comerțul dintre Moldova și UE, prin reducerea deficitului balanței comerciale tocmai cu 45%. Prin urmare, în timpul implementării DCFTA, produsele autohtone au devenit mai competitive pe piața UE, contribuind la creșterea și diversificarea exporturilor, fapt ce este de bun augur pentru o creștere economică dinamică și durabilă în timp.

Pe lângă creșterea exporturilor, DCFTA a avut și implicații macroeconomice mai profunde, impulsionând creșterea economică, a veniturilor bugetare, importurilor, investițiilor, precum și a ocupării. Contribuția DCFTA la creșterea exporturilor spre UE, estimată la 410 milioane dolari (367 milioane euro) din 2015-2017, a impulsionat creșterea Produsului Intern Brut cu 7% sau circa 1,5 miliarde dolari (1,3 miliarde euro), creșterea investițiilor în capital fix cu 11% sau circa 360 milioane dolari (320 milioane euro), creșterea veniturilor bugetare cu 5% sau circa 400 milioane dolari (355 milioane euro) și creșterea ocupării cu circa 15 mii persoane.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Economie

Cum un oraș din Estonia transformă casele de tip „hruşciovka” în „smartovka”

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Cu o arhitectură standard simplă, de culoare gri, cu elementele de construcție pre-fabricate și ca un simbol omniprezent al orașului post-socialist, blocurile de patru-cinci etaje împânzesc orașele ce se întind din Slovacia până în Tadjikistan. Sunt clădirile construite pe timpul lui Nikita Hrușciov sau așa-zisele „hrușciovci” , structuri construite rapid, cu costuri reduse, concepute ca locuințe postbelice și care urmau să fie înlocuite peste 25 de ani. Nu a fost să fie și astăzi milioane de oameni mai locuiesc în ele. 

Orașul Tartu din Estonia, unde mai sunt circa 50 de astfel de blocuri, și-a propus să le reinventeze și să le transforme în clădiri de generație.nouă. Astfel, „hrușciovcile” se vor transforma în „smartovki”. 

PE LUNG

Odată construite cu miile – și numite „hrușciovki” în cinstea liderului sovietic Nikita Hrușciov – clădirile au apărut din cauza crizei de locuințe după cel de-al Doilea Război Mondial. Construcțiile erau planificate pentru o perioadă de 25 de ani, după care urmau să fie înlocuite. Dar, după expirarea celor 25 de ani, marele stat sovietic – obosit de ani de stagnare – nu a intervenit pentru a oferi locuințe alternative. Multe dintre clădiri au mai mult decât dublată durata de viață prevăzută inițial, dar sunt în continuare locuințe pentru milioane de oameni din întregul bloc estic.

Deși sunt poziționate, de obicei, în centrul orașelor și au mai mult spațiu verde în preajmă, susținătorii hrușciovcilor nu pot nega că aceste clădiri pur și simplu nu mai sunt potrivite pentru trai. Zeci de mii de clădiri sunt distruse de sistemele de aerisire care nu funcționează, de canalizarea deteriorată, locuințele necesitând mai multă energie pentru încălzire și, respectiv, mai mulți bani pentru întreținere. Unele regiuni au recurs la planul inițial sovietic de demolare a blocurilor și construirea de noi case în locul acestora. Oficialii Moscovei au anunțat în 2017 că vor demola 8 000 de hrușciovci, planurile însă au stârnit o reacție acerbă a locuitorilor acestor clădiri.

În loc să le demoleze, le dau a doua viață

În țări precum Bulgaria și România, banii acordați de Uniunea Europeană sunt folosiți pentru a recondiționa aceste clădiri și a le face mai eficiente din punct de vedere energetic. Dar unii vor să meargă mai departe. Ce se întâmplă dacă banii pentru renovare ar putea fi folosiți nu doar pentru a aduce clădirile construite pe vremea lui Hrușciov la standarde moderne, ci pentru a le transforma în case inteligente de generație viitoare? SmartEnCity este un proiect finanțat de UE care încearcă să creeze orașe ecologice în Danemarca. Pe lângă lucrul la proiecte din Spania și Danemarca, proiectul se concentrează și asupra orașului Tartu din Estonia pentru a transforma „hrușciovcile” în „smartovki”.

Ce presupune proiectul „Smartovka”

În multe privințe, Tartu este un oraș tipic regional: a suferit din cauza bombardamentelor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar clădirile au fost construite în spațiile rămase goale. „Hrusciovcile sunt situate în diferite părți ale orașului Tartu și, din fericire, nu creează o zonă foarte distinctă, deși majoritatea clădirilor, 47 la număr, sunt situate în sectorul central”, spune Raimond Tamm, care conduce proiectul Tartu. „În funcție de locație, clădirile pot fi alături cu clădiri din lemn cu două până la trei etaje, o biserică gotică din secolul al XIV-lea sau cu un bloc proaspăt construit”.

La fel ca și în Moscova, sondajele arată că locatarii din aceste clădiri susțin reconstrucția caselor, și nu demolarea acestora. De regulă, oamenii sunt mulțumiți de locația și dimensiunea clădirilor, dar suferă de lipsa locurilor de parcare, sunt nemulțumiți de sistemul de încălzire învechit și de sistemul de aerisire slab.

17 clădiri din apropierea centrului orașului au fost selectate pentru proiectul-pilot de renovare, care este conceput ca unul de reducere a risipei de energie din blocuri.

Pereții exteriori vor fi căptușiți cu panouri, ferestrele vor fi înlocuite cu geamuri triple, iar ușile frontale și acoperișurile vor fi înlocuite sau remodelate pentru a reduce pierderile de căldură. Va fi instalat un nou sistem de aerisire, precum și panouri solare, dar și sisteme de răcire.

„Până acum, performanța energetică a clădirilor alese pentru proiectul – pilot este mai slabă decât media din Estonia ”, spune Tamm. „Acest lucru era cauzat de pereții exteriori care nu rețin căldura,  sunt de o calitate proastă și au fost construiți folosind materiale necalitative. De fapt, în aceste clădiri consumul de căldură este cu aproximativ 100% mai mare în comparație cu clădirile moderne”.

Aceste considerente nu vizează doar promovarea unui stil de viață mai ecologic. Izolarea slabă înseamnă temperaturi și niveluri de umiditate fluctuante, ceea ce înseamnă că în apartamente pot apărea mucegai (și problemele de sănătate care pot veni cu aceasta). Poate însemna, de asemenea, economii importante pentru locatari. „După reamenajare, proprietarul unui apartament de 50m2 poate să economisească în jur de 350 de euro pentru încălzire”, spune Tamm.

Dar în Tartu, echipele speră că sistemele de locuințe inteligente îi vor ajuta pe locuitori să conștientizeze propriile acțiuni, pentru a inspira un sentiment de control și responsabilitate pentru schimbările care au avut loc în casele lor. „Sperăm că locuitorii vor analiza rezultatele contorului inteligent, vor reduce consumul inutil, vor reduce impactul asupra mediului și, de asemenea, vor economisi bani la sfârșitul zilei”, spune Tamm.

Potrivit lui, în cadrul acestui program  echipa de proiect speră să ofere fiecărui apartament și un sistem inteligent pentru locuințe, care să le permită proprietarilor să monitorizeze, să măsoare și să controleze diferite aspecte ale casei lor. În multe priviințe, aceasta nu este o tehnologie nouă: multe companii de utilități încurajează acum clienții să folosească contoarele inteligente în casele lor.

De asemenea, în proiect au fost antrenați și artiști internaționali, fiecare asociație locativă având posibilitatea de a alege un pictor cu care ar putea lucra pentru a crea un desen mural unic pentru fațada clădirilor.

„Inițial, când proiectul și obiectivele sale au fost prezentate publicului, au existat destul de multe feedback-uri negative sau sceptice”, spune Tamm. „Proiectul părea prea scump și prea ambițios și multe dintre primele întâlniri au fost petrecute în discuții aprinse cu reprezentanții asociațiilor de locuințe”.

Grupul de lucru a pus la îndoială dacă va fi posibil să atragă numărul necesar de asociații de locuințe pentru a participa la proiect. De aceea se întrunește la fiecare două săptămâni pentru a planifica evenimente, întâlniri, consultări și traininguri și a colecta feedback cu privire la proiect. De la bun început, organizatorii au descris implicarea cetățenilor drept „o parte foarte importantă a succesului programului”. „Crearea unui sentiment de comunitate este importantă”, spune Tamm. „De-a lungul anilor, atât echipa de proiect, cât și asociațiile de locuințe care s-au alăturat proiectului s-au cunoscut foarte bine. Acest lucru a creat un sentiment de comunitate în zonă: vecinii au devenit prieteni ”.

Clădirile reconstruite – modele pentru alte asociații de locuințe

Deși activitatea în Tartu este încă departe de a fi terminată, echipa SmartEnCity speră ca programul lor să poată fi derulat în sute de alte și orașe europene. SmartEnCity a dezvoltat o rețea în peste 40 de orașe, care prezintă informații despre acest proiect. Există speranța că clădirile reconstruite pot acționa ca modele și exemple pentru alte asociații de locuințe, care ar putea să soluționeze anumite probleme.

Totuși, Tartu are avantaje pe care pot să nu le aibă alte orașele regionale similare. Echipa a constatat rapid că procesul de luare a deciziilor politice pentru dezvoltarea clădirilor este mult mai rapid în Estonia decât în alte părți din Europa. Infrastructură digitală a asigurat țara cu lucrători calificați, precum și a pregătit-o pentru o mentalitate mai inovatoare. Dar Tamm subliniază că și aici trebuie să fie depășite bariere. „Principalele noastre provocări aici, în Tartu, sunt destul de des legate de problemele de finanțare, atât din partea sectorului public, cât și din partea celui privat. „Potențialul nostru de investiții este destul de limitat în comparație cu orașele mari și țările din Europa de Vest ”, spune el.

Aspectele legate de dreptul de proprietate constituie de asemenea o problemă, întrucât cea mai mare parte a apartamentelor au proprietari privați. Acest lucru face ca reparația să fie mai complicată decât în alte țări, unde un bloc de locuințe are unul sau doi gestionari mari.

Dar Tamm insistă că depășirea acestor obstacole a fost mai mult decât justificată, având în vedere impactul proiectului asupra comunității. Alături de creșterea gradului de informare despre performanța energetică a clădirilor, schema a oferit energie orașului ca să participe la alte proiecte ale programului SmartEnCity: de exemplu, lansarea unui sistem de partajare a bicicletelor din oraș sau crearea unor puncte de încărcare pentru mașinile electrice.

„Clădirile fac cartierul mai frumos”, spune Tamm. „Vedem mai mulți oameni care știu despre program și despre pașii pe care vrem să îi facem: proiecte care îi vor determina pe oameni să acționeze într-un mod mai eficient și mai durabil din punct de vedere energetic. A avut un impact puternic asupra mediului nostru din oraș, care îi vizează pe fiecare dintre cei care trăiesc în oraș. Putem deja vedea că se întâmplă”.

Sursa: calvertjournal.com

Citește mai departe

Economie

„Moldova Business Week”: Investitorii își doresc mai multă stabilitate politică

Publicat

pe

De către

PE SCURT

„Moldova Business Week”, considerat cel mai important eveniment economic din Republica Moldova, consacrat mediului de afaceri, promovării exporturilor și atragerii investiții, și-a început astăzi lucrările la Chișinău. Timp de patru zile urmează să fie discutate principalele probleme cu care se confruntă mediul de afaceri și strategiile de dezvoltare a antreprenoriatului. La eveniment și-au anunțat prezența circa 1500 de antreprenori, investitori și finanțatori din Republica Moldova și de peste hotare.

În debutul evenimentului, oficialii de la Chișinău au declarat că își doresc o economie bazată pe cunoștințe, care oferă produse și servicii cu valoare adăugată ridicată și care valorifică capacitatea intelectuală a cetățenilor. În același timp, după acordarea votului de neîncredere Guvernului, investitorii declară că își doresc mai multă stabilitate politică, menționând că susțin promovarea reformelor în domeniul justiției și în domeniul luptei cu corupția.

PE LUNG

Directorul general al Agenției de Investiții, Rodica Verbeniuc, a declarat la lansarea evenimentului că „Moldova Business Week” transmite un mesaj pentru mediul de afaceri că Moldova este o destinație importantă pentru business.

Platforma din acest an aduce în prim plan potențialul investițional neeexplorat al sectoarelor de nișă – al industriei și al producției TV, precum și cel al industriei agroalimentare ecologice și regenerabile. Rodica Verbeniuc a menționat că indiferent de situația politică actuală sensibilă, Moldova își manifestă angajamentul de a continua politica economică deschisă, de a-și îmbunătăți eforturile de integrare regională, de a deveni o piață mai atractivă și mai competitivă.

„Pentru toate guvernele – cele anterioare, actuale și cele viitoare – atragerea de investiții de calitate se află pe lista priorităților din agenda strategică a țării. Din această perspectivă, a 6-a ediție a Moldovei Business Week este un simbol al continuității, un mesaj către lumea afacerilor că Moldova este o destinație emergentă, competitivă și relevantă pentru investiții și comerț”.

„Forumul de afaceri „Moldova Business Week” este un eveniment important, care reunește investitori din întreaga lume, care pot afla mai multe despre potențialul țării noastre. Îmi doresc să dezvoltăm o economie bazată pe cunoștințe, care oferă produse și servicii cu valoare adăugată ridicată, o economie care valorifică capacitatea intelectuală a cetățenilor, o economie cu un mediu de afaceri favorabil investitorilor”, a declarat Vadim Brînzan ministrul în exercițiu al Economiei și Infrastructurii în debutul evenimentului.

Astfel, Vadim Brînzan a spus că, în prezent, dar și pe viitor este important ca autoritățile de la Chișinău să se asigure că drepturile investitorilor sunt protejate, printr-o reformă juridică corectă. „Să ne asigurăm că există un set de reguli care nu se schimbă, astfel încât investitorii să creeze afaceri prospere în Republica Moldova”, a menționat Vadim Brînzan.

EBA: evoluțiile politice pot deteriora mediul de afaceri și de investiții și descuraja investitorii UE de a intra pe piața moldovenească

Directorul executiv al Asociației Businessului European( EBA), Mariana Rufa, prezentă la eveniment a declarat presei că EBA nu face politică, dar membrii asociației sunt companii internaționale și locale care își doresc o stabilitate politică, continuarea reformelor lansate și ca acest mediul de afaceri care este în ascendență pozitivă să fie dezvoltat.

„Reforma justiției și reducerea corupției este prerogativa nr.1 pentru orice investitor. Indiferent de ce guvernarea va fi în Moldova, aceasta prioritate trebuie preluată cu sfințenie pentru altfel vom rata ocazii de a atrage și de a crea stimulente pentru a investi în RM”, a menționat ea.

Totodată, Mariana Rufa a menționat că investitorii contează pe un dialog politic la Chișinău. Potrivit ei, investitorii locali și străini se află în spatele creșterii și dezvoltării economice a țării, iar în caz de instabilitate politică nouă și de durată, „apetitul” pentru investiții poate fi redirecționat către alte piețe.

Peter Michalko: UE va continua să ofere asistență R. Moldova doar dacă vor fi implementate reforme adevărate

Șeful Delegației UE la Chișinău Peter Michalko în discursul din debutul evenimentului a menționat că deja de 5 ani, relația dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a trecut la un alt nivel, grație Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb. UE și-a consolidat poziția de partener comercial principal al Republicii Moldova: 2/3 din exporturile moldovenești pleacă în UE, iar 80% din investiții provin din UE. Acordul de Asociere UE-RM oferă oportunități semnificative pentru creșterea exporturilor și îmbunătățirea calității produselor. Acest lucru este posibil, însă, doar dacă reformele ce țin de domeniul economic și comercial, prevăzute în Acord, vor fi complementate de cele guvernamentale.

„UE va continua, ca și anterior, să solicite autorităților să întreprindă reforme cu privirea la îmbunătățirea mediului de afaceri, dar și privind reforma justiției. Salutăm eforturile recente ale guvernului în demonopolizarea unor sectoare economice, lupta cu corupția și sperăm că ele vor fi continuate. Aceste reforme pot oferi RM perspectivă și prosperitate.”

Totodată, oficialul european a declarat presei că este important ca investitorii să simtă efectele reformei din justiție.

Noi suntem îngrijorați că a fost demis Guvernul care a început aceste reforme, vom cere de la orice guvern să continue aceste reforme. Este important ca investitorii să simtă că justiția și reformele se îmbunătățesc, că justiția este imparțială și că Moldova va putea să parcurgă același drum pe care le-au parcurs țările Europei centrale și care au atras prosperitate, iar nivelul de trai al oamenilor s-a îmbunătățit”.

El a mai spus că corupția este răul fundamental care trage țara și societatea jos și nu dă posibilitatea de a se dezvolta. Reformele economiei și afacerilor, potrivit lui Mikhalko, ar trebui să însoțească reformele guvernamentale care să garanteze egalitatea tuturor în fața legii și imparțialitatea instituțiilor statului.

Ce urmează

Agenda „Moldova Business Week” din acest an  include sesiuni cu peste 160 de speakeri, dintre care peste 41 de experți internaționali, nume notorii, din 15 țări vor discuta despre oportunitățile și provocările sectoarelor strategice și a celor de nișă, care generează valoare adăugată înaltă.

Evenimentul înregistrează participanți  și delegații din 24 de țări, printre care – România, Italia, Germania, Israel, Rusia, China, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Polonia, Bulgaria, Franța, Olanda, India, Canada, SUA, Iordania, Ungaria și, bineînțeles, Republica Moldova.

Datele BNM arată că anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Investițiilor din UE le revin 84,5 %, în timp ce investițiilor din CSI – 6%.

Citește mai departe

Economie

Ce (nu) am reușit în cinci ani de la semnarea Acordului de Asociere

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Au trecut cinci ani de când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. În tot acest timp, am bifat mai multe reușite, progrese și beneficii, dar am înțeles și la ce capitole stăm destul de prost. 

Reprezentanții Expert Grup și Institutul pentru Politici și Reforme Europene au prezentat un raport de analiză a schimbărilor care s-au produs în Moldova, după semnarea acestui Acord, câți bani a primit Moldova și câte locuri de muncă noi au fost create cu ajutorul UE. De asemenea, raportul arată că deși au fost implemnetate mai multe proiecte menirerea cărora era lupta cu corupția, totuși, aceasta continuă să fie una dintre cele mai mari probleme ale societății. 

PE LUNG

După cinci ani de implementare a Acordului de Asociere, cooperarea dintre UE și Moldova a devenit mai consolidată, în special, în domeniul cercetării, al inovării și cel al educației, dar nu numai.

Zona de Liber Schimb (DCFTA) a deschis piețele europene și i-a ajutat pe producătorii noștri. 2/3 din toate exporturile moldovenești ajung în UE, iar creșterea netă a acestora a ajuns la 367 milioane de euro în perioada 2015-2017. Această majorare a dus la crearea a cel puțin 15 000 de locuri noi de muncă în țara noastră. Iar specialiștii de la Expert-Grup consideră că în lipsa DCFTA, bugetul de stat ar fi pierdut peste 7 miliarde de lei din venituri, iar sectorul privat ar fi pierdut cel puțin 320 milioane de euro în investiții în capital fix.

„Cel mai concret rezultat al Acordului de Asociere, implicit a celui de Liber Schimb, e că UE a devenit principalul partener economic al R. Moldova”, susține Adrian Lupușor, director Expert Grup.

De asemenea, un avantaj major pentru cetățenii Republicii Moldova a fost regimul fără vize cu UE, lansat la 28 aprilie 2014. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), în perioada 2014-2019, peste 2 milioane de cetăţeni moldoveni au beneficiat de dreptul la libera circulaţie în spaţiul european, înregistrând peste 6 milioane de traversări a frontierei de stat. Republica Moldova a fost prima țară a Parteneriatului Estic care a obținut regimul fără vize cu Uniunea Europeană. Conform datelor statistice, tinerii cu vârste cuprinse între 26 – 35 ani au fost în topul persoanelor care au ales să plece în Uniunea Europeană, cu un număr de 502 609 de tineri.

„Cu toate acestea, potenţialul oferit de Acordul de Asociere încă nu a fost valorificat”, remarcă Lupuşor, făcând și referire la funcționarea instituțiilor democratice, fortificarea statului de drept și al independenței justiției care nu au înregistrat transformări importante.

„Prevenirea și combaterea corupţiei la nivel înalt s-a caracterizat, în mare parte, prin practici de justiţie selectivă sau prin lipsă de finalitate, și aceasta în pofida consolidării cadrului normativ și instituţional prin crearea Procuraturii anticorupţie și prin reformarea sistemului de integritate. Au fost constatate mai multe eforturi orientate spre reforma poliţiei, susţinută inclusiv de parteneri de dezvoltare. Însă,depolitizarea instituţiilor de drept și apropierea acestora de cetăţeni rămâne o restanţă. Corupţia este în continuare percepută drept principala problemă a societăţii, iar indicele de percepţie a corupţiei s-a înrăutăţit deși au fost înregistrate și unele reușite. Însă, aceste reușite sunt prea mici în timp ce așteptările oamenilor sunt foarte mari… Toate acestea au afectat dialogul UE-Moldova, implicit valorificarea deplină a suportului din partea Uniunii Europene”, se arată în raport.

„Cu toții ne dorim să fim mai strategici pentru următorii cinci ani. Dar pentru aceasta avem nevoie de o stabilitate guvernamentală, juridică și administrativă. Încurajăm coaliția parlamentară și Guvernul să pună în primul plan asigurarea acestei stabilități, care să ne permită să fixăm noi priorități în relația UE cu Moldova. Desigur, accentul principal al guvernării trebuie să rămână să răspundă nevoilor și așteptărilor cetățenilor Republicii Moldova”, susține Ambasadorul Peter Mihalko, șeful Delegației UE în Republica Moldova.

Potrivit lui, Acordul de Asociere încă urmează să fie valorificat. Cheia progresului în acest sens rămâne existența unei voințe politice clare și consecvente în realizarea tuturor prevederilor Acordului. Iar aceasta înseamnă că rezultatele transformărilor trebuie să contribuie la dezvoltarea durabilă a țării și să aducă mai multe beneficii vizibile cetățenilor.

Recent, platforma proiectelor de asistență tehnică finanțate de UE în Republica Moldova, eu4moldova.md, anunța că anume țara noastră este cel mai mare beneficiar de ajutor UE pe cap de locuitor în vecinătatea europeană. Ceea ce înseamnă că Uniunea Europeană a investit în Republica Moldova 619.851.649 de euro.
Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social12 ore în urmă

2 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT/ +188 cazuri noi de COVID-19. 17 sunt lucrători medicali

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

PoliticăO zi în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

SocialO zi în urmă

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

PE SCURT  Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele...

SocialO zi în urmă

1 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 109 cazuri noi și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Cultură2 zile în urmă

Festivalul Mai Dulce anulat, dar alături de fanii deserturilor. 5 rețete pe care ai vrea să le încerci

PE SCURT Din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor, festivalul Mai Dulce a fost anulat. Însă organizatorii nu s-au...

Lifestyle2 zile în urmă

6 cartiere post-comuniste superbe, unde ai vrea să locuiești

PE SCURT În vremea comunismului, blocurile erau simboluri ale politicii locative egalitare. Iar mai târziu au devenit un simbol al...

Cultură2 zile în urmă

Câte o librărie în fiecare sat: apariția și dispariția librăriilor Luminița în Moldova

În ambele sate ale bunicilor mei se găsesc două clădiri similare, cu ferestre mari, care în anii 70 au fost...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930