De 21 de ani, sfârşitul lunii octombrie se identifică cu retragerea în culisele veşniciei a doi artişti, două poveşti tinereşti – Doina şi Ion Aldea Teodorovici, cei care au mers mână în mână prin Viaţă, în Cântec. La fel şi în ultimele clipe ale vieţii pe pământ – 30 octombrie 1992.
La distanţă de timp numele lor, ca şi creaţiile cărora le-au dat viaţă rămân la fel de reverberante în inimile celor care i-au cunoscut şi le-au ascultat cântecele, acestea rămânând a fi o oază de lumină şi speranţă. Un cântec învăluit în lumina sufletului omenesc nu poate fi adumbrit de uitare, nu poate să nu rămână etern pe portativul sentimental al unui popor capabil să aprecieze o creaţie valoroasă.
Tot ce reprezinză palmaresul de creaţie al cuplului Doina şi Ion Aldea-Teodorovici va fi ascultat cu aceeaşi emoţie de noi generaţii de melomani, pentru că memoria benzii păstrează şi dezvăluie talentul şi sensibilitatea cu care au fost semnate piesele lui Ion Aldea Teodorovici şi interpretate împreună cu Doina.
La 21 de ani de la trecerea în eternitate a duetului Doina şi Ion Aldea-Teodorovici – nume de referintă în cultura muzicală, se reconfirmă valabilitatea talentului lor, autenticitatea, profunzimea, lirismul gravat în fiecare cântec.
Tot de atâţia ani răzbate printre amintiri ecoul îndemnului de a ne bucura de viaţă, de prieteni, de fraţi, de un amurg cu flori de tei, de lumina dragostei, dar şi de numele pe care ni-i dat să-l purtăm. Pentru Doina şi Ion acest îndemn a fost un principiu de viaţă au argumentat acest lucru în fiecare clipă.
S-au bucurat de viaţă şi i-au trăit cu maximă intensitate fiecare zi. Prieteni le-au fost toţi oamenii de bună credinţă, cu suflet mare şi curat, publicul care lăcrima, împreună cu ei, atunci când cântau piesele despre Ţară şi Neam.
Lumina dragostei i-au ghidat prin viaţă. Tot ea, dragostea, i-au inspirat să lanseze zeci de cântece de aleasă vibraţie sufletească… Numele l-au purtat cu demnitate şi va rămâne înscris în inimile celor dragi, dar şi în istoria culturii neamului nostru, deaorece l-au imortalizat în Cântec. Prin cântec şi-au exprimat aspiraţiile, visele şi emoţiile sufleteşti…
Şi în acest an, pe data de 30 octombrie, la mormântul artiştilor din cimitirul ortodox central din capitală, cei care perpetuează prin timp numele Doina şi Ion Aldea-Teodorovici vor veni pentru a le oferi florile dragostei şi recunoştinţei netrecătoare pentru creaţia lor, la fel – netrecătoare.
