PE SCURT

Pe 23 august se împlinesc 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret care a declanșat cel de-al Doilea Război Mondial. 24 august 1944 este ziua în care trupele sovietice au cucerit oraşul Chişinău și au preluat controlul asupra întregului teritoriu dintre Prut și Nistru. Această zi era considerată de propaganda sovietică ca „ziua eliberării Moldovei de sub cotropitorii fascişti germano-români”.

Potrivit unor intelectuali din Republica Moldova, Igor Dodon „urmărește să ponegrească memoria miilor de basarabeni care au devenit victime ale administrației sovietice de ocupație”.

PE LUNG

Sub egida președintului Republicii Moldova, Igor Dodon, se organizează în perioada 23-25 august mai multe evenimente de celebrare a „75 de ani de la eliberarea Chișinăului în cadrul Operațiunii Iași-Chișinău”.

Din istorie

Potrivit istoricului Anatol Petrencu, la 23 august a. c. se vor împlini 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret, documente prin care cele două tiranii ale timpului – Germania nazistă și Uniunea Sovietică comunistă – și-au împărţit sferele de influență în Europa Centrală și de Sud-est. Între altele, în cârdăşia secretă sovieto-nazistă a fost vizată şi România. În linii generale, Pactul Molotov-Ribbentrop a aprins lumina verde în declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, cea mai mare și sângeroasă conflagraţie din istoria omenirii.

La 28 iunie 1940, în bună înţelegere cu Germana hitleristă, URSS a anexat Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, promovând în aceste teritorii politici represive împotriva populaţiei, organizând acțiuni de naționalizare, sovietizare, deznaționalizare, deportare etc.

Pe 24 august 1944, în toiul operațiilor militare din cel de-al Doilea Război Mondial, URSS a reanexat teritoriile, ocupate în iunie 1940, reluând vechea politica criminală de represiune și deznaţionalizare, la care s-a adăugat forme noi de persecuție împotriva populației civile: înfometarea (1946-1947), deportarea în masă (1949, 1951) şi altele.

Între 16 martie şi 23 august 1944, în teritoriile ocupate de sovietici, populaţia locală a fost constrânsă să hrănească militarii Armatei roşii, fapt ce a condus la o serioasă penurie de produse alimentare (în august 1944). Aflați sub ocupație militară străină, băştinaşii au fost mobilizaţi la munci forțate, primejdioase pentru viața şi sănătatea lor. În condiţii de bombardament aproape permanent, populația civilă a fost impusă să repare drumurile, să restabilească căile ferate, să curețe albia Prutului de „munţi de cadavre, ce împiedicau curgerea apei”.

Conform Deciziei Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldoveneşti din 29 aprilie 1944, bărbaţi, femei şi copii din raioanele Orhei, Susleni, Criuleni, Bravicea au fost mobilizați la operațiunea de anihilare a minelor, instalate de trupele germane şi române în retragere. Oamenii erau impuşi să se prindă de mâini unul cu altul şi să meargă pe câmpul minat. În urma exploziilor, cei care călcau pe mine erau ucişi pe loc. Doar în raioanele Corneşti şi Ungheni, în urma acestei operațiuni, au murit sau au fost rănite 377 de persoane civile, basarabeni. Din „rațiuni umaniste”, cei grav răniți erau împuşcaţi de trupele NKVD, astfel fiind „eliberaţi” de chinuri.

În vara anului 1944, din preajma liniei frontului au fost evacuate 71 461 familii, care numărau în total 263 777 de persoane. Stăpâni în gospodăriile populației evacuate au devenit cei cu arma în mână. În general, în timpul operațiilor militare din primăvara-vara anului 1944, a avut mult de suferit întreaga populație din Basarabia.

Igor Dodon a supărat din nou unioniștii.
Cum reacționează aceștia la aniversarea „eliberării Moldovei de fascism”

Ziua de 24 august 1944, zi în care trupele sovietice au cucerit oraşul Chişinău și sovieticii au preluat controlul asupra întregului teritoriu dintre Prut și Nistru, era considerată de propaganda sovietică ca „ziua eliberării Moldovei de sub cotropitorii fascişti germano-români”, poziție la care s-au raliat și autoritățile RSS Moldovenești.

În realitate, după această dată, în acest spațiu a fost restabilit regimul totalitar sovietic comunist, a fost reluat procesul de comunizare a teritoriului dintre Prut şi Nistru, de persecutare a valorilor naționale, de anihilare a tuturor valorilor democratice, a drepturilor și libertăților populației locale.

Ziua de 24 august 1944 a pus începutul marii tragedii a basarabenilor, a pus începutul celei de-a două ocupaţii sovietice a teritoriului dintre Prut și Nistru. Imediat după instalarea autorităților sovietice, Basarabia a devenit o zonă de livrare a cărnii de tun pentru front.

În vara-toamna anului 1944, în Armata Roșie au fost mobilizați 265 281 bărbaţi, aceștia fiind trimiși în cele mai periculoase sectoare al frontului. Peste 50 000 din ei nu s-au mai întors acasă la familie. Un alt lot de bărbaţi, de regulă, de alte etnii (găgăuzi, ucraineni, rromi etc.), dar şi români, au fost trimişi la munci istovitoare la întreprinderile industriei grele din Federaţia Rusă sau la extras cărbune în minele din Donbass. De fapt, după 24 august 1944, întreaga populație a Basarabiei a cunoscut un adevărat dezastru politic, economic, social și uman.

„Optică sovietică asupra
semnificației zilei de 24 august 1944”

Istoricul Ion Negrei, Alecu Reniţă, ex-deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, Daniela Vacarciuc, istorică,  Zinaida Boloboceanu, interpretă, Vasile Costiuc, preşedintele Partidului Democraţia Acasă, istoricul Anatol Petrencu și poetul, membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Nicolae Dabija au anunțat despre desfășurarea mitingului comemorativ într-o conferință de presă.

Cei menționați mai sus se întreabă: ce eveniment, ce fapt istoric de importanță națională intenționează să celebreze președintele Igor Dodon, în ziua de 24 august 2019, prin organizarea unor manifestări fastuoase, inclusiv a unui concert grandios în Piaţa Marii Adunări Naţionale? Răspunsul nostru este că prin organizarea acestor acțiuni necugetate Igor Dodon urmărește, pe de o parte, să ponegrească memoria miilor de basarabeni care au devenit victime ale administrației sovietice de ocupație și, pe de altă parte, dorește să proslăvească, să elogieze regimul sovietic care a fost instaurat în Basarabia după operațiile militare din vara anului 1944.

„În calitatea noastră de oameni de știință și cultură, profesori, cercetători în domeniul istoriei susținem că nu există niciun temei istoric, nemaivorbind de cel moral, ca în această zi să se organizeze manifestări propagandistice zgomotoase. La baza convingerii noastre stau documentele istorice, declarațiile martorilor oculari, precum și rezultatele cercetărilor istoricilor străini și locali. Îndemnăm autoritățile Republicii Moldova se renunțe la optica sovietică asupra semnificației zilei de 24 august 1944, să se abțină de la organizarea show-urilor propagandistice și să se ralieze la valorile civilizației europene, care pun preț pe libertățile și drepturile omului. Vorbind la modul general, în ziua de 24 august 1944, basarabenii au fost privați de drepturile și libertățile fundamentale, populației dintre Prut și Nistru impunându-i-se modelul inuman sovietic de organizare socială și politică”.

Pe 23 august va avea loc un miting comemorativ în Scuarul Europei din Chişinău. Evenimentul va începe la ora 12:00.

PE SCURT

La alegerile generale locale din 20 octombrie vor și aleși 898 de primari și 11 580 de consilieri locali. Conform prevederilor legale, numărul de consilieri se determină în funcție de numărul de locuitori ai unității administrativ-teritoriale la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile.

Astfel, Comisia Electorală Centrală a stabilit numărul de mandate ce vor fi distribuite urmare rezultatelor alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019.

PE LUNG

În cazul consiliilor locale de nivelul al doilea (35 la număr), în 7 – vor fi atribuite câte 27 de mandate, în 21 – câte 33, în 5 – câte 35, iar în cazul mun. Chișinău, consiliul municipal va fi constituit din 51 de mandate.

Celor mai multe dintre consiliile sătești (comunale), orășenești le vor fi atribuite câte 11 mandate – 285 de cazuri, câte 9 – 281 de localități, câte 23 – 29 de localități.

Câte 27 de consilieri vor fi aleși în 5 localități de nivelul I – municipiile Orhei, Soroca, Ungheni, Comrat și Cahul.

Astăzi, 19 august,  începe perioada electorală pentru alegerile locale generale.  La 20 octombrie 2019 vor avea loc alegeri locale generale.

PE SCURT

„Desemnarea unui exponent al Partidului Socialiștilor în fruntea Curții Constituționale este un lucru grav care știrbește și mai mult încrederea în unica instituție de jurisdicție constituțională din țară”, a declarat prim-ministra Maia Sandu.

Declarația survine după ce astăzi judecătorii Curţii Constituţionale l-au ales prin vot secret în calitate de preşedinte al Curţii pe Vladimir Ţurcan, fostul deputat socialist.

PE LUNG

„Avem dubii rezonabile să presupunem că votarea a fost una viciată, de aceea solicit ca fiecare judecător să spună public pentru cine și-a dat votul”, a declarat Maia Sandu.

„În situația în care acest lucru nu se va întâmpla, ne rezervăm dreptul să acționăm în consecință”, a precizat ea.

Prim-ministra a spus că guvernarea nu își poate permite ca procesul de dezoligarhizare a statului împotriva regimului Plahotniuc să se sfârșească cu preluarea controlului asupra unei instituții-cheie de către o altă forță politică, „indiferent care ar fi aceasta”.

De notat că astăzi, după alegerea în funcția de președinte al Curții Constituționale, Vladimir Țurcan a declarat presei că sâmbătă a depus cererea de suspendare din membru al Partidului Socialiștilor.

El a mai spus că la funcția de președinte al Înaltei Curți a mai candidat și judecătoarea Liuba Șova, care în final a devenit cea care va exercita funcţiile preşedintelui în absenţa acestuia.

Cât privește alegerea în funcția de președinte al Curții, chiar dacă nu a participat la concurs, el a spus:„Eu știu că problema participării/neparticipării cam mult se discută în societate, dar vreau să vă spun din start: legea nu interzice numirea judecătorului și nu prevede desfășurarea concursului. Eu cred că, nu contează în cazul dat însăși noțiunea de concurs, este foarte important cine a fost numit și cum vor fi exercitate aceste atribuții”, a declarat Vladimir Țurcan.