Connect with us

Economie

Impactul economic după 4 ani de implementare a Acordului de Asociere RM-UE

Publicat

pe

Pe un fundal economic și politic dificil, DCFTA a reușit să genereze primele rezultate palpabile, iar UE și-a consolidat poziția drept principala piață de desfacere a Moldovei, se arată într-o analiză a Expert-Grup.

Potrivit acesteia, în pofida temerilor privind impactul negativ al DCFTA, cele mai mari beneficii în urma liberalizării comerțului cu UE au fost observate în cazul exporturilor de agroalimentare.

Mai mult, pe lângă creșterea exporturilor, DCFTA (Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător) a avut și implicații macroeconomice mai profunde, iar aceste efecte pozitive încă nu s-au materializat pe deplin și urmează să fie observate și în anii următori.

Astfel, potrivit analizei, dacă analizăm perioada 2015-2017 (primii 3 ani compleți de implementare a DCFTA) în raport cu perioada similară până la DCFTA (2012-2014), observăm că exporturile către UE au înregistrat un trend ascendent, cu un avans de 22%.

Pentru comparație, exporturile către CSI în perioada de referință s-au diminuat cu 47%. În același timp, ponderea UE în total exporturi moldovenești a crescut de la 53,3% in 2014 la 65,8% în 2017.

Tendința respectivă a continuat și în 2018: după prima jumătate de an, exporturile în UE au crescut cu 38,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, piața UE reprezentând 68,5% din totalul exporturilor Moldovei.

Este important de menționat că această evoluție a avut loc pe un fundal economic și politic destul de dificil care a împiedicat o avansare și mai pronunțată a exporturilor în UE: criza politică, sancțiuni și restricții reciproce impuse de UE și Federația Rusă, aprecierea dolarului la bursele internaționale, condițiile climaterice nefavorabile și scăderea prețurilor internaționale la unele produse.

Efectul net al DCFTA asupra exporturilor totale este estimat la circa 410 milioane dolari (367 milioane euro) pentru perioada 2015-2017.

Contrar temerilor privind impactul negativ al DCFTA asupra sectorului agroalimentar, cele mai mari beneficii în urma liberalizării comerțului cu UE au fost observate în cazul exporturilor de agroalimentare.

Astfel, în perioada de referință, exporturile de agroalimentare au crescut tocmai cu 44%, față de creșterea cu 11% a exporturilor de industriale. Impactul net al DCFTA, la fel, a fost estimat mai sesizabil în cazul exporturilor de agroalimentare: 240 milioane dolari (215 milioane euro) față de 170 milioane dolari (152 milioane euro).

Constatăm o anumită creștere a competitivității exportatorilor de agroalimentare pe piața UE. Astfel, a avut loc o creștere a ponderii exporturilor de agroalimentare în total exporturi în UE de la circa 35% în 2014 până la circa 40% în 2017, cu o creștere de 44% a exporturilor respective pe parcursul 2015-2017 comparativ cu 2012-2014.

Cele mai impresionante creșteri au fost înregistrate în România, care este și cea mai importantă piață de desfacere a Moldovei din lume, inclusiv UE. În plus, poate fi observată o reorientare a exporturilor din direcția țărilor CSI în UE, în special în cazul semințelor de floarea soarelui, vinului și fructelor.

Creșterea exporturilor de agroalimentare în UE a compensat pierderile pe piața CSI. Pe parcursul perioadei 2015-2017, volumul exporturilor de agroalimentare în UE a crescut cu circa 515 milioane dolari, fapt ce a compensat reducerea cu circa 512 milioane dolari a exporturilor de aceste produse în Rusia, Belarus și Ucraina. Prin urmare, DCFTA a permis compensarea completă a pierderilor cauzate de restricțiile comerciale aplicate de Rusia față de Moldova, precum și de conflictul armat din Ucraina și înrăutățirea situației economice din Rusia, Ucraina și alte țări din CSI.

Exporturile de industriale în UE la fel au înregistrat o evoluție ascendentă, însă mai puțin surprinzătoare și spectaculoasă față de cele agroindustriale. Exporturile de aceste produse în UE au crescut cu circa 11% în perioada analizată și au rămas concentrare în 3 domenii: cabluri, tapițerii auto și articole textile, cele mai mari creșteri fiind caracteristice industriilor care activează în lohn (exportul produselor fabricate în bază de materia primă importată).

Temerile și speculațiile în ceea ce privește invazia mărfurilor agroalimentare din UE au fost spulberate. Astfel, importul de produse agroalimentare din UE a înregistrat o scădere bruscă imediat după intrarea în vigoare a DCFTA și ulterioara dinamizare a acestora, deși în perioada de referință indică asupra unei diminuări de 4%.

Pe parcursul implementării DCFTA, produsele autohtone au devenit mai competitive pe piața UE. În 2015- 2017, rezultatul creșterii exporturilor în UE cu 22% și reducerii importurilor cu 14% (față de 2012-2014) a avut loc o diminuare esențială a dezechilibrului în comerțul dintre Moldova și UE, prin reducerea deficitului balanței comerciale tocmai cu 45%. Prin urmare, în timpul implementării DCFTA, produsele autohtone au devenit mai competitive pe piața UE, contribuind la creșterea și diversificarea exporturilor, fapt ce este de bun augur pentru o creștere economică dinamică și durabilă în timp.

Pe lângă creșterea exporturilor, DCFTA a avut și implicații macroeconomice mai profunde, impulsionând creșterea economică, a veniturilor bugetare, importurilor, investițiilor, precum și a ocupării. Contribuția DCFTA la creșterea exporturilor spre UE, estimată la 410 milioane dolari (367 milioane euro) din 2015-2017, a impulsionat creșterea Produsului Intern Brut cu 7% sau circa 1,5 miliarde dolari (1,3 miliarde euro), creșterea investițiilor în capital fix cu 11% sau circa 360 milioane dolari (320 milioane euro), creșterea veniturilor bugetare cu 5% sau circa 400 milioane dolari (355 milioane euro) și creșterea ocupării cu circa 15 mii persoane.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Economie

Băncile europene au anunţat că vor elimina peste 44 000 de locuri de muncă

Publicat

pe

De către

PE SCURT

De la începutul anului şi până în prezent, cel puţin zeci bănci europene au anunţat că vor elimina peste 44.000 de locuri de muncă, confirmând perioada dificilă prin care trece acest sector care se confruntă cu dobânzi foarte mici şi cu tensiunile comerciale, transmite AFP preluată de Agerpres.

Ultimele anunţuri în acest sens au fost făcute vineri de grupul bancar francez Société Générale şi cel german Commerzbank.

PE LUNG

Grupul bancar francez Société Générale a fost unul dintre primii care în 2015 a anunţat o restructurare a reţelei sale de retail din Franţa, pe fondul scăderii frecventării agenţiilor sale şi a trecerii la operaţiunile de digital banking. Între 2016 şi 2020, Société Générale, care este prezentă şi pe piaţa din România, are programată renunţarea la 3.450 de posturi dintr-un total de peste 147.000 de angajaţi.

În cazul Commerzbank, care trece printr-o perioadă dificilă de mai mulţi ani, a doua mare bancă germană a anunţat vineri eliminarea a 4.300 de posturi la nivel mondial şi închiderea a 200 de agenţi.

De asemenea, Commerzbank, la care statul german deţine un pachet de acţiuni de 15%, intenţionează să îşi vândă subsidiara poloneză mBank, care este una profitabilă.

Gigantul Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, a anunţat la începutul lunii iulie cel mai mare plan de restructurare din istoria sa cu eliminare a 18.000 de locuri de muncă până în 2022. Aceasta după ce anul trecut, Deutsche Bank a eliminat deja 6.000 de posturi.

BNP Paribas, cea mai mare bancă franceză, a confirmat la finele lunii august că intenţionează să elimine aproximativ 20% din efectivele filialei sale de obligaţiuni din Franţa, adică o reducere cuprinsă între 446 şi 546 de posturi până în 2021.

În Spania, grupul Santander a anunţat în luna iunie renunţarea la 10% din efectivele sale din Spania, adică 3.200 de angajaţi. Această restructurare este o consecinţă a absorbţiei rivalei Banco Popular în anul 2017. Aceasta după ce la începutul anului Santander, cea mai mare bancă din zona euro după capitalizarea bursieră, a anunţat deja restructurarea reţelei din Marea Britanie, o măsură care va antrena eliminarea a 1.270 de locuri de muncă.

În Belgia, grupul KBC intenţionează să elimine 1.400 de locuri de muncă până în 2022, în ideea de a-şi îmbunătăţi “eficacitatea operaţională”.

În sfârşit, banca regională germană HSH Nordbank intenţionează să elimine 700 de locuri de muncă dintr-un total de 1.700, o măsură care intervine la scurt timp după preluarea sa de către un grup de investitori privaţi, transmite Agerpres.

Citește mai departe

Economie

FMI a deblocat finanţarea şi alocă Moldovei peste 46 milioane de dolari

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Pe 20 septembrie 2019, Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a finalizat cele de-a patra și a cincea evaluare în cadrul aranjamentelor Facilității de credit extins (ECF) și Fondului extins (FEP).

În urma acesteia Fondul a decis să pună la dispoziția autorităţilor Republicii Moldova circa 46,1 milioane de dolari (33,6 milioane de DST, drepturi speciale de tragere). Consiliul a aprobat, de asemenea, cererea Moldovei de extindere a aranjamentelor până pe 20 martie 2020 și refacerea accesului, pentru a permite finalizarea cu succes a programului, scrie mold-street.com.

PE LUNG

„Autoritățile moldovene au luat măsuri corective decisive pentru a readuce programul susținut de fond și a-și atinge obiectivele privind asigurarea stabilității macroeconomice și avansarea reformelor. Mergând mai departe, este esențial ca autoritățile să ducă politici prudente și reforme structurale care vizează consolidarea sectorului financiar, menținerea durabilității fiscale și crearea de spațiu pentru cheltuielile sociale și de infrastructură”, a declarat Mitsuhiro Furusawa, director general adjunct și președinte interimar al FMI.

Totodată, el a declarat că s-au înregistrat progrese semnificative în agenda de reformă a sectorului financiar.

„Au fost finalizate măsuri importante pentru asigurarea transparenței și adecvării și probabilității acționarilor sistemului bancar intern. S-au înregistrat progrese în îmbunătățirea supravegherii, a cadrului de reglementare, a diminuării expunerilor legate de bănci și în consolidarea rețelelor financiare de siguranță. Înaintarea, ieșirea din administrația temporară a celei de a doua ca mărime bănci, abordarea riscurilor în creștere în sectorul financiar nebancar și îmbunătățirea cadrului AML / CFT vor fi critice, pe lângă realizarea unor progrese decisive în recuperarea activelor”, a adăugat Mitsuhiro Furusawa.

Citește mai departe

Economie

În Turcia a apărut criza capacelor de borcan: sunt atât de greu de găsit încât oamenii le fură

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Turcia se confruntă cu o criză fără precedent la capacele de borcan, care au devenit atât de greu de găsit încât oamenii au început să le fure, aceasta fiind o dovadă a percepţiei populaţiei faţă de direcţia în care se îndreaptă economia, transmite Bloomberg citată de Agerpres.

Înainte de venirea iernii, o perioadă în care preţurile la alimente sunt mai mari, populaţia Turciei începe să se pregătească de iarnă cu conserve de legume şi fructe făcute în casă. Însă, criza capacelor de borcan este o dovadă a „sentimentului de urgenţă” pe care mulţi turci îl resimt când vine vorba despre pregătirile pentru iarnă din acest an.

PE LUNG

„Capacele de borcan au devenit obiecte pentru piaţa neagră. Probabil vindem aproximativ 5.000 de capace într-o zi. Oamenii pur şi simplu le smulg de pe rafturi”, spune Bilal Onar, un muncitor la un supermarket din Gungoren, un district din Istanbul populat în principal cu muncitori.

În condiţiile în care bugetele lor încă se resimt după prăbuşirea monedei în 2018, turcii au început să caute cu frenezie capace de borcan pentru a profita de calmarea inflaţiei şi a face conserve pentru iarnă. În urmă cu câteva luni, rata inflaţiei a atins cel mai ridicat nivel de la venirea la putere a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan în urmă cu 16 ani.

„Oamenii cred că preţurile vor creşte la iarnă, astfel că îşi iau măsuri de prevedere”, explică Ibrahim Bilici, proprietarul unui magazin care vinde articole ieftine. „Fac munca asta de aproape 30 de ani şi nu am văzut nimic asemănător”, a adăugat el.

Problema cu capacele de borcan se întinde dincolo de metropola Istanbul. Ziarele din provincia Kocaeli, amplasată la est de capitala comercială a Turciei, au raportate şi ele o criză a capacelor de borcan.

Arzu Sen, un producător de paste de tomate din regiunea Canakkale, a constatat că se confruntă brusc cu o competiţie acerbă.

„Este ca şi cum toată lumea a început să îşi producă propriile conserve”, a afirmat el.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Sănătate4 ore în urmă

Avem #grijă de inima ta în fiecare zi

29 Septembrie – Ziua Mondială a Inimii Inima muncește non-stop toată viața. Oferă-i respectul de care are nevoie în fiecare zi...

Economie2 zile în urmă

Băncile europene au anunţat că vor elimina peste 44 000 de locuri de muncă

PE SCURT De la începutul anului şi până în prezent, cel puţin zeci bănci europene au anunţat că vor elimina...

Politică2 zile în urmă

Igor Dodon efectuează o vizita în SUA. Va rosti un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU

PE SCURT Președintele Igor Dodon întreprinde o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, care va dura o săptămână...

Externe2 zile în urmă

Ţara care vrea să introducă săptămâna de lucru de patru zile. Un oraş a început deja acest program

PE SCURT 300 de angajaţi ai municipalităţii Odsherred, din nord-vestul regiunii daneze Zealand, urmează să primească liber în zilele de...

Social3 zile în urmă

Un bărbat, depistat pe Aeroportul Chișinău cu 21 mii de euro nedeclarați

PE SCURT Un cetățean al României este documentat de polițiștii de frontieră pentru nedeclararea valutei străine pe care o deținea....

Economie3 zile în urmă

FMI a deblocat finanţarea şi alocă Moldovei peste 46 milioane de dolari

PE SCURT Pe 20 septembrie 2019, Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a finalizat cele de-a patra și a...

Economie3 zile în urmă

În Turcia a apărut criza capacelor de borcan: sunt atât de greu de găsit încât oamenii le fură

PE SCURT Turcia se confruntă cu o criză fără precedent la capacele de borcan, care au devenit atât de greu...

Advertisement

Electorala 2019

Alegeri7 zile în urmă

Liderul Partidului Nostru Renato Usatîi candidează din nou la funcția de primar de Bălți

PE SCURT Liderul Partidului Nostru Renato Usatîi a depus la Consiliul Electoral de Circumscripție din Bălți actele necesare pentru a...

Alegeri2 săptămâni în urmă

La alegerile parlamentare noi din 20 octombrie, în circumscripția 50 vor fi deschise 85 de secții de votare

PE SCURT Guvernul a decis deschiderea a 85 de secții de votare peste hotare, în circumscripția uninominală nr. 50, care...

Alegeri2 săptămâni în urmă

Un fost procuror al municipiului Chișinău, candidatul Partidului Nostru la funcția de primar al capitalei

PE SCURT Fostul procuror al municipiului Chişinău Ivan Diacov este candidatul Partidului Nostru la funcţia de primar general al municipiului...

Alegeri2 săptămâni în urmă

„Chișinău pentru toți, Chișinău pentru tine”. Ion Ceban s-a lansat în campania electorală pentru funcția de primar de Chișinău

PE SCURT Candidatul PSRM Ion Ceban s-a lansat astăzi în campania electorală pentru alegerile locale 2019 în municipiul Chișinău.El a...

Alegeri3 săptămâni în urmă

Victor Chironda: Anunț public intenția de a candida la funcția de primar al municipiului Chișinău

PE SCURT Activistul civic Victor Chironda, care e și consilier în CMC, va candida pentru fucția de primar general al...

Alegeri4 săptămâni în urmă

FOTO/ Cum funcționează Parlamentul? Greceanâi și Alaiba le spun copiilor din Diasporă

PE SCURT Astăzi, 27 august, Republica Moldova împlinește 28 de ani de când este un stat independent. Cu această ocazie,...

Alegeri1 lună în urmă

Președintele PLDM Tudor Deliu, candidat în circumscripția nr. 33 la alegerile parlamentare noi

PE SCURT Consiliul Politic Național (CPN) al Partidului Liberal Democrat din Moldova a decis astăzi participarea formațiunii cu candidați proprii...

Advertisement

Opinii

septembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« aug.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com