Connect with us
"
"

Diaspora

A fost creat Consiliul Național al Diasporei din Canada

Publicat

pe

Asociațiile obștești ale diasporei Republicii Moldova au decis crearea Consiliului Național al Diasporei din Canada (CNDC). Decizia de constituire a fost luată la 20 ianuarie, în orașul Montréal, unde a avut loc o masă rotundă a asociațiilor diasporei din Canada.

CNDC a fost creat pentru a armoniza și coordona activitățile asociațiilor obștești ale diasporei și grupurilor comunitare în sporirea eficienței și vizibilității activităților culturale și economice naționale.

De asemenea, noul consiliul va menține relații permanente cu Republica Moldova, va coopera pe orizontală cu Biroul Relații cu Diaspora din cadrul Cancelariei Stat (BRD) și Ambasada Republicii Moldova în Canada, cu alți parteneri instituționali din Republica Moldova și Canada.

Proiectul, inițiat de reprezentanta diasporei Ala Mîndîcanu, doctor în științe economice, expert în comunicare, președinta Asociației Comunitatea Moldovenilor din Québec a fost susținut de către Biroul pentru Relații cu Diaspora și finanțat de către Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Misiunea în Moldova.

La Masa rotundă a asociațiilor diasporei canadiene au fost prezenți reprezentați din sectorul asociativ din Montréal, Edmonton, Calgary, Laval ș.a.

Cei peste 30 de participanți la întrunire au povestit despre realizările asociațiilor lor și au menționat necesitatea colaborării și comunicării eficiente între asociații.

Consiliul Național al Diasporei din Canada își va începe activitățile joi, 25 ianuarie 2018, când se va întruni la prima sa ședință pentru a discuta Programul de activitate pentru 2018-2019. Doamna Ala Mîndîcanu a fost aleasă prin consens ca Gestionar al CNDC.

Evenimentul s-a desfășurat grație Programului guvernamental „Grupurile de Excelență ale Diasporei”, parte a programului DIASPORA ENGAGEMENT HUB, care este implementat de BRD și OIM Moldova, în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților de dezvoltare a Moldovei prin crearea parteneriatelor dintre diasporă și țara de origine”, finanțat de Fondul pentru Dezvoltare Internațională al OIM.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Citește mai departe
Advertisement

Diaspora

Moldovenii din Olanda și-au etalat cele mai frumoase ii într-o expoziție foto virtuală

Publicat

pe

De către

Membrii comunității de moldoveni din Regatul Țărilor de Jos au sărbătorit astăzi portul national românesc prin lansarea expoziției virtuale IA din Olanda.

Anul acesta echipa Noroc Olanda și ASRM Olanda aveau planificate o șezătoare la care moldovenii stabiliți cu traiul în Regatul Țărilor de Jos ar fi sărbătorit IA prin învățarea principiilor de bază de confecționare a unei ii. Așa cum COVID le-a dat nițel planurile peste cap, comunitatea s-a mobilizat, au scos mândrIA din dulap și a creat o expoziție virtuală pe pagina de facebook Noroc Olanda.

„Ia reprezintă un brand de țară, mai ales pentru cei care se află în diasporă. Este piesa vestimentară pe care noi o îmbracăm, de regulă, la șezătorile sau sărbătorile comunității. Anul acesta, când pandemia ne-a izolat, 24 iunie și Ziua Universală a Iei este un prilej să ne simțim mai aproape unul de altul”, spune Dorina Baltag, fondatoarea Noroc Olanda și cea care a venit cu această idee.

Mihaela Fedoseev, una dintre coordonatoarele ASRM Olanda, este și ea o mare susținătoare a cămașei tradiționale. „Ia este piesa vestimentară pe care am început să o port de când am ajuns în diasporă. Mă face să mă simt mândră și mai aproape de casă. Îmi alină dorul. Din aceleași motive aleg astăzi să mă implic și în organizarea proiectelor ce țin de Ie. Pentru mine, acesta este un mijloc de a promova imaginea țării și de a demonstra că tradițiile noastre sunt încă vii”, spune aceasta. 

Paricipanții la expoziție au asociat IA cu rădăcini, tradiții, feminitate, dor, autenticitate, prieteni și acasă. În total au reușit să adune peste 40 de ii pe care membrii comunității aleg să le poarte cu mândrie la fiecare întâlnire!

Publicăm mai jos o parte din poze, iar pentru galeria integrală vă invităm să accesați acest link.

Citește mai departe

Diaspora

Blocați între două lumi – migranții moldoveni fac tot posibilul pentru a-și câștiga existența

Publicat

pe

De către

Criza COVID-19 a lovit recent și Republica Moldova – o țară cu venituri medii și mici. Fiecare al patrulea cetățean își câștigă permanent sau temporar existența peste hotare, iar pandemia a fost o lovitură grea pentru venituri și siguranța în ziua de mâine.

Printre cei mai afectați sunt migranții circulari: lucrătorii care circulă între casă și țara-gazdă, împărțindu-și viețile în sezoane „la domiciliu” și „la lucru”. Odată cu pandemia de COVID-19, mulți lucrători s-au trezit blocați în unul din aceste sezoane: în Moldova, fără posibilitatea de a se întoarce la locurile de muncă din străinătate care le întrețin familiile, sau într-o țară de peste hotare, fără să poată să lucreze, să trimită bani acasă sau să fie alături de cei dragi.

Enlarge

cristian-caras-Moldova-2
Cristian Caras la muncă

Este și cazul lui Cristian, 31 de ani. În pofida faptului că are studii în administrarea afacerilor, de 11 ani el petrece mai mult timp peste hotare decât în Republica Moldova, economisind treptat pentru o mică afacere de familie – un club de noapte. Cristian lucra în construcții în Germania și petrecea trei luni acolo, iar o lună – acasă, ocupându-se de afacere.

Criza COVID-19 i-a dat planurile peste cap.

„M-am întors acasă la sfârșitul lui martie pentru o lună, ca de obicei. Atunci când a fost declarată starea de urgență, credeam că-mi voi redirecționa eforturile pentru a-mi dezvolta afacerea. Acum, însă, nu pot nici deschide afacerea mea în Moldova, nici pleca în Germania, chiar dacă mai am un loc de muncă acolo”, spune el.

Enlarge

cristian-caras-Moldova-1
Cristian cu familia

Foarte multe persoane trăiesc aceeași incertitudine ca și Cristian, atât în Moldova, cât și în diasporă. În 2019, circa 246.000 de muncitori migranți moldoveni, intenționau sau erau gata să lucreze temporar peste hotare. Aceasta reprezintă circa 27% din populația activă a Republicii Moldova.

Republica Moldova depinde foarte mult de remitențe, având un salariu mediu brut de aproximativ 370 EUR în anul 2019, unul dintre cel mai mic în Europa de Est. Migranții au trimis acasă 1,9 miliarde USD în 2019, ceea ce reprezintă circa 16% din PIB-ul acelui an. Acest fapt poziționează Moldova în topul celor 20 de țări extrem de dependente de remitențe.

Conform Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), aproximativ două treimi dintre cei 272 de milioane de migranți internaționali din lume sunt lucrători migranți. Aceștia transmit acasă peste 689 miliarde USD anual.

Un sfert din gospodăriile din Republica Moldova s-ar fi situat sub pragul sărăciei, dacă nu ar fi fost remitențele. Întrucât 17% dintre toți migranții au încetat să trimită bani din cauza COVID-19, 37.000 gospodării din Republica Moldova ar putea cădea sub pragul sărăciei – ceea ce înseamnă circa 109.000 persoane.

Din fericire, unii lucrători de peste hotare au putut să-și păstreze locurile de muncă. Anatol Lașcu, un alt moldovean care se află acum în Irlanda, a deprins tainele pregătirii unei pizza, iar acum lucrează 7 ore pe zi la un restaurant. Faptul că produsele alimentare pot fi livrate înseamnă că el încă are de lucru. Pentru Anatol, însă, problema este că nu se poate întoarce acasă. Pentru o vreme, el va putea să-și vadă familia doar online.

Enlarge

anatol-lascu-15
Anatol Lașcu vorbește cu familia lui

„Obișnuiam să-mi văd familia la fiecare trei luni. Însă am primit salariul, iar oficiile poștale funcționează, deci cel puțin pot trimite bani acasă”, spune el.

Enlarge

anatol-lascu-1
Cadourile care încă n-au ajuns în Moldova

Majoritatea migranților bărbați din Republica Moldova pleacă peste hotare pentru a lucra în construcții, agricultură sau în domeniul serviciilor în țări precum Rusia, Israel și în țări europene, în timp ce femeile lucrează ca îngrijitoare casnice și în domeniul serviciilor în Italia, alte țări europene și Israel. Pandemia i-a lăsat pe mulți dintre ei în condiții de muncă precare, mai ales pe cei cu statut nereglementat – fără acces la un venit stabil, servicii de sănătate sau acces la prestații sociale sau de șomaj în țările gazdă.

Din anul 2015, PNUD Moldova, cu susținerea Elveției, a depus eforturi pentru a schimba perspectiva asupra migrației. În loc să o considerăm ca o pierdere a capitalului uman, o privim mai mult ca pe o oportunitate de dezvoltare, în special a zonelor rurale. Am reușit să reorientăm remitenţele migranților de la consumul privat la proiectele de îmbunătățire a serviciilor locale, cu implicarea migranților în procese de dezvoltare locală prin intermediul Asociaţiilor de Băștinași. Circa o cincime din comunitățile din Republica Moldova sunt susținute de migranți prin intermediul remitențelor. Ei susțin inițiativele de dezvoltare, precum iluminarea stradală, infrastructura pietonală și întreținerea drumurilor.

Din cauza impactului pandemiei COVID-19, Banca Mondială estimează un declin de 20% a remitențelor în țările cu un venit mic sau mediu, și de aproximativ 28% în statele din Europa și CSI. Acest lucru va afecta economia Republicii Moldova.

PNUD Moldova a demarat de curând evaluarea impactului socio-economic al COVID-19, din numele Organizaţiei Naţiunilor Unite în Republica Moldova, astfel încât să putem susține recuperarea țării din criză. Este evident că în Republica Moldova izolarea a perturbat piața forței de muncă. A afectat considerabil afacerile locale, din cauza scăderii vânzărilor, restricțiilor administrative, accesului restricționat la materie primă și subminării rețelelor de distribuție etc. De asemenea, au fost afectate grupurile vulnerabile, inclusiv cele care se bazau, în mare parte, pe remitențe. Lipsa remitențelor lezează nu doar familiile, dar stopează și activitățile pentru dezvoltarea comunității.

Migrația va continua odată ce vor fi ridicate toate restricțiile de călătorie. Noi vom continua să ne concentrăm asupra valorificării potențialului migrației pentru dezvoltarea țării. Acest lucru presupune colaborarea cu comunitățile locale pentru a le susține pe calea redresării economice prin direcționarea sprijinului diasporei și ajutând migranții să-și utilizeze abilitățile și cunoștințele într-un mod productiv aici, pe piața forței de muncă din Republica Moldova. Nu știm cum va arăta viitorul, însă vom continua să lucrăm asupra consolidării oportunităților acasă.

Autoare: Zinaida Adam, manageră de proiect, „Migrație și dezvoltare locală”, PNUD Moldova

Citește mai departe

Diaspora

Ce mesaj mi-aș transmite mie din trecut, dacă aș putea călători în timp?

Publicat

pe

De către

Pandemia ne-a luat pe toți pe nepregătite. În luna ianuarie nimeni dintre noi nu știa ce ne așteaptă. De aceea, ne-am gândit să facem un exercițiu de imaginație și să vedem, dacă am putea călători în timp, ce ne-am spune nouă de acum 2-3 luni?

Ce mesaj mi-aș spune mie din trecut, dacă aș putea călători în timp?

Noi, fetele din redacție, dar și Prietenii Moldova.org, am făcut un exercițiu de imaginație și am încercat să vedem ce mesaj ne-am transmite nouă-înșine de acum două-trei luni, dacă am putea călători în timp. Tu ce sfaturi ți-ai da? Ce cumpărături ai face? Ce lucruri ți-ai spune?Trimite-ne un video cu un mesaj pentru tine din trecut la info@moldova.orgAna Gherciu, Andrei Bolocan, Sergiu Cibotaru, Nicoleta Colomeeț, Tatiana Beghiu, Georgeta Carasiucenco, Ivana Ivanovna, Angelica Frolov, Marcel Lazăr, Georgeta Carasiucenco, Angelica Frolov, Marcel LazărTatiana BeghiuMarcel Lazăr

Geplaatst door Moldova.org op Vrijdag 15 mei 2020

Trimite-ne un video cu un mesaj pentru tine din trecut la [email protected]

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Ecologie5 ore în urmă

„Dacă vrei să faci o faptă bună, sortează plasticul”

Probabil ai auzit deja despre „iulie fără plastic”, dar știi ce înseamnă? De unde vine? Și ce trebuie să faci...

Social7 ore în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

Social14 ore în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

AlegeriO zi în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

SocialO zi în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

OpiniiO zi în urmă

Viorica Ataman: „Turismul din Moldova nu-i tocmai child-friendly”

Viorica Ataman e una dintre cele mai bune cunoscătoare a destinațiillor autohtone, a colindat Republica Moldova în lung și în...

Social2 zile în urmă

13 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 57 cazuri noi de infectare și șapte decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică5 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031