Connect with us
"
"

Cultură

Fotografia zilei: „Ziua Victoriei” și pistolul-jucărie

Publicat

pe

PE SCURT

Roman Rybaleov a publicat recent o fotografie pe care a realizat-o pe 9 mai curent, în cadrul evenimentelor organizate de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.

În aceasta pot fi văzuți o fetiță și un băiețel, ultimul țintind cu un pistol-jucărie spre tâmpla fetei. Fotografia a stârnit controverse pe Facebook, unde autorul acesteia a publicat-o.

PE LUNG

Roman Rybaleov, cunoscut în special pentru fotografiile din natură, monumente naturale din Republica Moldova și portrete, a publicat o fotografie cu doi copii prezenți la „Ziua Victoriei”, pe 9 mai.

Potrivit fotografului, imaginea poate fi interpretată în multe feluri, dar „totul este doar un copil cu un pistol-jucărie în mână”.

„Fiind copil, am alergat prin păduri și câmpii cu pistolul în mână, ne jucam de-a indienii, apoi de-a războiul. Și nu împușcam din pistoale-jucărie, ci din arme făcute de noi și cu gloanțe din sârmă. Dar am crescut și nu violez sau agresez femei.”

Totuși, acesta recunoaște că este deranjat de faptul că „sărbătoarea a fost transformată într-o platformă de publicitate” pentru partide politice.

Cultură

Gogol, scriitorul care a trăit 43 de ani cu frica de propriii demonii

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Nicolai Gogol a fost scriitorul care a revoluționat literatura rusă prin operele sale. A relatat perfect realitățile dure din Imperiul Rus, dar asta nu l-a ajutat să-și alunge fricile care-i umbreau viața. 

A fost considerat unul dintre cei mai talentați și misterioși scriitori ruși, care au încercat să lupte cu „demonii” din propriile gânduri. Gogol este numit un „geniu ciudat”, care avea o imaginație teribil de bogată. De obicei, trecea dintr-o extremă în alta. 

Enlarge

rubrica-cine-este
Sursa: teatrulradiofonic

PE LUNG

Nicolai Gogol s-a născut la 1 aprilie 1809. La școală era un copil tăcut, retras, nu se remarca prin anumite abilități. Singurul lucru care-l făcea deosebit erau eseurile pe care le scria pentru gazeta școlii. La vârsta de 19 ani îi este publicat poemul romantic „Hans Küchelgarten”. Însă, recenziile ironice îl întristează și-l fac să retragă din librării exemplarele nevândute și le dă foc.

După absolvirea gimnaziului, însoțit de un prieten, pleacă spre Petersburg. Acolo încearcă să-și găsească un loc de muncă, dar fără succes. Între timp își publică câteva scrieri sub nume inventate. Tot în acea perioadă, Gogol face cunoștință cu Pușkin. Această prietenie îl ajută să-și propulseze operele, pe care le publică în revista „Sovremennik” (Contemporanul), fondată de amicul său poet. Manuscrisele lui prind popularitate și criticii de literatură încep să-l aprecieze. 

Cu toate acestea, tânărul Gogol nu-și găsește liniștea. Suferă de depresie profundă, care-l face tot mai închis, trist și devotat credinței. Credea în existența spiritelor care te urmăresc. Le descria cu lux de amănunte în operele sale sperând că, astfel, va scăpa de ele. Cu același scop vizita deseori mănăstiri, biserici, unde era sfătuit să se pocăiască, pentru a-și găsi liniștea. 

Mereu i-a fost frică de moarte și ce are să urmeze după episodul numit viață. Călătorea mult, „de parcă încerca să fugă înaintea timpului, ca moartea să nu-l prindă și să reușească să se plictisească. Plictiseala poate fi mai groaznică chiar decât moartea”, scria Gogol într-o scrisoare pe care i-a trimis-o mamei sale.

Enlarge

maxresdefault
Sursa: teatrulradiofonic

Scriitorul avea multe obiceiuri și hobby-uri ciudate. Mereu mergea doar pe partea stângă a drumului, adora cărțile minuscule pe care le purta în buzunar. Pe lângă cărți, scriitorul adora dulciurile. Îi plăceau atât de mult dulciurile, încât mereu avea buzunarele pline cu bucățele de zahăr. Scria din picioare și încerca să evite să doarmă pe pat.

„Somnul este o formă modificată a morții”, le spunea el prietenilor.

Această frică s-a născut după ce a văzut cum un prieten bun de al lui a murit din cauza tuberculozei, cât timp Gogol îl veghea. Astfel, cea mai mare a nopții o petrecea pe canapea, fără să meargă la culcare. Peste câțiva ani, Gogol a scris un testament: „Nu-mi îngropați corpul până observați că apar semne clare de descompunere. Menționez acest lucru pentru că am avut mai multe morți clinice, când inima se oprea, pulsul nu se mai simțea… Înțeleg că uneori suntem prea grăbiți și neatenți, dar pentru a evita să fiu îngropat de viu, vin cu această rugăminte”.

Timp de mai mulți ani, a lucrat la cea mai renumită operă a sa „Suflete moarte”. După publicarea primului volum s-a simțit gol în interior. Nu-și putea găsi rostul și liniștea. De aceea, a plecat la Ierusalim, unde s-a rugat mult, dar nu a putut trece de această stare. Tristețea parcă îi este ușor ștearsă de dragostea lui pentru contesa Anna Vielgorskaia pe care o cere în căsătorie, însă, este refuzat. Urmează câțiva ani în care Gogol continuă să scrie mult și să se cufundă și mai mult în depresie. Un preot fanatic îi spune că trebuie să se călugărească, pentru că în caz contrar va fi supus Judecății de Apoi. 

Cu două săptămâni înaintea sfârșitului său, Gogol a început un post istovitor. Mânca foarte rar și foarte puțin și nu dormea aproape deloc. Aproape tot timpul se ruga și plângea. Într-un moment de delir, și-a aruncat pe foc cel de-al doilea volum al romanului „Suflete moarte”, pentru că avea impresia că scrierile sale i-au fost inspirate de demoni. Gogol a murit dimineața, la 2 martie 1852, la vârsta de 43 de ani. El este îngropat în pământul unei mănăstiri.

Citește mai departe

Cultură

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri în cadrul celui de-al doilea sezon al proiectului „Antinostalgia – privind spre viitor”, lansat de Radio Europa Liberă.

Scriitoarea a povestit despre regimul comunist, represiunile din această epocă, despre importanța memoriei și a păstrării gândirii critice „cu propriul cap”, dar și despre primul Memorial al Victimelor Comunismului și al Rezistenței din lume a cărei fondatoare este.

Totodată, renumita scriitoare a acordat un scurt interviu pentru Moldova.org, în care a vorbit despre nostalgie, rezistența prin cultură, despre șansa ratată a Republicii Moldova și de ce suntem un popor vegetal.

PE LUNG

  • În Moldova cred că sunt unii dintre cei mai nostalgici cetățeni. Ce facem cu cei care regretă destrămarea URSS?

Dar tinerii? Tinerii știu ce să regrete? Adică, ei nu au o imagine corectă a comunismului, dar una falsă au? Ce regretă?

  • V-ați întâlnit cu tinerii, care au părinți care au crescut în epoca comunismului, fără să știe despre ororile regimului… 

De asta am făcut Memorialul de la Sighet (n. r. Primul memorial al victimelor comunismului și al Rezistenței din lume ). Și de aceasta subliniam că trebuie să se facă o deosebire dintre un muzeu al comunismului cum este cel de la Praga, în care se vorbește în general cine au fost lideri, de Lenin, ș.a. și memorialul victimelor comunismului, care nu este un muzeu al luptei dintre Lenin și Troțki, dintre Gheorghiu Dej și Ana Pauker. Este un muzeu din punct de vedere al victimelor. Deci un muzeu al represiunilor comuniste. 

La drept vorbind, singurul tip de istorie adevărată a comunismului este istoria represiunii comuniste. Pentru că asta a făcut în cele din urmă comunismul, să dispară ca sistem politic -s-a bazat exclusiv pe represiune, pe forță, schimbarea oamenilor cu forța. Chiar dacă susțineau că îi obligau să fie fericiți. Oricum nu reușeau să-i facă fericiți. Dar oamenii nu trebuie obligați.

  • Dar cum să facem ca generația tânără să înțeleagă asta? Creăm un memorial, facem dezbateri?

Părerea mea e că nu avem cum să-i convingem, dacă nu reușim să-i transformăm în niște intelectuali. Adică, în niște oameni care să gândească și să asimileze cultura. Abia după ce îți dai seama, prin cultură, cum s-a născut comunismul, cum a evoluat, ce s-a întâmplat, ajungi să înțelegi și cât de monstruos a fost. Pentru că altfel toate rămân niște cifre. 600 mii de morți, atât se spune în cartea neagră a comunismului. E o cifră absolut teoretică. E important să se înțeleagă că moartea unui om este la fel de importantă ca moartea a o sută de mii de oameni. Dar pentru asta trebuie să ai o gândire critică. 

Pentru mine, rezistența prin cultură e principalul tip de rezistență. Deci, principalul este să ții vie în mintea tinerilor cultura lumii, ca să înțeleagă singuri despre ce e vorba. Nu să-i manipulezi tu, băgându-le în cap, adevărul de un fel sau de altfel. 

  • Dar ce facem cu cei de vârsta medie și mai înaintată? Mai avem șanse ca să-și schimbe poziția?

Asta cred că nu e o chestiune de politică, cât de psihologie, uneori maladivă. Îmi amintesc, după revoluție, în România, eram la țară, emisiunile de televizor erau 24 ore din 24 și tot felul de oameni apăreau la televizor. Spre surprinderea mea, un vecin al nostru țăran, nea Marin, îl ura pe unul singur din cei care apăreau la televizor – pe Andrei Pleșu. Și la început nu reușeam să înțeleg de ce îl ura pe Pleșu, de ce pe el? Și în cele din urmă am înțeles și mi s-a părut ceva extraordinar. Pleșu era omul a cărui limbaj se deosebea cel mai mult de limbajul de lemn. Era un om care vorbea extraordinar de viu și colorat și, într-un mod paradoxal, nea Marin care se obișnuise cu limbajul de lemn, nu îl înțelegea pe-al lui Pleșu. În schimb, pentru că Pleșu era un tip cu umor și mereu puțin ironic i se părea că își bate joc de el. Pentru că pe de o parte nu înțelegea ce spune și pe de altă parte înțelegea ironia. 

Pornind de la aceasta, m-am gândit că oamenilor le e mai greu să accepte chiar binele, dacă nu sunt obișnuiți cu el, decât răul cu care sunt obișnuiți. Iar celor care au ajuns în ‘89 la peste 50 de ani le era efectiv foarte greu să înțeleagă că, începând de acum încolo, ei sunt responsabili pentru tot ce li se întâmplă, ei trebuie să decidă. Înainte totul era simplu. Ceaușescu era rău, Ceaușescu era vinovat de toate, ei nu erau vinovați de nimic. Brusc, în condițiile libertății, fiecare om devine vinovat pentru ceea ce i se întâmplă. Că de el depinde asta. Ceea ce este mult mai greu. A fi liber este mult mai greu decât a nu fi liber.

  • Să nu uităm, totuși că Moldova a făcut parte din Imperiul Sovietic. Mai rămân puternice amintirile când, la școală, copiilor li se spunea că țara noastră e cea mai puternică, cea mai mai mare. Iar acum sondajele arată că opțiunile pentru UE și Uniunea Euroasiatică sunt cam la același nivel…

Este clar că capacitatea de manipulare a forțelor retrograde procomuniste, pro-uniunea sovietică este imensă. De ea depinde foarte mult. Ca să nu mai zic că deocamdată ei au și banii să plătească votanții. 

Dar din ceea ce îmi ziceți dvs., mă impresionează faptul că înainte locuitorii Uniunii Sovietice puteau să fie mândri că fac parte dintr-un imperiu. Era evident că acest imperiu conținea nenumărate popoare oprimate, inclusiv poporul rus și nimeni nu se îndoia de aceasta. Un imperiu bazat pe opresiune, ca să nu mai zic în cazul Basarabiei, unde era o populație care fuseseră ocupată ca să ajungă în acest imperiu…

  • Acum România este țară liberă și Republica Moldova la fel. Credeți că am valorificat pe deplin potențialul nostru?

Acum doi ani, ați avut șansa nesperată să vă schimbați destinul. La alegerile de acum doi ani, dacă alegerile acelea ieșeau pro-europene, ați fi fost primiți în Uniunea Europeană. Ceea ce era un noroc nesperat, pentru că aveați temele nefăcute. Și România a fost primită cu temele nefăcute și încet-încet și le-a făcut. 

  • Sunteți autoarea următoarelor rânduri „Eu cred că suntem un popor vegetal, cine a văzut vreodată un copac revoltându-se?”. De ce credeți că suntem un popor vegetal?

Pentru că nu suntem un popor violent. Cred că din fire suntem mai pașnici decât alții. De aceea mai manipulabili.

  • E de bine sau de rău?

E de rău.

Citește mai departe

Cultură

Irina Rimeș va promova Ziua lui Brâncuși, iar Internetul s-a întors împotriva ei. Explicăm de ce

Publicat

pe

PE SCURT

Artista Irina Rimeș, originară din Republica Moldova, a fost numită săptămâna trecută ambasadoare a Zilei Constantin Brâncuși. Decizia aparține Ministerului Culturii în România și a generat discuții aprinse, care ulterior au degenerat în bullying în adresa artistei. 

„Nu mai citiți toate articolele care circulă pe net cu titluri din cuvinte scoase din context. (…) Mâine, după ce trece febra, vom vorbi și noi despre lucruri relevante, cum ar fi evenimentul de pe 19 februarie la Muzeul Național de Artă. Noapte bună”, scris artista pe pagina sa de Facebook, făcând trimitere la un articol.

PE LUNG

Pe 19 februarie, România marchează 144 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși. Cu această ocazie, Ministerul Culturii al României a planificat o serie de evenimente pe care le-a anunțat, pe 13 februarie, în cadrul unei conferințe de presă. Tot acolo, Bogdan Gheorghiu, ministrului Culturii la București, a anunțat că interpreta Irina Rimeș va fi ambasadoarea Zilei Constantin Brâncuși și a dat subiect de discuții în lumea online.

Interpreta originară din satul Izvoare, r. Florești, Republica Moldova, a declarat că nu se consideră cea mai bună alegere pentru a face puntea între generații, dar a mulțumit pentru încrederea acordată și a venit cu o recomandare pentru anii viitori. „Eu nu ascult 5Gang, dar mă gândeam că poate ar trebui să apelăm și la tinerii vloggeri, pentru că au mai mare influență. Ca o idee, pe viitor”.

Bogdan Gheorghiu este convins că „simpla prezență a Irinei Rimeș deja contează enorm, pentru că intră pe un segment de public care altfel nu ar fi fost interesat. Ministrul a și avut un calificativ pentru audiența acesteia – „zonă socială, unde cultura nu a avut acces până acum”. Gheorghiu este membru al Partidului Național Liberal și a fost desemnat în această funcție în guvernului lui Ludovic Orban, în octombrie 2019.

„Noi n-am invitat-o în calitate de critic de artă. Am invitat-o, pentru că are aproape un milion de urmăritori. Scopul nostru a fost tocmai acela de a penetra zone sociale, unde cultura nu a avut acces până acum.

Merită menționat că, în urma acestui anunț, căutările pe Google a numelui „Constantin Brâncuși” a înregistrat un salt ușor.

În pofida intențiilor menționate de ministru și interpretă, aceștia au fost criticați activ online, apoi și în presă. Irina Rimeș, însă, mai este supusă și unui val de bullying pe Internet.

Jurnalista Sabina Fati de la Europa Liberă România a menționat într-un articol că ministrul actual al Culturii, Bogdan Gheorghiu, aproape un necunoscut, se folosește în aceeași măsură de naiva cântăreața pop și de numele marelui sculptor pentru a ieși din anonimat și pentru a-și face pârtie spre o carieră viitoare. Pare să fi uitat că Brâncuși, dincolo de notorietatea lui, atunci când e situat într-o situație controversată, cum s-a întâmplat și în cazul guvernului Cioloș, poate contribui la prefigurarea eșecului.

Jurnalistul Radu Tudor a declarat că „ministrul Culturii a chemat o duduiţă care nu are nimic de-a face cu subiectul”, iar Cristian Tudor Popescu a zis că nu are nicio problemă cu „doamna că vorbește cu accent moldovenesc. Chiar îmi place. E dulșe accentul ăsta moldovenesc”.

Enlarge

cumintenia-pamantului
Cumințenia Pământului

Cu toate acestea, nu lipsesc și susținătorii.

Filosoful român Mihai Șora (membru de onoare al Academiei Române) a intervenit cu un mesaj pozitiv în această controversă. „Pun rămășag că agitații „brâncușologi“ apăruți peste noapte sunt aceiași care, nu de mult, căutau pe ascuns aria cercului. Ce suflet schingiuit trebuie să ai ca să batjocorești un copil talentat și inteligent, scoțând din tastatură, la suprafața ecranului tău, frustrări, eșecuri personale, infirmități morale… Am spus deja: copilul Irina are timp să învețe câte în Lună și în stele despre Brâncuși: va învăța din mers, odată cu alți copii, cu cei care o prețuiesc și cresc alături de dumneaei. Poate chiar, într-o bună zi, va compune un cântec despre Brâncuși, despre arta lui, despre zbor sau despre Muza dormind: iar cântecul acela cu siguranță va fi mai viu și mai coerent decât niște exegeze absurde ori insipide”, a scris Mihai Șora.

Și judecătorul Cristi Danileț din România, fondatorul asociației de educație juridică Vedem Just din România, a contrazis gurile care spuneau că „generația Z e plină de proști și inculți pentru simplul fapt că nu ar fi auzit de Brâncuși”. E total greșit acest război între generații. Am mulți prieteni în Generația Z cu care am acțiuni comune de educație juridică. Discut cu ei aspecte pe care cei de o vârstă cu mine sau mai bătrâni habar nu le au, deși ar fi trebuit să le știe încă de acum jumate de secol”, a scris acesta pe Facebook.

O GENERAȚIE DE PROȘTI?! Sau poate…. mai multe?! Irina Rimes a fost desemnată ambasador al operelor lui Constantin…

Geplaatst door Cristi Danilet op Zaterdag 15 februari 2020

După scandal, Ministerul Culturii a venit cu precizări referitoare la alegerea Irinei Rimeș pentru promovarea evenimentelor organizate cu ocazia Zilei Brâncuși 2020.

Dacă fiecare eveniment cultural s-ar promova doar în zona academică, pe canale nișate, s-ar adânci prăpastia între generații. Cultura nu trebuie să se adreseze doar unor nișe și nu trebuie consumată doar de elite. Am implicat în această promovare a zilei Brâncuși reprezentanți din medii diferite. Un exemplu este prezența la conferința de presă a scriitorului și criticului literar Alex Ștefănescu. Ceea ce ne-am propus s-a realizat. Toată lumea vorbește despre evenimentul Brâncuși. Vrem ca tinerii să devină interesați și atrași de cultură. Vrem ca tinerii să devină consumatori de produse culturale. Vrem să colaboram cu modelele tinerilor care se bucură de încrederea și simpatia lor”, se arată în comunicat.

Jurnalistul Mihai Tița de la scena9.ro reamintește oamenilor că ambasadorul e unealtă de marketing, nu critic de artă. „Oare David Beckham se pricepe să repare un Rolex? Și să nu-mi spuneți că unele ceasuri nu sunt opere de artă sau că Maia Morgenstern se pricepe să teoretizeze sculptura modernistă”.

Enlarge

poarta-sarutului
Poarta Sărutului

Brâncuși poate fi criticat

În tot valul de intimidări pe rețelele de socializare, unde Brâncuși este privit ca un sfânt, un dac adevărat, suflet de român, vertical, curat”, trebuie să ne reamintim cine a fost el.

Într-un material de opinie pentru Vice România, pictorul român Alexandru Rădvan a scris că pentru el Constantin Brâncuși e inamicul public al culturii române. Brâncuși nu era ușă de biserică, nu era un țăran, așa cum a trebuit noi să învățăm. Nu era nici măcar artist român, ci artist francez de origine română. Iar asta nu îi scade cu nimic valoarea, după cum nici faptul că a mâncat praz în copilărie nu i-o crește neapărat. Parisul era un loc efervescent, dinamic, se bea și se făcea sex mult și promiscuu, se discuta non-stop în cele mai elevate și perverse saloane, se experimenta cu tot felul de droguri. Și nea Costică, ce? O fi stat că prostul să se uite, nu? O fi roșit când auzea vorbindu-se de „chatte” și „cul”? Ne amintim de părintele sculpturii moderne ca de un sfânt, un dac adevărat, suflet de român, vertical, curat. Recomand amintirile colecționarei de artă Peggy Guggenheim, unde povestește cam până unde i-a plăcut lui Constantin să negocieze achiziționarea unor lucrări. Cert e că, în urma negocierii, doamna a trebuit să se îmbrace la loc. Foarte dacic și ortodox, nu?”

Pe 19 februarie, se fac 144 de ani de când s-a născut sculptorul Constantin Brâncuși. La Bucureşti, la Muzeul Național de Artă al României (Palatul Regal) va avea loc un spectacol high-tech de proiecții în cadrul căruia publicul va putea viziona holograme ale sculptorului și ale lucrărilor sale consacrate. Apoi, la Târgu Jiu se va inaugura Muzeul Național Constantin Brâncuși. Muzeul Național Constantin Brâncuși își va deschide porțile în casa Barbu Gănescu, casă în care Constantin Brâncuși a locuit în perioada efectuării lucrărilor Ansamblului monumental Calea Eroilor, format din Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

EconomieO zi în urmă

Cât costă produsele ecologice de igienă pentru o lună

PE SCURT După ce Parlamentul a votat în lectura a doua modificările de lege potrivit cărora se vor aplica amenzi...

Cultură2 zile în urmă

Ce faci în weekend? Învață să crești plante, discută despre prieteniile online sau mergi la un concert pe întuneric

PE SCURT În acest weekend îți propun să mergi la o întâlnire la Primăria Chișinău unde îți vei putea exprima...

Ecologie3 zile în urmă

Cum poți transforma plasticul într-o avere

PE SCURT Avem o problemă cu plasticul. Zilnic producem tone de deșeuri din care reciclăm doar 10%, iar restul ajunge...

Partidul Democrat din Moldova3 zile în urmă

Candu’s 5. De ce a plecat fostul speaker din PDM și ce planuri au cei 6 ex-democrați

PE SCURT Andrian Candu, urmat de Sergiu Sîrbu, Grigore Repeșciuc, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur și Corneliu Padnevici, a părăsit partidul...

Social4 zile în urmă

Satul moldovenesc unde oamenii s-au unit împotriva violenței

PE SCURT Fiecare sat și oraș trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violența în...

Cultură4 zile în urmă

Gogol, scriitorul care a trăit 43 de ani cu frica de propriii demonii

PE SCURT Nicolai Gogol a fost scriitorul care a revoluționat literatura rusă prin operele sale. A relatat perfect realitățile dure...

Cultură4 zile în urmă

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

PE SCURT Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

PE SCURT Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi....

PoliticăO săptămână în urmă

Ministru suedez la Chișinău: Vrem să vedem oameni concreți puși după gratii pentru frauda bancară

PE SCURT Suedia este pregătită să ofere asistență inițiativelor de reformă din Republica Moldova și va urmări îndeaproape progresul acestora,...

Politică2 săptămâni în urmă

Cât au costat 14 deputați ex-comuniști și cine l-a denunțat la CNA pe Sergiu Sîrbu. Povestește Voronin

PE SCURT Președintele Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin susține că cei 14 deputați care au plecat în decembrie 2015 din PCRM,...

Istorie2 săptămâni în urmă

BBC la Ziua Independenței în Transnistria: Sărbătoarea unei națiuni care nu există

PE SCURT „Emoția lor colectivă a fost aproape palpabilă în această zi surprinzător de caldă din septembrie. Sărbătorirea Zilei Independenței...

Politică2 săptămâni în urmă

După zece ani pauză, militarii noștri vor defila pe Piața Roșie la 9 mai. Și alte decizii ale Guvernului RM de azi

PE SCURT Pacienții asigurați vor avea acces la un număr mai mare de servicii medicale, iar directorii instituțiilor medico-sanitare publice...

Politică2 săptămâni în urmă

Plahotniuc nu are nevoie de viză în SUA pentru că deja este acolo. Ce mai spune Andrian Candu despre PDM

PE SCURT Fostul lider al PDM Vlad Plahotniuc se află acum în SUA, chiar dacă a fost desemnat public de...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce riscă fostul șef al SIS pentru expulzarea ilegală a profesorilor turci

PE SCURT Fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, va sta pe banca acuzaților pentru abuz...

Advertisement

Opinii

februarie 2020
L Ma Mi J V S D
« ian.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829