Connect with us
"
"

Politică

Guvernul și Parlamentul anunță concurs pentru selectarea candidaților la funcția de judecător al Curții Constituționale

Publicat

pe

PE SCURT

Guvernul și Parlamentul au anunțat astăzi concurs pentru selectarea candidaților la funcția de judecător al Curții Constituționale. Astfel, doi candidați vor fi aleși din partea Executivului, iar alți doi din partea Legislativului.

PE LUNG

Candidatul la funcţia de judecător al Curții Constituționale trebuie să deţină cetăţenia Republicii Moldova, are domiciliul în țară, are pregătire juridică superioară și înaltă competenţă profesională.

De asemenea, are o vechime de cel puţin 15 ani în activitatea juridică, în învățământul juridic superior sau în activitatea ştiinţifică, nu a atins vârsta de 70 de ani, nu are interdicţia de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică și are reputație ireproșabilă.

Candidații pot depune dosarele la concursul anunțat de Guvern, în în perioada 2 – 14 iulie 2019, iar la concursul anunțat de Parlament în perioada 2 – 12 iulie.

Judecătorii Curții Constituționale și-au dat demisia in corpore, săptămâna trecută. 

Curtea Constituţională este formată din 6 judecători, numiţi pentru un mandat de 6 ani. Doi judecători sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistratului. Potrivit legislației în vigoare, magistrații CC sunt inamovibili pe durata mandatului. Ei nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile exprimate în exercitarea mandatelor.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Politică

Legea prin care Guvernul Chicu își asuma susținerea cetățenilor și întreprinzătorilor, declarată neconstituțională

Publicat

pe

PE SCURT

Legea. nr 56 prin care Guvernul și-a asumat în fața Parlamentului răspunderea pentru a susține cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență a fost declarată astăzi neconstituțională. 

Decizia a venit după ce mai mulți deputați din opoziție au sesizat Curtea Constituțională. Opozița a criticat legea, afirmând că multe dintre prevederile aceasteia sunt legate de scheme de duty-free, vânzarea țigărilor, de cariere și taxe pentru subsol și minereuri și multe altele.

După ce legea a fost suspendată (pe 9 aprilie), premierul Ion Chicu a declarat că acesta este rezultatul acțiunilor iresponsabile, populiste ale politicienilor care au suspendat legea respectivă”, iar Igor Dodon l-a telefonat pe președintele CC pentru „a înțelege ce s-a întâmplat”.

Deputatul Dinu Plîngău a expediat o cerere prealabilă premierului Chicu în care solicită dezmințirea declarațiilor prin care acuză deputații blocului ACUM că ar fi provocat suspendarea legii. De asemenea, deputatul a cerut achitarea unui prejudiciu moral pe care-l va dona ulterior sistemului medical.

PE LUNG

După ce agenții economici au vorbit despre efectele negative pe care le resimt în urma pandemiei de coronavirus, Guvernul Chicu a elaborat un proiect de lege prin care susținea cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență. Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pe 1 aprilie.

Proiectul de lege prevedea mărirea ajutorului bănesc acordat familiilor defavorizate de la 1107 lei până la 1300 lei, iar ajutorul pentru fiecare copil urma să crească de la 553 le la 975 lei.

De asemenea, statul urma să scutească de plată titularii de patentă, să reducă cota TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA și să amâne până la 25 iulie termenul de achitare taxelor locale pentru agenții economici care și-au sistat activitatea.

Citește aici: 3 decizii noi luate de Guvern pentru susținerea cetățenilor și
despre Legea nr. 56. 

În ziua următoare a fost planificată ședința Parlamentului pentru a vota proiectul de Lege nr. 56 prin care Guvernul susținea cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență. 

Deputații din opoziție au criticat proiectul de lege, menționând că 90% din el prevede promovarea unor scheme de duty-free, promovarea vânzării țigărilor, elemente legate de cariere și taxe pentru subsol și minereuri și multe altele, iar multe prevederi ale acestui proiect de lege intră în vigoare de la 1 iulie 2020.

Pe 2 aprilie, ședința Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum. Deputații socialiști, cei democrați și cei din Partidul Șor nu s-au prezentat  la ședință. Au fost prezenți doar 39 de deputați din fracțiunile Platforma DA, PAS și grupul Pro-Moldova. 

Moldova.org scria pe 2 aprilie că niciuna dintre fracțiunile parlamentare de opoziție nu și-a declarat intenția de a înainta moțiune de cenzură împotriva Guvernului Chicu. Potrivit legislației, dacă în decurs de 72 de ore de la asumarea răspunderii Guvernului pentru un proiect de lege, în Parlament nu se depune o moțiune de cenzură, prevederile proiectului intră în vigoare.

Prin urmare, proiectul de lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea a intrat în vigoare, pentru că nimeni nu a depus o moțiune de cenzură. 

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco a declarat atunci că, atât timp cât premierul nu a prezentat proiectul de lege, este temei de neconstituționalitate pentru această decizie. „Era bine dacă premierul prezenta acele măsuri, așa cum sunt ele: antipopulare, anti-business și clientelare în foarte multe aspecte și în susținerea unor agenți economici apropiați guvernării”, a spus Sergiu Litvinenco.

În câteva zile, deputații din opoziție Sergiu Litvinenco, Adrian Candu, Serghei Sîrbu, Dinu Plîngău, Alexandr Oleinic au depus 4 sesizări la Curtea Constituțională cu privire la Legea nr. 56 privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență. 

În câteva zile, sesizările au fost admise de Curtea Constituțională. Deputatul Dinu Plîngău a declarat că adoptarea Legii nr. 56 a fost neconstituțională, întrucât unele prevederi din Legea nr. 56 au fost adoptate fără ca Guvernul să prezinte în fața plenului Parlamentului proiectul de lege. Curtea a considerat că, pentru a evita prejudiciile și consecințele negative iminente pentru ordinea constituțională, suspendarea doar a prevederilor contestate nu este suficientă și a decis suspendarea întreagă a Legii nr. 56 din 2 aprilie 2020.

De asemenea, Curtea a anexat restul sesizărilor într-un singur dosar. 

După suspendarea legii, Premierul a declarat că acesta este rezultatul acțiunilor iresponsabile, populiste ale politicienilor care au suspendat legea respectivă.

„Guvernul nu are dreptul să achite 2775 lei ajutorul de șomaj. Vreau să vă spun că avem mii de oameni înregistrați care necesită acești bani pentru pâine, pentru necesități. Guvernul nu le poate achita. Guvernul nu va mai putea achita pentru copii 975 de lei, sumă majorată de la 553 de lei.

După declarațiile făcute de către premierul Chicu, deputatul Plîngău a publicat o cerere prealabilă adresată premierului Ion Chicu. Plîngău i-a cerut premierului să dezmintă public informațiile difuzate în conferința de presă de pe 9 aprilie în care a acuzat deputaţii Blocului ACUM că ar fi provocat suspendarea Legii pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru susținerea cetățenilor și întreprinzătorilor. Deputatul a cerut achitarea unui prejudiciu de 50.000 de lei, bani care ulterior vor fi donaţi sistemului medical.

Către: Chicu Ion,prim-ministru al Republicii Moldovamun. Cișinău, Piaţa Marii Adunări Naţionale, 1de la Dinu…

Geplaatst door Dinu Plîngău op Vrijdag 10 april 2020

Igor Dodon l-a telefonat pe președintele CC
pentru „a înțelege ce s-a întâmplat”

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că decizia Curții de a suspenda legea ar fi „stranie”. „L-am sunat pe domnul Țurcan să înțeleg ce s-a întâmplat. Patru membri au votat pentru, iar domnul Țurcan a fost împotrivă și el are o opinie separată”, a declarat Igor Dodon. 

Înainte de a fi ales președinte al Curții Constituționale, Vladimir Țurcan era deputat din partea PSRM. Anterior, a fost deputat și din partea PCRM. În perioada 2002 – 2005 a fost ambasadorul R. Moldova la Moscova.

Astăzi, a avut loc o nouă ședință a Curții Constituționale de examinare a sesizării privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative.

Președintele CC Vladimir Țurcan s-a abținut de la participarea la ședință.

În urma ședinței care a durat peste șase ore, Curtea Constituțională a hotărât că Legea nr. 56 privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență este neconstituțională și decizia este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac.

Anterior, când legea a fost suspendată, Igor Dodon a declarat că una dintre soluții ar putea fi „Guvernul să vină cu un nou proiect de lege în Parlament”.

Cu toate acestea, măsurile sociale din cadrul proiectului de lege au fost votate pe 10 aprilie de către Comisia Situații Excepționale. Printre acestea figurează acordarea ajutor de șomaj în valoare de 2775 de lei, majorarea venitului lunar minim garantat de la 1107 lei până la 1300 lei, scutirea de plata patentei. Citește mai multe detalii despre măsurile sociale votate de către CSE.

Citește mai departe

Politică

PDM va ataca la Curtea Constituțională modificările la Legea Procuraturii

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Partidul Democrat din Moldova va ataca la Curtea Constituțională modificările în Legea cu privire la Procuratură, adoptate în două lecturi de alianța PSRM-ACUM.

Deputatul democrat Vladimir Cebotari a declarat că proiectul de lege propus de Ministerul Justiției înseamnă de fapt supunerea directă a Procuraturii controlului politic.

PE LUNG

Potrivit lui, modificările la Legea Procuraturii, făcute în grabă, de către actuala majoritate parlamentară, fără consultări publice, fără avizul Comisiei de la Veneția, fără o opinie a Uniunii Europene, „impun practic controlul politic asupra acestei instituții importante”.

La rândul său, președintele PDM Pavel Filip a menționat că prin proiectul de lege înaintat astăzi de noua guvernare, CSP este lipsit de atribuțiile pe care le are conform Constituției. „PDM va contesta la Curtea Constituțională această lege”, a declarat Pavel Filip.

Precizăm că modificarea Legii Procuraturii a fost votată luni în două lecturi de Parlament. Potrivit modificărilor legislative, candidatul la funcția de procuror general trebuie să aibă o experiență profesională de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin 5 ani în funcția de procuror sau judecător sau 8 ani în funcția de avocat sau ofițer de urmărire penală.

Citește mai departe

Politică

Vladimir Țurcan rămâne președinte al Curții Constituționale. Cererea Domnicăi Manole de revizuire a hotărârii, declarată inadmisibilă

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă cererea judecătoarei Domnica Manole de revizuire a hotărârii prin care Vladimir Țurcan a fost ales președinte al Curții. Curtea a considerat că împrejurările invocate de judecătoarea Domnica Manole nu sunt de natură să schimbe esența hotărârii.

Reamintim că pentru funcția de președinte al Curții Constituționale au fost înaintate candidaturile lui Vladimir Țurcan și a Liubei Șova. Vladimir Țurcan a acumulat patru voturi, iar Liuba Șova a acumulat două voturi.

PE LUNG

Domnica Manole a invocat faptul că există o suspiciune rezonabilă privind trucarea votului secret pentru funcția de președinte al Curții Constituționale. Potrivit acesteia, suspiciunile care planează în privința legalității adoptării hotărârii nu pot fi verificate și nu pot fi înlăturate decât pe calea revizuirii.

Judecătoarea și-a întemeiat demersul pe declarațiile unei altei judecătoare a Înaltei Curți, Liuba Șova, care a participat și ea la concurs. Liuba Șova a susținut că a primit mesaje pe telefon de la o persoană a cărei identitate nu a divulgat-o, mesaje pe care, însă, nu le-a citit înainte de procesul de vot, ci abia luni (19 august), după orele de muncă. În acest context, Liuba Șova a afirmat că votul nu i-a fost influențat.

Curtea a considerat că, din perspectiva temporală, nu a putut fi exercitată vreo influență asupra judecătoarei Liuba Șova, în votul exprimat pentru președinția Curții Constituționale. Curtea a reținut și faptul că Liuba Șova a afirmat că a votat pentru propria ei candidatură.

În afară de acest fapt, CCM a precizat că la procedura de vot nu au participat alte persoane în afară de judecătorii Curții, împrejurare care exclude orice pretins trucaj al procesului de vot pentru funcția de președinte al Curții Constituționale, fapt confirmat de toți cei șase judecători.

Luni, 19 august, judecătorii Curţii Constituţionale l-au ales în calitate de preşedinte al Curţii pe judecătorul Vladimir Ţurcan. Potrivit legii, preşedintele Curţii se alege prin vot secret, pentru un termen de trei ani, cu majoritatea voturilor judecătorilor.

Ulterior, judecătoarea de la Curtea Constituțională Liuba Șova a declarat la TV8 că are bănuieli rezonabile că alegerea lui Vladimir Țurcan la funcția de președinte al Curții ar fi fost aranjată din timp și a fost luată în altă parte. Șova a menționat că a primit un mesaj care îi sugerează să-l înainteze pe Vladimir Țurcan la funcția de președinte, iar acesta o va numi președintă în absența lui.

În cest context, ministra Justiției Olesea Stamate a declarat că informația prezentată de judecătoarea Liuba Șova despre alegerea președintelui Curții Constituționale poate constitui temei pentru anularea rezultatelor alegerii președintelui Înaltei Curți.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Ecologie5 ore în urmă

Se bate alarma! Râurile sunt extrem de poluate din cauza apelor canalizate

PE SCURT Râurile noastre sunt extrem de poluate din cauza apelor canalizate care sunt deversate în râurile noastre și care...

Social20 de ore în urmă

Pandemia în Germania: „Statul a avut grijă de toți”

Pandemia de COVID-19 a pus autoritățile din toate statele lumii într-o situație dificilă și a influențat puternic și echilibrul politic...

IstorieO zi în urmă

Panglica Sfântului Gheorghe nu are nimic în comun cu cel de-al Doilea Război Mondial. Alte mituri promovate de Rusia

PE SCURT Panglica Sfântului Gheorghe a fost inventată în 2005 în Federația Rusă și este inspirată din Primul Război Mondial....

LifestyleO zi în urmă

Pandemia ne-a mutat la sat

PE SCURT Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că...

SocialO zi în urmă

29 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: 171 cazuri noi de infecție. Bilanțul deceselor ajunge la 288

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

Ce este al doilea val al pandemiei și când să-l așteptăm?

În multe țări numărul persoanelor infectate cu COVID-19 a scăzut, în unele nu se mai înregistrează cazuri noi, iar de...

Economie2 zile în urmă

Vinul Moldovei în cifre

Republica Moldova este tot mai cunoscută la nivel mondial, datorită Vinului Moldovei – produs al mândriei naționale, ambasador al țării...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031